România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)
1970-08-08 / nr. 8023
• INSTALIILE muzeului judeţean de istorie din Piatra Neamţ s-a deschis ieri o expoziţie cuprinzând materiale descoperite cu prilejul noilor săpături arheologice efectuate în cuprinsul judeţului. Sunt expuse obiecte scoase la iveală în staţiunea neolitică de la Gherăeşti-Nedeia, trofee geto-bastarne din zona Ghelăeşti-sat, piese de natură scitică, tezaure, monede romane identificate în cetatea dacică de la Bîtca Doammei. • COLECTIVUL teatrului de dramă şi comedie din Constanţa şi-a îmbogăţât repertoriul cu o nouă premieră piesa „Soacra cu trei nurori" povestirea cu acelaşi titlu de G. Vasilescu (adaptare după I. Creangă). Montarea spectacolului este semnată de doi actori ai teatrului : Romei Stănciugel şi Emil Sassu. In distribuţie: Valentina Bucur, Viorica Faina-Borza, Marieta Mihalache, Minodora Condur, Opren Păunovici, Constantin Duicu şi alţii. • VINERI a avut loc la Casa Universitarilor din Cluj o seară de folclor. Şi-au dat concursul ansamblul de folclor vechi „Les Canuts, din Andenne (Belgia), precum şi ansamblul „Ţarina“ al Clubului Fabricii de sticlărie din Turda, cîştigător al „Cupei de argint“ la Festivalul internaţional de la Zakopane. Seara de folclor s-a bucurat de un frumos succes. În Poezia stilpilor de beton (Urmare din pag. I) imaculată de nuntă, îţi poartă vălurile mîngîind rănile oţelului şi imbrăcînd betonul în călduri ocrotitoare pentru a-i întări rezistenţa. Ura dintre neprieteni dispare intr-un ultim sciicet al strunelor întinse, botezul alb aducînd calmul definitiv. Formele groase de metal se despart in două, stîlpul cald işi arată pielea netedă mustind de umezeli fierbinţi. Apoi mîinile ocrotitoare care i-au dat naştere îl mingîie înainte ca macaralele uriaşe să-l ridice in aer şi să-l aducă în curte sub soarele cald, născut spre a se dărui oamenilor şi lucrurilor migăloase ieşite de sub mina lui. De aici încolo, stîlpul de beton rămîne simplu stilp, greu ca plumbul şi cenuşiu ca el. Dar la ceas de noapte, la şes sau în vîrf de munte, înfipţi în trupurile hidrocentralelor sau purtind pe ei argintatele fire aducătoare de lumină, ciuliţi-vă urechea la netedul lor şi veţi auzi zbaterea ce n-a încetat dintre fier şi beton, veţi auzi melopeea tremurată trimisă prin unde lumii, nu tremurul acesta am auzit născîndu-se material poezia luminii. Pagina a 2-a 8 august 7970 DIALOGUL NECESAR care scrie şi, înainte de toate, cel care scrie literatură, pare să suspende timpUÎ. In cabinetul de lucru al vechilor învăţaţi, tradiţia atîrna simbolurile perenităţii : bufniţa cu ochîtul sferic încremenită în veghea ei nocturnă şi leul întins domol la picioare, imensă putere stăpinită. Inşirînd cuvinte pe hîrtie, literatul pare să se sustragă atît rânduielilor firii, cit şi activităţii umane obişnuite, necesare întreţinerii existenţei. Scriitorul trece din prezentul banal — cotidian într-un alt prezent, am putea spune sărbătoresc. Atunci cînd Machiavelli, secretarul florentin,Şi încheia lucrările trudnice ale zilei, îmbrăca o hlamidă purpurie, aprindea în sfeşnice luminări preţioase de ceară şi aşternea pe hîrtie un nou capitol al Istoriilor patriei sale._ Ritualul, ceremonialul care încadra actul scrisului răspundea oare unei intenţii a cronicarului de a suspenda cotidianul, de a trece într-un timp festiv ? Nu, fara îndoială, autorul Istoriilor florentine nu trăda prezentul încercînd să evoce trecutul conştiinţa scriitorului este şi trebuie să fie participare şi actualizare. Participi prin scrisul tău la toate trăirile mari ale colectivităţii din care faci parte. Prin dialogul cu altul, scriitorul ia parte la tribulaţiile timpului său, ţinând spre o mai acută prezenţă „Purtător de cuvînt“, cum a fost adeseori denumit, el aduce în conştiinţa publică ceea ce purcede dintr-însa. Căci el este o întrupare a acestei conştiinţe. A scrie înseamnă a începe un dialog. Numai aparent eşti singur în intimitatea actului reflecţiei şi consemnării. Ca o umbră, interlocutorul nevăzut te petrece, e prezent. Scrii pentru altul, chiar şi atunci cînd s-ar părea că scrii pentru tine însuţi. Arta este trancendere, depăşire de sine continuă. A crea înseamnă a te crea pe tine ea rol ce se proiectează mereu pe sine, dincolo de sine. Conştiinţa nu îngăduie închiderea în cercul strimt al individualităţii. Scriitorul este o fiinţă — pentru altul. Existenţa sa este un dialog. Conştiinţa sa este sau, mai exact, trebuie să fie permanent deschisă. Vom preţui întotdeauna, mai presus decât inspiratul bolborosind ca în vis cuvinte pe care el însuşi nu le pricepe, geniul care are o cît mai deplină conştiinţă despre ceea ce fade. Umanizarea este o lărgire, o adîncire a conştiin Nicolae Balota ţel. Scriitorul este chemat să umanizeze omenirea prin cuvîntul său. Aceasta nu este cu putinţă decît prin participare. Scriitorul nu este un insigurat, un izolat de corpul mai larg al neamului său, al omenirii. El este o conştiinţă care veghează. Exprimînd sentimente pe care le trăieşte eul său poetic, sentimente mai puţin ale sale şi mai curînd ale „altora", poetul le face conştiente. Prin conştiinţă, suferinţa nu încetează a fi suferinţă, dar devine inteligibilă în rădăcinile ei şi, deci, uman, remediabilâ. Poetul îi face pe oameni mai conştienţi de ceea ce simt, îi învaţă ceva despre ei înşişi. Deosebirea dintre scriitorul care e pur şi simplu excentric sau nebun şi poetul autentic este — după T. S. Eliot — aceea dintre un om ale cărui sentimente sunt, poate, unice dar cu neputinţă de împărtăşit, şi, prin urmare, inutile, şi cel care descoperă noi variaţiuni ale sensibilităţii pe care semenii săi le pot însuşi. Exprimînd aceste nuanţe ale sensibilităţii comune, poetul lăr ■ geşte sfera spirituală a comunităţii din care face parte şi îmbogăţeşte limba pe care o vorbeşte. Din graiul lor cu îndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite“ — declară poetul, nu fără o îndreptăţită mîndrie. In „seara răzvrătită“ a poporului nostru, Tudor Arghezi era pe deplin conştient că verbul său poetic „E-ndrăptăţirea ramurei obscure / Ieşită la lumină din pădure / Şi dînd în vîrf, ca un ciorchin de negi ! Rodul durerii de vecii întregi“. Stranie chimie artistică ! Poetul însumează o experienţă mai mult decît individuală, o transmite făcînd uz de o experienţă colectivă înscrisă in limba poporului său. El este, astfel, prin umanitatea sa directă şi prin mijloacele indirecte de comunicare, de care se slujeşte, omul-punte. Mijlocitor între trecut şi prezent, între trăirile individualităţii Şi experienţele, comunităţii, între umanitate şi el însuşi. In tendinţa ei esenţială spre o mai înaltă corştiinţă, literatura nu reprezintă doar umanul aşa cum este. Orice estetică clasică vede obiectivul obligat al artei într-o strînsă legătură cu dictonul latin : Nihil humani a me alienum puto. In spiritul unei asemenea estetici, arta trebuie să învioreze sentimentele somnolente, să trezească înclinaţii şi pasiuni, să umple inima, să oblige omul (creator sau contemplator deopotrivă) la o traversare a umanului în totalitatea sa. Omul va trece astfel, prin toate sentimentele pe care le poate trăi, literatura e uin univers posibil, e domeniul tuturor posibilităţilor umane ; ea înfăţişează sentimentului şi intuiţiei, spre a fi gustate estetic,tot ceea ce spiritul e capabil să producă ; ea întregeşte experierţa naturală a existenţei noastre. Esteticieni şi literaţi s-au întrebat adeseori cu privire la funcţia socială a literaturii. Ei au descoperit în formele străvechi ale versului popular, finalitatea practic-socială pe care o urmărea creaţia folclorică. Bocetul e o expresie a durerii tuturor, epopeea, balada păstrează amintirea istorică. In marea literatură, speciile, formele au o origine, vădesc o intenţionalitate socială. Odele pindarice, Georgicele lui Vergiliu, Divina Comedie sunt clasice exemple ale unei literaturi angajate. Fireşte, sensul social al unei poezii nu se reduce la didacticismul sau tezismul la care unii adversari ai artei l-au putut silui. Literatura este oare o putere sau o consolare ? — se întreba odată Thomas Mann. Şi romancierul, care avea un trecut literar prea bogat, mărturisea că, după ce o viaţă întreagă a considerat literatura drept o mare putere in stare să schimbe destinele omenirii, acum la bătrîneţe se mulţumeşte să atribuie artei cuvîntului, misiunea mult mai modestă a unei consolatoare, a mîngîierii unei omeniri în suferinţă. Cuvinte amare ale unui bătrîn scriitor, uşor dezabuzat, posedat de un binecunoscut duh al ironiei. Omul care a luptat împotriva fascismului prin cuvîntul său n-a încetat, însă, să creadă în puterea Verbului. Secolul nostru a cunoscut teribile siluiri ale cuvîntului. Nu strigase oare Hans Yohst, expresionistul de odinioară , devenit conducător nazist : „Cînd aud cuvîntul cultură, îmi vine să pun mina pe revolver* ? Şi, cu toate că acest revolver a ameninţat pe mulţi scriitori şi artişti, cu toate că, la un moment dat, în infernul celui de-al doilea război mondial, părea că printre norii adunaţi deasupra Europei cu greu îşi va mai putea deschide lumina o poartă, aceasta s-a deschis. S-a deschis şi prin puterea cuvîntului. O conştiinţă care lega oameni ai faptei şi oameni ai cuvintului, o conştiinţă care se exprima prin acţiune ca şi prin grai s-a opus violenţei şi a trumfat asupra ei Da, verbul poate fi mingîiere în orele întunecate. Se pare că în Europa poezia îi uţepea din cercurile iniţiaţilor, devenea bun necesar obştesc tocmai pe vremea dezastrelor celui de-al doilea război mondial. O operă literară nu este un bun futil, un simplu adjuvant destinat umplerii orelor deşarte. Ea este — atunci cînd reprezintă o creaţie autentică — o necesitate. Da, a scrie este necesar. Dacă îmi pun uneori, în ore de întoarcere asupra mea însumi, întrebarea „cine eşti ?", răspunsul pe care, de multă vreme mi-1 dau şi care va rămîne, atît timp cît voi fi cel ce sînt, sună : „Sînt omul cuvîntului“. A rosti cuvîntul, a-i da fiinţă, a-l face să dureze consemnîndu-1 înseamnă pentru mine, ca pentru orice scriitor, a trăi. Cuvintul dă preţ vieţii noastre. Cuvîntul aduce rigoarea datoriei. Literatura * un dialog necesar, puncte DE VEDERE Istorici români la două importante congrese internaţionale O delegaţie de istorici din România, condusă de prof. univ. Miron Constantinescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, va participa la cel de al XIII-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice, care se va ţine la Moscova între 16—23 august a.c., sub egida Comitetului internaţional de ştiinţe istorice şi Comitetului naţional al istoricilor sovietici. La acest congres, care are loc din cinci în cinci ani, fiind considerat ca cea mai importantă reuniune ştiinţifică a specialiştilor în domeniul istoriei din lumea întreagă, cinci membri ai delegaţiei române sunt înscrişi cu trei rapoarte. Sunt anunţate, de asemenea, cca. 80 de intervenţii pe care membrii delegaţiei române le vor susţine în aproape toate secţiile şi comisiile congresului. Delegaţia română va fi reprezentată şi la cele două reuniuni ale Comitetului internaţional de ştiinţe istorice, care vor avea loc la Moscova la 15 şi 23 august, în ajunul deschiderii şi după închiderea lucrărilor congresului, înaintea celui de-al XIII-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice, la Leningrad se vor desfăşura, între 10—14 august, lucrările celui de-al V-lea Congres internaţional de istorie economică de sub egida Asociaţiei internaţionale de istorie economică. Delegaţia română la acest for ştiinţific, va prezenta în cadrul lucrărilor două comunicări. TEATRE SOMATUL LUNII: Teatrul ,C. Tănase*, la Grădina Boema, ora 20 ACTUL DE CĂSĂTORIE: Teatrul Evreesc de Stat, ora 19,30; SUZANA: Teatrul de operetă la Teatrul de vară „Herăstrău", ora 20. CINEMATOGRAFE SUNETUL MUZICII : Patria (11 86 25), orele 9 — 12,45 — 16,30 — 20,15 DRAGOSTE ȘI VITEZĂ : Republica (11 03 72), orele 9 — 11,45 — 13,45 — 16 15 — 18,45 — 21,15; Stadionul Dinamo, ora 20,15 TIFFANY MEMORANDUM: Luceafărul (15 81 67), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21; Doina grădină, ora 20,15; București (15 61 54), orele 8,45 — 10,45 — 12,45 — 14,45 — 16,45 — 19 — 21; Grădina Festival, ora 20,15; Sala Palatului, ora 19,30MONȘTRII : Capitol (16 19 17), orele 9 15 - 11,30 — 14 - 16 15 — 18,30 — 20,45; Favorit (31 06 15), orele 10 — 13 — 15,30 - 18 — 20,30 NOUL ANGAJAT: Victoria (16 28 79), orele 8,45 - 11 - 13,30 — 16 - 18,15 — 10,30 MARI SUCCESE DE ODINIOARĂ : Grădina Capitol, orele 20 — 22 FRAȚII SAROYAN: Central (14 12 24), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18,15 - 20,45 CĂSĂTORIE IN STIL GREC: Festival (15 63 84), orele 8,30 — 11 — 33,30 — 16 — 18,30 — 21 STRĂINII: Lumina (16 23 35), orele 9—16,15 în continuare 18,30 — 20,45 PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE ROMANESTI: Timpuri Noi (15 61 10}, orele 9—21, în continuare. AFURISITUL DE BUNIC: Doina (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18.15 — 20 30 PROGRAM PENTRU COPII: Doina, ora 10 JANDARMUL SE ÎNSOARĂ: Feroviar (16 22 73), orele 9 — 11,15 — 13.30 — 16 — 18,15 — 20.30 Modern (23 71 01) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Arenele Romane, ora 20,30 Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 PETRECEREA : Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Flamura (23 07 40), orele 11 — 16 — 18,15 — 20,30; Expoziţia, ora 20,15 ARGOMAN SUPERDIABOLICUL: Griviţa (17 08 58), orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 — 18,15; Grădină, ora 20,30; Tomis (21 49 46). Orele 9 - 11,15 - 13,30 — 15,45 - 18,15; Grădină ora 20,15 OMUL PE CARE-L IUBESC: înfrăţirea Intre popoare (17 31 64), orele 17,30 - 19 SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO/ Buzeşti (15 63 79), orele 15,30 fist 8, Grădină- ora 20,15, Volga (11 91 26), orele 16 — 18,15 — 20,30 FREDDY SI CINTECUL PREERIEI: Dacia (16 26 10), orele 8,45—20,30 in continuare ACEASTA TEMEIE: Bucegi (17 05 47), orele 10 — 16 — 18,45 — 20,30, Grădină ora 20,30; Miorița (14 27 14), orele 11 — 15 — 17,30 — 20 Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18, grădină, ora 20,15 PAN WOLODYJOWSKI: Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 19, Arta (21 31 86), ora6, grădină ora 20 OMUL CARE NU POATE FI ACUZAT: Unirea (17 10 21), orele 15,30 — 18 JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET: Drunul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17,45 — 20 MY FAIR LADY: Giulesti (17 55 46), orele 15,30 — 19 PRIETENI PARAGRAI : Cotroceni (13 62 56), orele 15,30 — 17,45 — 20 MARILE VACANTE: Viitorul, orele 16 — 18 ! Grădina Rahova, ora 20,15 DEPARTE IN APUS: Viitorul (11 48 03), ora 20 CEI 1000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE: Mosilor (12 52 93), orele 15.30 — 18, grădină, ora 20,15 JOCUL CARE UCIDE. Popular (35 15 17), orele 15.30 — 18 — 20.15 WARLOR: Munca (21 50 97), orele 15.30 — 18 — 20.15 STAPIN PE SITUAȚIE: Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18, Grădină, ora 20,15 DREPTUL DE A TE NASTE: Progresul Parc (23 94 10), ora 20,15 MARELE SEMN ALBASTRU : Flacăra (21 35 40), ora 15,30 ASTEAPTA PINĂ SE INTUNECA : Flacăra, orele 18 — 20,15 AFURISITUL DE BUNIC : Cosmos (3519 15), orele 15,30 — 0 — 20,15 MANICIKA : Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 RĂZBUNĂTORUL : Pacea (31 32 52) orele 15,30 — 18 — 20,15 MISTERIOSUL X DIN COSMOS: Crîngași (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15; Grădina Unirea, ora 20,30 OPERAŢIUNEA LADY CHAPLIN: Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,15 UN CUIB DE NOBILI : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18. CARTOUCHE: orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21 Cinemateca (sala Union) (13 49 04) TELEVIZIUNE PROGRAMUL I 17.05: Emisiune în limba germană; 18.15: ,,Ex-Terra *70" — Emisiune concurs pentru pionieri și școlari (Finala). Transmisiune directă din Parcul Herăstrău 19,20 : 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici ; 19,30 : Telejurnalul ; 20 : Teleenciclopedia; 20,55 „Pasărea măiastră"; 21,15: Film serial. ..Incoruptibilii"; (II) Jocul de șah; 22,05: Telespectacol prin corespondentă — Recital Hanna Pazekova (Cehoslovacia); 23: Revistele săptămînii de Nicolae Popescu; 23,10: Of, inimioară. Cîntece de pahar și petrecere interpretate de Emil Gavriș; 23,30: Telejurnal. PROGRAMUL II 20: Poesis. Versuri în lectura autorilor: Nina Cassiani 20,15: La fîntîna dorului. Joc popular — dans clasic românesc; 20,45: întoarcerea lui Odiseu. O producţie a studiourilor TV din U.R.S.S.; 21,15: Seara melomanului; 22,30: Film serial» La fiecare km (VII). mmii CIRCUITUL TURISTIC INTERMIMUL • Interesul crescînd al turiştilor străini faţă de ţara noastră • Toate formele posibile de turism • O.N.T. iniţiază călătorii mixte, semiorganizate • Peste 100 de acţiuni şi excursii • în premieră , excursii în zonele folclorice maramureşene şi la alte obiective din nordul Olteniei, Valea Argeşului etc. • Facilităţi pentru stimularea circuitului turistic internaţional • Manifestări peste hotare pentru cunoaşterea frumuseţilor şi bogăţiilor turistice ale României • 120 de lucrări turistice, în 9 000 000 exemplare • Agenţii şi birouri turistice în ţară şi străinătate • Colaborăm cu peste 400 de agenţii şi organizaţii de turism din Europa şi din alte continente tră în diferitele ghiduri turistice internaţionale. In vederea unei informări complete a publicului din ţară şi din străinătate, O.N.T. şi-a creat o largă reţea de agenţii în toate oraşele capitală de judeţ ale României precum şi birouri turistice în străinătate : la Amsterdam, Bruxelles, Budapesta, Copenhaga, Frankfurt pe Main, Londra, New York, Paris, Roma, Stockholm, Viena — intenţionînd să deschidă noi birouri şi în alte ţări. în acelaş timp, Agenţia Centrală „Carpaţi“ pentru turismul internaţional şi Centrala de turism „Litoral" colaborează cu un număr de peste 400 de agenţii şi organizaţii de turism din Europa şi din alte continente, iar întreprinderea pentru turism automobilistic, recent înfiinţată în cadrul Automobil-Clubului Român, întreţine relaţii cu majoritatea cluburilor similare de pe continent. PIA RADULESCU Iată un proaspăt instantaneu din opera de valorificare a bogăţiilor turistice ale ţării, desfăşurată, azi, pretutindeni , pe fundalul împădurit al Carpaţilor, unul din cele mai noi hoteluri de la Poiana Braşov , hotelul „Bradul" . Foto : MIHAI POPESCU Interesul turiştilor de pe toate meridianele pentru vizitarea României creşte an de an. Marea diversitate de zone şi obiective turistice din ţara noastră — care oferă practic toate formele posibile de turism (munte şi litoral, tratamente balneare, vînătoare şi pescuit, sporturi de iarnă, circuite automobilistice, croaziere, turism nautic, itinerarii de artă, arheologie, folclor etc.) — baza materială în continuă dezvoltare în Întreaga ţară şi cu precădere în zonele de mare potenţial şi atractivitate turistică, la nivelul exigenţelor contemporane, (hoteluri, moteluri, campinguri, restaurante, şosele, mijloace de transport rutier, aviatic şi naval, posibilităţi de agrement etc.), existenţa unor servicii de calitate şi la preţuri convenabile pentru toate categoriile de turişti, posibilitatea alcătuirii de programe turistice, de recreare şi divertisment în tot timpul anului — sînt argumente ale interesului justificat pe care ţara noastră îl suscită pe piaţa turistică internaţională. Incurajînd — prin acţiuni şi prin nivelul condiţiilor asigurate — atît turismul organizat cit şi cel individual. Oficiul Naţional de Turism a iniţiat — în afara acestor două forme clasice de turism — şi formula călătoriilor mixte , semiorganizate, în cadrul cărora o parte din servicii sunt angajate şi reţinute incă înainte de desfăşurarea excursiei, iar altele în timpul efectuării ei. Atractivitatea vacanţelor In România este sporită de cele peste 100 de acţiuni şi excursii care se oferă turiştilor prezenţi In staţiunile montane sau de pe litoral. Este deajuns să amintim dintre noutăţile acestui sezon de excursiile din premieră, în zonele folclorice maramureşene, la obiectivele de artă şi istorice de pe Valea Argeşului şi din nordul Olteniei, pe traseul de o rară frumuseţe peisagistică Braşov — Bran — Cimpulung — Curtea de Argeş — Bucureşti, în munţii Ceahlău, Apuseni, Făgăraş etc. Pentru stimularea circulaţiei turistice internaţionale, ţara noastră acordă multiple facilităţi : eliberarea imediată a vizei de intrare atît la oficiile diplomatice ale României din toate ţările cît şi direct la punctele de frontieră deschise traficului de călători, suprimarea obligaţiei de declarare a locului de rezidenţă pentru străinii care rămîn în ţară mai puţin de 90 de zile, simplificarea formalităţilor vamale, reduceri de 15 la sută la preţul benzinei în baza cupoanelor obţinute la agenţiile turistice şi automobilistice, reduceri de 20 la sută la cumpărăturile efectuate în magazinele cu vînzare în devize străine liber convertibile şi altele. Totodată prin acorduri bilaterale, România a desfiinţat vizele de intrare-ieşire şi de tranzit cu Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Danemarca, Finlanda, Iugoslavia, Suedia, Tunisia, U.R.S.S. şi Ungaria. Pentru ca frumuseţile şi bogăţiile noastre turistice să fie cît mai larg şi complex cunoscute, Oficiul Naţional de Turism a organizat de la începutul acestui an şi pînă acum 22 de expoziţii turistice în 12 ţări, şapte standuri turistice la expoziţiile din străinătate ale Camerei de Comerţ, 150 de vitrine cu fotografii turistice, 56 seri româneşti, 15 săptămîni culinare româneşti, 94 emisiuni la posturile de televiziune şi 35 la posturile de radio, proiectarea de filme turistice in circa 2 000 de cinematografe, a organizat peste 1 000 de gale de filme turistice cu ziarişti, agenţi de voiaj, în cadrul organizaţiilor profesionale, în şcoli, universităţi etc. De asemenea, pentru anul 1970, O.N.T. are un program editarea a 120 titluri de lucrări cu teme turistice într-un tiraj de aproape 9 000 000 de exemplare, difuzarea în 75 de ţări a unui număr însemnat de pliante, editarea în străinătate a 15 ghiduri complete despre România (în Anglia, Brazilia, Danemarca, Franţa, R. F. a Germaniei, Italia, Olanda, S.U.A., Suedia), cu un tiraj total de peste 5 000 000 de exemplare şi includerea a 60 de capitole despre ţara noas m CURIE Pentru o palmă de pămînt „Faţă de aceste abateri şi de multe altele care au fost descoperite în ultima vreme în activitatea directoarei Caţan, noi am sancţionat-o cu „avertisment" şi o vom schimba din funcţia de directoare". Aşa se încheie adresa primită de la Inspectoratul şcolar al judeţului Teleorman ca răspuns la sesizarea cetăţeanului AUREL MONEA din corn. Bulbucata, jud. Ilfov. Cum de s-a ajuns ca un cadru didactic, directoare chiar, să fie sancţionat aşa de aspru de forul său tutelar ? Cităm tot din răspunsul inspectoratului şcolar : „Tov. Caţan Angela, directoarea liceului Drăgăneşti-Vlaşca, jud. Teleorman, a refuzat în nenumărate rînduri plata sumei de 450 lei tov. Monea Aurel din comuna Bulbucata, jud. Ilfov, ce reprezenta despăgubiri de judecată in urma pierderii unui ruşinos proces deschis de directoarea Caţan Angela acestui cetăţean". Procesul de care-i vorba aici l-a pornit tatăl profesoarei. Voia ca abuzul săvirşit de el să capete formă legală. Tăiase salcîmii vecinului său Aurel Monea şi mutase hotarul curţii cu o palmă. La acest act de lăcomie s-a raliat şi fiica sa. Numai că judecata a făcut dreptate celui ce-o avea, obligind pe cei doi să plătească despăgubiri. Dar „fire abuzivă şi certată cu disciplina, tentată să nu respecte hotărîrile organelor superioare, Caţan Angela a ignorat pur şi simplu măsurile de poprire care au fost luate de inspectoratul şcolar şi de Consiliul popular judeţean Teleorman". Anunţindu-ne că „in ultimă instanţă a fost achitată in întregime suma datorată“, Inspectoratul şcolar al judeţului Teleorman ne roagă ca, reţinînd atitudinea ce contravine eticii noastre, cazul acesta „să-şi găsească locul in coloanele ziarului dv. la aspecte negative". Ceea ce şi facem. Cui mai folosesc scuzele ? Sînt cazuri in care unele erori, mici în aparenţă, declanşează necazuri greu sau aproape imposibil de înlăturat. Despre astfel de erori s-au plîns, adresîndu-se ■ redacţiei, cititorii noştri GHEORGHIŢA DUMINICĂ din Bucureşti şi ION BUTNARU din oraşul Negreşti. „Soţia mea s-a îmbolnăvit grav , ne relata semnatarul scrisorii din Capitală. Fiind extrem de ocupat cu serviciul, am scris unei verişoare domiciliată in comuna 30 Decembrie, satul Gopăceni, judeţul Ilfov, fugind-o să vină urgent. înţelegeţi desigur cu cită nerăbdare o aşteptam. Soţia — în afară de asistenţă medicală — ţinea neapărată nevoie de cineva care s-o îngrijească. Am aşteptat însă zadarnic. După 11 zile, scrisoarea mi-a fost înapoiată cu indicaţia „adresantul necunoscut". Aceeaşi indicaţie a primit şi Gheorghe Butnaru (al doilea cititor menţionat mai sus) la telegrama sa expediată în str. Pictor Andreescu nr. 31 Bucureşti. Prejudiciile şi in acest caz au fost grave. Să fi comis, expeditorii respectivi vreo greşeală in trimiterile lor ? După cum am aflat din răspunsurile primite de la direcţiile judeţene P.T.T.R. vizate (Ilfov şi Vaslui), care au cercetat cele semnalate, vina o poartă în exclusivitate salariaţii oficiilor P.T.T.R. Vidra-Ilfov şi Negreşti-Vaslui care, — în primul caz — au îndreptat greşit scrisoarea spre o altă localitate, iar, în al doilea , au transcris eronat pe telegramă numele destinatarului. Cerîndu-şi scuze pentru gravele neglijenţe ale salariaţilor lor, direcţiile P.T.T.R. respective aduc totodată la cunoştinţa ziarului că cei vinovaţi au primit sancţiunile cuvenite. Cel mai important lucru este insă, socotim noi ca astfel de erori să nu se mai repete, mai ales atunci cînd scuzele, oricit de sincere ar fi, nu-i aduc celui păgubit nici un folos. Negustor de piei de capră UT Covaci, de loc din c/ f comuna Aţei, judeţul Sibiu, era pînă nu de mult controlor de bilete la C.F.R. Acum nu mai este. Să vedeţi de ce, în timpul popasurilor prin diferite localităţi din ţară, se transformase în negustor de piei de capre. La Sighişoara, Tirnăveni, Mediaş promitea unor clienţi ocazionali că le procură pieile la preţuri avantajoase. Lua arvuna şi apoi dispărea fără urmă. Până acum, opt cetăţeni au reclamat că au plătit pieile de capră dar n-au primit în schimb nimic. Negustorul de piei este acum anchetat pentru înşelăciune. 5eara, pe o stradă din Vaslui, tînăra G. V., în vîrstă de 16 ani, venea spre casă. La un moment dat a fost acostată de doi necunoscuţi, care au dus-o cu forţa într-o grădină din apropiere, unde au violat-o. Autorii la un pasaj de nivel / 1 situat între staţiile Hunedoara şi Peştiful Mic, automotorul nr- 267 care venea din direcţia Simeria, a avut o întîlnire neprevăzută (citiţi : datorată neatenţiei) cu un tractor al întreprinderii pentru mecanizarea agriculau fost identificaţi în persoana lui Dumitru Foghel, fără ocupaţie, şi a lui Teodor Noca, student, ambii domiciliaţi în Vaslui. In momentul de faţă, cei in cauză sunt cercetaţi în stare de arest de către organele de miliţie, turii din Odorhei, condus de tractoristul Vasile Avram. Consecinţele ? In urma accidentului, automotorul a deraiat, motorul tractorului a fost distrus iar tractoristul a suferit răni uşoare. Nu s-au înregistrat victime omeneşti. Răpitorii întâlnire neprevăzută O crimă feroce a fost săvîrşită în oraşul Cîmpina. Factorul poştal Gh. Constantin a fost ucis în condiţii misterioase, apoi cadavrul său a fost transportat în două valize şi abandonat într-un punct aglomerat al oraşului. După două săptămîni de investigaţii şi cercetări asidue, organele de miliţie au reuşit să-l identifie pe făptaş. El se numeşte Pascu Gornic în vîrstă de 40 de ani. Mobilul crimei l-au constituit cei 12 700 lei din geanta poştaşului, reprezentînd pensiile ce trebuia să le achite în ziua aceea. Opinia noastră publică cere cea mai aspră pedeapsă împotriva acestui odios asasin. Vom reveni cu amănunte de la proces. Rubrică redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni Asasinul a fost descoperit „România liberă** UNA PE ZI de MATTY 1 fi v'W I 'Vi. Grigore, tu trebuie să vezi mai puţine filme ! ! !