România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)

1970-08-08 / nr. 8023

• IN­STALIILE muzeului ju­deţean de istorie din­ Piatra Neamţ s-a deschis ieri o ex­poziţie cup­rinzând materiale descoperite cu prilejul noilor săpături arheologice efectuate în cuprinsul judeţului. Sunt expuse obiecte scoase la ivea­lă în staţiunea neolitică de la Gherăeşti-Nedeia, trofee geto-bastarne din zona Ghe­­lăeşti-sat, piese de natură sci­tică, tezaure, monede romane identificate în cetatea dacică de la Bîtca Doammei. • COLECTIVUL teatrului de dramă şi comedie din Cons­tanţa şi-a îmbogăţât reperto­riul cu o nouă premieră­­ piesa „Soacra cu trei nurori" povestirea cu acelaşi titlu de G. Vasilescu (adaptare după I. Creangă). Montarea specta­colului este semnată de doi actori ai teatrului : Romei Stănciugel şi Emil Sassu. In distribuţie: Valentina Bucur, Viorica Faina-Borza, Marieta Mihalache, Minodora Condur, Opren Păunovici, Constantin Duicu şi alţii. • VINERI a avut loc la Casa Universitarilor din Cluj o seară de folclor. Şi-au dat concursul ansamblul de fol­clor vechi „Les Canuts, din Andenne (Belgia), precum şi ansamblul „Ţarina“ al Clubu­lui Fabricii de sticlărie din Turda, cîştigător al „Cupei de argint“ la Festivalul interna­ţional de la Zakopane. Seara de folclor s-a bucurat de un frumos succes. În Poezia stilpilor de beton (Urmare din pag. I) imaculată de nuntă, îţi poartă vălurile mîngîind rănile oţelului şi imbrăcînd betonul în călduri ocroti­toare pentru a-i întări re­zistenţa. Ura dintre neprie­teni dispare intr-un ultim sciicet al strunelor întinse, botezul alb aducînd calmul definitiv. Formele groase de metal se despart in două, stîlpul cald işi arată pielea netedă mustind de umezeli fierbinţi. Apoi mîi­­nile ocrotitoare care i-au dat naştere îl mingîie înainte ca macaralele uriaşe să-l ridice in aer şi să-l aducă în curte sub soarele cald, născut spre a se dărui oamenilor şi lucrurilor mi­găloase ieşite de sub mina lui. De aici încolo, stîlpul de beton rămîne simplu stilp, greu ca plumbul şi cenuşiu ca el. Dar la ceas de noapte, la şes sau în vîrf de mun­te, înfipţi în trupurile hi­drocentralelor sau purtind pe ei argintatele fire adu­cătoare de lumină, ciuli­­ţi-vă urechea la netedul lor şi veţi auzi zbaterea ce n-a încetat dintre fier şi beton, veţi auzi melopeea tremu­rată trimisă prin unde lumii, nu tremurul acesta am auzit născîndu-se mate­rial poezia luminii. Pagina a 2-a 8 august 7970 DIALOGUL NECESAR care scrie şi, înainte de toate, cel care scrie lite­ratură, pare să suspende timpUÎ. In cabinetul de lucru al vechilor învăţaţi, tradiţia atîrna simbolurile perenităţii : bufniţa cu ochîtul sferic încremenită în veghea ei nocturnă şi leul în­tins domol la picioare, imensă putere stăpinită. Inşirîn­d cuvinte pe hîrtie, literatul pare să se sus­tragă atît rânduielilor firii, cit şi activităţii umane obişnuite, ne­cesare întreţinerii existenţei. Scriitorul trece din prezentul banal — cotidian într-un alt prezent, am putea spune sărbă­toresc. Atunci cînd Machia­velli, secretarul florentin,­­Şi încheia lucrările trudnice ale zilei, îmbrăca o hlamidă pur­purie, aprindea în sfeşnice lu­minări preţioase de ceară şi aş­­ternea pe hîrtie un nou capitol al Istoriilor patriei sale._ Ritua­lul, ceremonialul care încadra actul scrisului răspundea oare unei intenţii a cronicarului de a suspenda cotidianul, de a trece într-un timp festiv ? Nu, fara îndoială, autorul Istoriilor flo­rentine nu trăda prezentul în­­cercînd să evoce trecutul­­ con­ştiinţa scriitorului este şi tre­buie să fie participare şi actua­lizare. Participi prin scrisul tău la toate trăirile mari ale colec­tivităţii din care faci parte. Prin dialogul cu altul, scriitorul ia parte la tribulaţiile timpului său, ţinând spre o mai acută prezenţă „Purtător de cuvînt“, cum a fost adeseori denumit, el aduce în conştiinţa publică ceea ce purcede dintr-însa. Căci el este o întrupare a acestei con­ştiinţe. A scrie înseamnă a începe un dialog. Numai aparent eşti sin­gur în intimitatea actului re­flecţiei şi consemnării. Ca o um­bră, interlocutorul nevăzut te petrece, e prezent. Scrii pentru altul, chiar şi atunci cînd s-ar părea că scrii pentru tine în­suţi. Arta este trancendere, de­păşire de sine continuă. A crea înseamnă a te crea pe tine ea rol ce se proiectează mereu pe sine, dincolo de sine. Conştiinţa nu îngăduie închiderea în cer­cul­­ strimt al individualităţii. Scriitorul este o fiinţă — pen­tru altul. Existenţa sa este un dialog. Conştiinţa sa este sau, mai exact, trebuie să fie permanent deschisă. Vom pre­ţui întotdeauna, mai presus de­cât inspiratul bolborosind ca în vis cuvin­te pe care el însuşi nu le pricepe, geniul care are o cît mai deplină conştiinţă despre ceea ce fade. Umanizarea este o lărgire, o­ adîncire a conştiin­ Nicolae Balota­ ţel. Scriitorul este chemat să umanizeze omenirea prin cu­­vîntul său. Aceasta nu este cu putinţă decît prin participare. Scriitorul nu este un insigurat, un izolat de corpul mai larg al neamului său, al omenirii. El este o conştiinţă care veghea­ză. Exprimînd sentimente pe care le trăieşte eul său poetic, sen­timente mai puţin ale sale şi mai curînd ale „altora", poetul le face conştiente. Prin conştiin­ţă, suferinţa nu încetează a fi suferinţă, dar devine inteligibi­lă în rădăcinile ei şi, deci, uman, remediabilâ. Poetul îi face pe oameni mai conştienţi de ceea ce simt, îi învaţă ceva despre ei înşişi. Deosebirea din­tre scriitorul care e pur şi sim­plu excentric sau nebun şi poe­tul autentic este — după T. S. Eliot — aceea dintre un om ale cărui sentimente sunt, poate, unice dar cu neputinţă de îm­părtăşit, şi, prin urmare, inuti­le, şi cel care descoperă noi variaţiuni ale sensibilităţii pe care semenii săi le pot însuşi. Exprimînd aceste nuanţe ale sensibilităţii comune, poetul lăr­ ■ geşte sfera spirituală a co­munităţii din care face par­te şi îmbogăţeşte limba pe care o vorbeşte. Din graiul lor cu îndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite“ — declară poetul, nu fără o îndrep­tăţită mîndrie. In „seara răzvrătită“ a po­porului nostru, Tudor Arghezi era pe deplin conştient că ver­bul său poetic „E-ndrăptăţirea ramurei obscure / Ieşită la lu­mină din pădure / Şi dînd în vîrf, ca un ciorchin de negi ! Rodul durerii de vecii întregi“. Stranie chimie artistică ! Poetul însumează o experienţă mai mult decît individuală, o transmite fă­­cînd uz de o experienţă colec­tivă înscrisă in limba poporu­lui său. El este, astfel, prin umanitatea sa directă şi prin mijloacele indirecte de comu­nicare, de care se slujeşte, o­­mul-punte. Mijlocitor între tre­cut şi prezent, între trăirile in­dividualităţii Şi experienţele, co­munităţii, între umanitate şi el însuşi. In tendinţa ei esenţială spre o mai înaltă cor­ştiinţă, literatura nu reprezintă doar umanul aşa cum este. Orice estetică clasică vede obiectivul obligat al­­ artei într-o strînsă legătură cu dic­tonul latin : Nihil humani a me alienum puto. In spiritul unei asemenea estetici, arta trebuie să învioreze sentimentele som­nolente, să trezească înclinaţii şi pasiuni, să umple inima, să o­­blige omul (creator sau con­templator deopotrivă) la o traversare a umanului în totali­tatea sa. Omul va trece astfel, prin toate sentimentele pe care le poate trăi, literatura e uin univers posibil, e domeniul tu­turor posibilităţilor umane ; ea înfăţişează sentimentului şi in­tuiţiei, spre a fi gustate estetic,­­tot ceea ce spiritul e capabil să producă ; ea întregeşte experi­­er­ţa naturală a existenţei noas­tre. Esteticieni şi literaţi s-au în­trebat adeseori cu privire la funcţia socială a literaturii. Ei au descoperit în formele stră­vechi ale versului popular, fi­nalitatea practic-socială pe care o urmărea creaţia folclorică. Bocetul e o expresie a durerii tuturor, epopeea, balada păstrea­ză amintirea istorică. In marea literatură, speciile, formele au o origine, vădesc o intenţionalita­te socială. Odele pindarice, Georgicele lui Vergiliu, Divina Comedie sunt clasice exemple ale unei literaturi angajate. Fireş­te, sensul social al unei poezii nu se reduce la didacticismul sau tezismul la care unii ad­versari ai artei l-au putut silui. Literatura este oare o putere sau o consolare ? — se întreba odată Thomas Mann. Şi roman­cierul, care avea un trecut lite­rar prea bogat, mărturisea că, după ce o viaţă întreagă a con­siderat literatura drept o mare putere in stare să schimbe des­tinele omenirii, acum­ la bătrî­­neţe se mulţumeşte să atribuie artei cuvîntului, misiunea mult mai modestă a unei consolatoa­re, a mîngîierii unei omeniri în suferinţă. Cuvinte amare ale unui bătrîn scriitor, uşor deza­­buzat, posedat de un binecunos­cut duh al ironiei. Omul care a luptat împotriva fascismului prin cuvîntul său n-a încetat, însă, să creadă în puterea Ver­bului. Secolul nostru a cunos­cut teribile siluiri ale cuvîntu­lui. Nu strigase oare Hans Yohst, expresionistul de odinioară , de­venit conducător nazist : „Cînd aud cuvîntul cultură, îmi vine să pun mina pe revolver* ? Şi, cu toate că acest revolver a a­­meninţat pe mulţi scriitori şi ar­tişti, cu toate că, la un moment dat, în infernul celui de-al doi­lea război mondial, părea că printre norii adunaţi deasupra Europei cu greu îşi va mai putea deschide lumina o poartă, aceasta s-a deschis. S-a deschis şi prin puterea cuvîntului. O conştiinţă care lega oameni ai faptei şi oameni ai cuvintului, o conştiinţă care se exprima prin acţiune ca şi prin grai s-a opus violenţei şi a trumfat asupra ei Da, verbul poate fi mingîiere în orele întunecate. Se pare că în Europa poezia îi uţepea din cer­curile iniţiaţilor, devenea bun necesar obştesc tocmai pe vre­mea dezastrelor celui de-al doi­lea război mondial. O operă li­terară nu este un bun futil, un simplu adjuvant destinat umple­rii orelor deşarte. Ea este — a­­tunci cînd reprezintă o creaţie autentică — o necesitate. Da, a scrie este necesar. Dacă îmi pun uneori, în ore de întoar­cere asupra mea însumi, între­barea „cine eşti ?", răspunsul pe care, de multă vreme mi-1 dau şi care va rămîne, atît timp cît voi fi cel ce sînt, sună : „Sînt omul cuvîntului“. A rosti cuvîn­tul, a-i da fiinţă, a-l face să du­reze consemnîndu-1 înseamnă pentru mine, ca pentru orice scriitor, a trăi. Cuvintul dă preţ vieţii noastre. Cuvîntul aduce rigoarea datoriei. Literatura * un dialog necesar, puncte DE VEDERE Istorici români la două importante congrese internaţionale O delegaţie de istorici din Ro­mânia, condusă de prof. univ. Miron Constantinescu, preşedin­tele Academiei de Ştiinţe So­ciale şi Politice, va participa la cel de al XIII-lea Congres in­ternaţional de ştiinţe istorice, care se va ţine la Moscova între 16—23 august a.c., sub egida Co­mitetului internaţional de ştiin­ţe istorice şi Comitetului naţio­nal al istoricilor sovietici. La acest congres, care are loc din cinci în cinci ani, fiind con­siderat ca cea mai importantă reuniune ştiinţifică a specialiş­tilor în domeniul istoriei din lumea întreagă, cinci membri ai delegaţiei române sunt înscri­şi cu trei rapoarte. Sunt anunţa­te, de asemenea, cca. 80 de in­tervenţii pe care membrii dele­gaţiei române le vor susţine în aproape toate secţiile şi comisii­­le congresului. Delegaţia româ­nă va fi reprezentată şi la cele două reuniuni ale Comitetului internaţional de ştiinţe istorice, care vor avea loc la Moscova la 15 şi 23 august, în ajunul des­chiderii şi după închiderea lu­crărilor congresului, înaintea celui de-al XIII-lea Congres internaţional de ştiin­ţe istorice, la Leningrad se vor desfăşura, între 10—14 august, lucrările celui de-al V-lea Con­gres internaţional de istorie e­­conomică de sub egida Asocia­ţiei internaţionale de istorie e­­conomică. Delegaţia română la acest for ştiinţific, va prezenta în cadrul lucrărilor două co­municări. TEATRE SOMATUL LUNII: Teatrul ,C. Tă­­nase*, la Grădina Boema, ora 20­ ACTUL DE CĂSĂTORIE: Teatrul E­­vreesc de Stat, ora 19,30; SUZANA: Teatrul de operetă la Teatrul de vară „Herăstrău", ora 20. CINEMATOGRAFE SUNETUL MUZICII : Patria (11 86 25), orele 9 — 12,45 — 16,30 — 20,15 DRAGOSTE ȘI VITEZĂ : Republi­ca (11 03 72), orele 9 — 11,45 — 13,45 — 16 15 — 18,45 — 21,15; Stadionul Dinamo, ora 20,15 TIFFANY MEMORANDUM: Lucea­fărul (15 81 67), orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21; Doina grădi­nă, ora 20,15; București (15 61 54), orele 8,45 — 10,45 — 12,45 — 14,45 — 16,45 — 19 — 21; Grădina Festival, ora 20,15; Sala Palatului, ora 19,30­­MONȘTRII : Capitol (16 19 17), orele 9 15 - 11,30 — 14 - 16 15 — 18,30 — 20,45; Favorit (31 06 15), orele 10 — 13 — 15,30 - 18 — 20,30 NOUL ANGAJAT: Victoria (16 28 79), orele 8,45 - 11 - 13,30 — 16 - 18,15 — 10,30 MARI SUCCESE DE ODINIOARĂ : Grădina Capitol, orele 20 — 22 FRAȚII SAROYAN: Central (14 12 24), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 15,45 — 18,15 - 20,45 CĂSĂTORIE IN STIL GREC: Fes­­tival (15 63 84), orele 8,30 — 11 — 33,30 — 16 — 18,30 — 21 STRĂINII: Lumina (16 23 35), ore­le 9—16,15 în continuare 18,30 — 20,45 PROGRAM DE FILME DOCUMEN­TARE ROMANESTI: Timpuri Noi (15 61 10}, orele 9—21, în continuare. AFURISITUL DE BUNIC: Doina (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18.15 — 20 30 PROGRAM PENTRU COPII: Doina, ora 10 JANDARMUL SE ÎNSOARĂ: Fe­roviar (16 22 73), orele 9 — 11,15 — 13.30 — 16 — 18,15 — 20.30­ Modern (23 71 01) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Arenele Ro­mane, ora 20,30­ Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 PETRECEREA : Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21; Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Flamura (23 07 40), orele 11 — 16 — 18,15 — 20,30; Expoziţia, ora 20,15 ARGOMAN SUPERDI­ABOLICUL: Gri­viţa (17 08 58), orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 — 18,15; Grădină, ora 20,30; Tomis (21 49 46). Orele 9 - 11,15 - 13,30 — 15,45 - 18,15; Grădină ora 20,15 OMUL PE CARE-L IUBESC: înfrăţi­rea Intre popoare (17 31 64), orele 17,30 - 19 SUB SEMNUL LUI MONTE CRIS­­TO/ Buzeşti (15 63 79), orele 15,30 fis­t 8, Grădină- ora 20,15, Volga (11 91 26), orele 16 — 18,15 — 20,30 FREDDY SI CINTECUL PREERIEI: Dacia (16 26 10), orele 8,45—20,30 in continuare ACEASTA TEMEIE: Bucegi (17 05 47), orele 10 — 16 — 18,45 — 20,30, Grădină ora 20,30; Miorița (14 27 14), orele 11 — 15 — 17,30 — 20 Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18, gră­dină, ora 20,15 PAN WOLODYJOWSKI: Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 19, Arta (21 31 86), ora­­6, grădină ora 20 OMUL CARE NU POATE FI ACU­ZAT: Unirea (17 10 21), orele 15,30 — 18 JOC DUBLU IN SERVICIUL SE­CRET: Drun­ul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17,45 — 20 MY FAIR LADY: Giulesti (17 55 46), orele 15,30 — 19 PRIETENI PARA­GRAI : Cotroceni (13 62 56), orele 15,30 — 17,45 — 20 MARILE VACANTE: Viitorul, ore­le 16 — 18 ! Grădina Rahova, ora 20,15 DEPARTE IN APUS: Viitorul (11 48 03), ora 20 CEI 1000 DE OCHI AI DOCTORU­LUI MARUSE: Mosilor (12 52 93), orele 15.30 — 18, grădină, ora 20,15 JOCUL CARE UCIDE­. Popular (35 15 17), orele 15.30 — 18 — 20.15 WARLOR: Munca (21 50 97), orele 15.30 — 18 — 20.15 STAPIN PE SITUAȚIE: Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18, Grădină, ora 20,15 DREPTUL DE A TE NASTE: Pro­gresul Parc (23 94 10), ora 20,15 MARELE SEMN ALBASTRU : Fla­căra (21 35 40), ora 15,30 ASTEAPTA PINĂ SE INTUNECA : Flacăra, orele 18 — 20,15 AFURISITUL DE BUNIC : Cosmos (3519 15), orele 15,30 — 0 — 20,15 MANICIKA : Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 RĂZBUNĂTORUL : Pacea (31 32 52) orele 15,30 — 18 — 20,15 MISTERIOSUL X DIN COSMOS: Crîngași (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15; Grădina Unirea, ora 20,30 OPERAŢIUNEA LADY CHAPLIN: Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,15 UN CUIB DE NOBILI : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18. CARTOUCHE: orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21 Cinemateca (sala Union) (13 49 04) TELEVIZIUNE PROGRAMUL I 17.05: Emisiune în limba germană; 18.15: ,,Ex-Terra *70" — Emisiune concurs pentru pionieri și școlari (Finala). Transmisiune directă din Parcul Herăstrău­­ 19,20 : 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici ; 19,30 : Telejurnalul ; 20 : Tele­enciclopedia; 20,55 „Pasărea măias­tră"; 21,15: Film serial. ..Incorupti­bilii"; (II) Jocul de șah; 22,05: Tele­­spectacol prin corespondentă — Recital Hanna Pazek­ova (Ceho­slovacia); 23: Revistele săptămînii de Nicolae Popescu; 23,10: Of, inimioară. Cîntece de pahar și petrecere inter­pretate de Emil Gavriș; 23,30: Tele­jurnal. PROGRAMUL II 20: Poesis. Versuri în lectura auto­rilor: Nina Cassiani 20,15: La fîntîna dorului. Joc popular — dans clasic românesc; 20,45: întoarcerea lui Odi­­seu. O producţie a studiourilor TV din U.R.S.S.; 21,15: Seara melomanu­lui; 22,30: Film serial» La fiecare km (VII). m­m­ii CIRCUITUL TURISTIC INTER­MIMUL • Interesul crescînd al turiştilor străini faţă de ţara noastră • Toate formele posibile de turism • O.N.T. iniţiază călătorii mixte, semiorganizate • Peste 100 de acţiuni şi excursii • în premieră , excursii în zo­nele folclorice maramureşene şi la alte obiective din nordul Olteniei, Valea Argeşului etc. • Facilităţi pen­tru stimularea circuitului turistic internaţional • Manifestări peste hotare pentru cunoaşterea fru­museţilor şi bogăţiilor turistice ale României • 120 de lucrări turistice, în 9 000 000 exemplare • Agenţii şi birouri turistice în ţară şi străinătate • Colaborăm cu peste 400 de agenţii şi organizaţii de turism din Eu­ropa şi din alte continente tră în diferitele ghiduri turis­tice internaţionale. In vederea unei informări complete a publicului din ţară şi din străinătate, O.N.T. şi-a creat o largă reţea de agenţii în toate oraşele capitală de ju­deţ ale României precum şi birouri turistice în străinăta­te : la Amsterdam, Bruxelles, Budapesta, Copenhaga, Frank­furt pe Main, Londra, New York, Paris, Roma, Stoc­kholm, Viena — intenţionînd să deschidă noi birouri şi în alte ţări. în acelaş timp, A­­genţia Centrală „Carpaţi“ pen­tru turismul internaţional şi Centrala de turism „Litoral" colaborează cu un număr de peste 400 de agenţii şi or­ganizaţii de turism din Eu­ropa şi din alte continente, iar întreprinderea pentru­ tu­rism automobilistic, recent înfiinţată în cadrul Automo­­bil-Clubului Român, întreţine relaţii cu majoritatea cluburi­lor similare de pe continent. PIA RADULESCU Iată un proaspăt instantaneu din opera de valorificare a bogăţiilor turistice ale ţării, desfăşurată, azi, pretutindeni , pe fundalul împă­durit al Carpaţilor, unul din cele mai noi hoteluri de la Poiana Braşov , hotelul „Bradul" . Foto : MIHAI POPESCU I­nteresul turiştilor de pe toate meridianele pentru vizitarea României creş­te an de an. Marea diversitate de zone şi obiective turistice din ţara noastră — care oferă practic toate formele posibile de turism (munte şi litoral, tratamente balneare, vînătoare şi pescuit, sporturi de iarnă, circuite automobilistice, croa­ziere, turism nautic, itinerarii de artă, arheologie, folclor etc.) — baza materială în con­tinuă dezvoltare în Întreaga ţară şi cu precădere în zonele de mare potenţial şi atractivi­­tate turistică, la nivelul exi­genţelor contemporane, (hote­luri, moteluri, campinguri, restaurante, şosele, mijloace de transport rutier, aviatic şi naval, posibilităţi de agre­ment etc.), existenţa unor ser­vicii de calitate şi la preţuri convenabile pentru toate ca­tegoriile de turişti, posibilita­tea alcătuirii de programe tu­ristice, de recreare şi diver­tisment în tot timpul anului — sînt argumente ale intere­sului justificat pe care ţara noastră îl suscită pe piaţa tu­ristică internaţională. Incurajînd — prin acţiuni şi prin nivelul condiţiilor asi­gurate — atît turismul orga­nizat cit şi cel individual. Oficiul Naţional de Turism a iniţiat — în afara acestor două forme clasice de turism — şi formula călătoriilor mix­te , semiorganizate, în cadrul cărora o parte din servicii sunt angajate şi reţinute incă îna­inte de desfăşurarea excursiei, iar altele în timpul efectuă­rii ei. Atractivitatea vacanţelor In România este sporită de cele peste 100 de acţiuni şi excur­sii care se oferă turiştilor pre­zenţi In staţiunile montane sau de pe litoral. Este deajuns să amintim dintre noutăţile a­­cestui sezon de excursiile d­in premieră, în zonele folclorice maramureşene, la obiectivele de artă şi istorice de pe Va­lea Argeşului şi din nordul Olteniei, pe traseul de o rară frumuseţe peisagistică Braşov — Bran — Cimpulung — Curtea de Argeş — Bucureşti, în munţii Ceahlău, Apuseni, Făgăraş etc. Pentru stimularea circula­ţiei turistice internaţionale, ţara noastră acordă multiple facilităţi : eliberarea imediată a vizei de intrare atît la oficiile diplomatice ale României din toate ţările cît şi direct la punc­tele de frontieră deschise trafi­cului de călători, suprimarea o­­bligaţiei de declarare a locu­lui de rezidenţă pentru străi­nii care rămîn în ţară mai pu­ţin de 90 de zile, simplifica­rea formalităţilor vamale, re­duceri de 15 la sută la pre­ţul benzinei în baza cupoane­lor obţinute la agenţiile tu­ristice şi automobilistice, re­duceri de 20 la sută la cum­părăturile efectuate în maga­zinele cu vînzare în devize străine liber convertibile şi altele. Tot­odată prin acorduri bilaterale, România a desfiin­ţat vizele de intrare-ieşire şi de tranzit cu Austria, Bulga­ria, Cehoslovacia, Danemarca, Finlanda, Iugoslavia, Suedia, Tunisia, U.R.S.S. şi Ungaria. Pentru ca frumuseţile şi bo­găţiile noastre turistice să fie cît mai larg şi complex cu­noscute, Oficiul Naţional de Turism a organizat de la în­ceputul acestui an şi pînă acum 22 de expoziţii turistice în 12 ţări, şapte standuri tu­ristice la expoziţiile din străi­nătate ale Camerei de Comerţ, 150 de vitrine cu fotografii turistice, 56 seri româneşti, 15 săptămîni culinare româneşti, 94 emisiuni la posturile de te­leviziune şi 35 la posturile de radio, proiectarea de filme turistice in circa 2 000 de ci­nematografe, a organizat peste 1 000 de gale de filme turisti­ce cu ziarişti, agenţi de voiaj, în cadrul organizaţiilor profe­sionale, în şcoli, universităţi etc. De asemenea, pentru anul 1970, O.N.T. are un program e­­ditarea a 120 titluri de lucrări cu teme turistice într-un tiraj de aproape 9 000 000 de exem­plare, difuzarea în 75 de ţări a unui număr însemnat de pliante, editarea în străinătate a 15 ghiduri complete despre România (în Anglia, Brazilia, Danemarca, Franţa, R. F. a Germaniei, Italia, Olanda, S.U.A., Suedia), cu un tiraj total de peste 5 000 000 de e­­xemplare şi includerea a 60 de capitole despre ţara noas­ m CURIE Pentru o palmă de pămînt „Faţă de aceste abateri şi de multe altele care au fost descoperite în ultima vreme în activitatea direc­toarei Caţan, noi am sanc­ţionat-o cu „avertisment" şi o vom schimba din func­ţia de directoare". Aşa se încheie adresa primită de la Inspectoratul şcolar al ju­deţului Teleorman ca răs­puns la sesizarea cetăţeanu­lui AUREL MONEA din corn. Bulbucata, jud. Ilfov. Cum de s-a ajuns ca un cadru didactic, directoare chiar, să fie sancţionat aşa de aspru de forul său tu­telar ? Cităm tot din răs­punsul inspectoratului şco­lar : „Tov. Caţan Angela, directoarea liceului Drăgă­­neşti-Vlaşca, jud. Teleor­man, a refuzat în nenumă­rate rînduri plata sumei de 450 lei tov. Monea Aurel din comuna Bulbucata, jud. Ilfov, ce reprezenta despă­gubiri de judecată in urma pierderii unui ruşinos pro­ces deschis de directoarea Caţan Angela acestui ce­tăţean". Procesul de care-i vorba aici l-a pornit tatăl profe­soarei. Voia ca abuzul să­­virşit de el să capete formă legală. Tăiase salcî­­mii vecinului său Aurel Monea şi mutase hotarul curţii cu o palmă. La acest act de lăcomie s-a raliat şi fiica sa. Numai că judecata a făcut dreptate celui ce-o avea, obligind pe cei doi să plătească despăgubiri. Dar „fire abuzivă şi certată cu disciplina, tentată să nu respecte hotărîrile organe­lor superioare, Caţan An­gela a ignorat pur şi sim­plu măsurile de poprire care au fost luate de ins­pectoratul şcolar şi de Con­siliul popular judeţean Te­leorman". Anunţindu-ne că „in ul­timă instanţă a fost achi­tată in întregime suma da­torată“, Inspectoratul şco­lar al judeţului Teleorman ne roagă ca, reţinînd ati­tudinea ce contravine eti­cii noastre, cazul acesta „să-şi găsească locul in co­loanele ziarului dv. la as­pecte negative". Ceea ce şi facem. Cui mai folosesc scuzele ? Sînt cazuri in care unele erori, mici în aparenţă, de­clanşează necazuri greu sau aproape imposibil de înlăturat. Despre astfel de erori s-au plîns, adresîn­­du-se ■ redacţiei, cititorii noştri GHEORGHIŢA DU­MINICĂ din Bucureşti şi ION BUTNARU din oraşul Negreşti. „Soţia mea s-a îmbolnăvit grav , ne re­lata semnatarul scrisorii din Capitală. Fiind extrem de ocupat cu serviciul, am scris unei verişoare domi­ciliată in comuna 30 De­cembrie, satul Gopăceni, judeţul Ilfov, fugind-o să vină urgent. înţelegeţi de­sigur cu cită nerăbdare o aşteptam. Soţia — în afară de asistenţă medicală — ţi­nea neapărată nevoie de cineva care s-o îngrijească. Am aşteptat însă zadarnic. După 11 zile, scrisoarea mi-a fost înapoiată cu in­dicaţia „adresantul necu­noscut". Aceeaşi indicaţie a pri­mit şi Gheorghe Butnaru­ (al doilea cititor menţionat mai sus) la telegrama sa expediată în str. Pictor An­dree­scu nr. 31 Bucureşti. Prejudiciile şi in acest caz au fost grave. Să fi comis, expeditorii respectivi vreo greşeală in trimiterile lor ? După cum am aflat din răspunsurile primite de la direcţiile judeţene P.T.T.R. vizate (Ilfov şi Vaslui), care au cercetat cele semnalate, vina o poartă în exclusivi­tate salariaţii oficiilor P.T.T.R. Vidra-Ilfov şi Ne­greşti-Vaslui care, — în primul caz — au îndreptat greşit scrisoarea spre o altă localitate, iar, în al doilea , au transcris eronat pe telegramă numele destina­tarului. Cerîndu-şi scuze pentru gravele neglijenţe ale salariaţilor lor, direc­ţiile P.T.T.R. respective a­­duc totodată la cunoştinţa ziarului că cei vinovaţi au primit sancţiunile cuvenite. Cel mai important lucru este insă, socotim noi ca ast­fel de erori să nu se mai re­pete, mai ales atunci cînd scuzele, oricit de sincere ar fi, nu-i aduc celui păgubit nici un folos. Negustor de piei de capră UT Covaci, de loc din c/ f comuna Aţei, jude­ţul Sibiu, era pînă nu de mult controlor de bilete la C.F.R. Acum nu mai este. Să vedeţi de ce, în timpul popasurilor prin diferite localităţi din ţară, se transformase în negus­tor de piei de capre. La Sighişoara, Tirnăveni, Me­diaş promitea unor clienţi ocazionali că le procură pieile la preţuri avanta­joase. Lua arvuna şi apoi dispărea fără urmă. Până acum, opt cetăţeni au re­clamat că au plătit pieile de capră dar n-au primit în schimb nimic. Negusto­rul de piei este acum an­chetat pentru înşelăciune. 5­­eara, pe o stradă din Vaslui, tînăra G. V., în vîrstă de 16 ani, venea spre casă. La un moment dat a fost acostată de doi necunoscuţi, care au dus-o cu forţa într-o grădină din apropiere, unde au violat-o. Autorii l­a un pasaj de nivel / 1 situat între staţiile Hunedoara şi Peşti­­ful Mic, automotorul nr- 267 care venea din direcţia Simeria, a avut o întîlnire neprevăzută (citiţi : dato­rată neatenţiei) cu u­n trac­tor al întreprinderii pen­tru mecanizarea agricul­au fost identificaţi în per­soana lui Dumitru Foghel, fără ocupaţie, şi a lui Teo­dor Noca, student, ambii domiciliaţi în Vaslui. In momentul de faţă, cei in cauză sunt cercetaţi în sta­re de arest de către orga­nele de miliţie, turii din Odorhei, condus de tractoristul Vasile A­­vram. Consecinţele ? In urma accidentului, auto­motorul a deraiat, motorul tractorului a fost distrus iar tractoristul a suferit răni uşoare. Nu s-au înre­gistrat victime omeneşti. Răpitorii întâlnire neprevăzută O crimă feroce a fost săvîrşită în oraşul Cîmpina. Factorul poştal Gh. Constantin a fost ucis în condiţii miste­rioase, apoi cadavrul său a fost transportat în două valize şi abandonat în­tr-un punct aglomerat al oraşului. După două săptămîni de investigaţii şi cercetări a­­sidue, organele de miliţie au reuşit să-l identifie pe făptaş. El se numeşte Pas­­cu Gornic în vîrstă de 40 de ani. Mobilul crimei l-au constituit cei 12 700 lei din geanta poştaşului, reprezentînd pensiile ce trebuia să le achite în ziua aceea. Opinia noastră publică cere cea mai aspră pe­deapsă împotriva acestui odios asasin. Vom reveni cu amănunte de la proces. Rubrică redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni Asasinul a fost descoperit „România liberă** UNA PE ZI de MATTY 1 fi v'W I 'Vi. Grigore, tu trebuie să vezi mai puţine filme ! ! !

Next