România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)

1970-09-16 / nr. 8055

4* Pagina a 2-a » 16 septembrie 1970,România libera" Concursul și Festivalul /•** j» VGEORGE EmCt CVARTETUL ,,JUILLARD“, FORMAJIE ARTISTICA PRESTIGIOASĂ In două concerte succesive, cvartetul de coarde „Juillard“ a oferit o adevărată demonstrație de înaltă artă interpretativă, prezentînd unele piese celebre ale genului. Se cuvine să subliniem mai întîi rigoarea tehnică ce caracterizează cîntul fiecăruia dintre cei patru interpreţi, Robert Man (vioara I), Earl Carlyss (vioara a II-a), Samuel Rhodes (violă) şi Claus Adam (violoncel). Este vorba de acea execuţie de mare precizie, de mare claritate, in care litera partiturii apare în lumina cea mai bună, cea mai frumoasă , nimic eludat, nimic escamotat. La aceasta se adaugă puritatea şi frumuseţea ■ sunetului socotit atît individual, cit şi ca sonoritate rezultantă, a ansamblului. Nu este însă totul. Activitatea, desfăşurată într-o comuniune artistică de înaltă spiritualitate, a dus la tălmăciri de profundă expresivitate. Ansamblul acestor muzicieni ,funcţionînd perfect articulat, ca un singur instrument, ne-a restituit poezia şi elocinţa, lirismul interior şi puterea de evocare din Cvartetul de Mozart în la major. Minunatele idei ale discursului muzical, farmecul poetic al acelor „imitaţii“ sau al sinuoaselor şi cromatizantelor riturnele, sobrietatea variaţiilor din Andante, unde uniunea dintre melodie şi stilul contrapunctic a apărut ideală, au constituit realmente o încîntare. Dar au venit cele Cinci mişcări pentru cvartetle coarde op. 5 de Webern, care au fost prezentate cu o nebănuită gingăşie a nuanţelor, dezvâluindu-ne pe de-a-ntregul tulburătoarele sentimente ale compozitorului. Au fost marile clipe de artă ale serii, cărora le-au succedat cele din celebrul Cvartet „Moartea şi fata“ de Schubert — unde climatul neliniştit, pe alocuri tragic, a fost prezentat la maximum de tensiune dramatică. Suplimente din Alban Berg şi Hugo Wolf ne-au favorizat — dacă mai era nevoie — temeiuri în plus de apreciere superlativă a înzestratei formaţii „Juillard“. In seara următoare, un program lapidar : două cvartete beethoveniene, un nou prilej de a aprecia arta interpretativă a acestor adevăraţi maeştri. Ne-am lăsat furaţi de reveria din Adagio con molto sentimento din Cvartetul op. 59, nr. 2, în mi minorii am savurat cantabilitatea temei ruse din allegretto cu ecourile ei ca de vinătoare. Ar fi mult de discutat despre Cvartetul în si bemol major op. 130, care a urmat. Spaţiul ne obligă să ne rezumăm la anumite momente cruciale, ca de pildă intermezzo-ul din Presto, în care cele patru voci s-au întrepătruns într-o fuziune intimă, diafană, cîntind cue o negrăită subtilitate, precum şi Cavatina următoare, pe care însuşi Beethoven o socotea drept pagina sa de muzică de cameră cea mai frumoasă — redată de formaţie ca un plins de mare puritate, ca un suspin. Concertele formaţiei „Juillard" s-au înscris printre cele mai izbutite realizări din Concursul şi Festivalulinternaţional George Enescu pînă în prezent atit de bogat în momente de mare artă. J.-V. PANDELESCU Convorbiri în antract VIRGINIA ZEANI (Italia): „Căldura şi înţelegerea publicului românesc pentru artă“ Printre invitaţii care onorează cu prezenţa lor Festivalul internaţional „George Enescu“ se află, de câteva zile, şi renumita soprană italiană, de origine română, Virginia Zeani, care va interpreta, în două spectacole ale Operei Române, rolul titular din „Aida“ şi pe cel al Reginei Elisabeta din „Don Carlos“ de Verdi. — Preferaţi un anumit gen de operă, sau abordaţi cu acelaşi interes orice operă bună indiferent de epoca în care a fost scrisă ? — Iubesc acest gen de muzică în totalitatea lui, mă inspiră în aceeaşi măsură atit repertoriul romantic cit şi cel modern, dacă personajul pe care-1 interpretez îmi dă posibilitatea să redau un adevăr, o emoţie, in sfîrşit să întruchipez un om real. — Aţi avut prilejul, chiar în urmă cu un an, să colaboraţi cu artişti lirici, cu orchestre şi dirijori de operă români. Cu ce impresie aţi rămas în urma acestei colaborări ? — Orchestrele dumneavoastră sînt avizate şi receptive pentru cele mai dificile partituri, lucru care iese în evidenţă mai ales atunci cînd dirijorul este autoritar şi, în acelaşi timp, apropiat de interpreţi, iar artiştii au deosebit de multe calităţi dezvăluind pe parcursul evoluţiei lor pe scenă o interesantă şcoală a cîntului. — Care este cea mai vie amintire pe care o păstraţi, copilăriei petrecute în România ? — Văd şi acum pădurile transilvănene, în care „urlam“ cum voiam, fără să ţin cont de indicaţiile vreunui dirijor sau regizor, şi unde compuneam piesele vocale aşa cum le doream, cum îmi dicta sufletul, nefiind obligată să mă încadrez limitelor impuse de partitură. — Şi cea mai puternică emoţie a revederii pămintului natal ? — A fost, evident, reîntoarcerea în satul meu, unde am regăsit aceiaşi oameni dragi, puţin imbătrîniţi evident, dar cu sinceritatea şi sufletul neschimbat. — Ce aşteptaţi de la reintîlnirea cu publicul românesc? — Aceeaşi căldură şi înţelegere a artei mele, cu care am fost întotdeauna primită aici. DOINA MOGA Ion Brad: „ORGA DE MESTECENI P oate că nici unul dintre noi n-a rămas, în poezie, atît de statornic transilvănean, ca Ion Brad. Toate temele predilecte poeţilor de peste Carpaţi sînt prezente în această carte intitulată metaforic „Orga de mesteceni". Acutul sentiment al istoriei cu virtuţile testamentare ale precursorilor, legătura anteică cu pămîntul nual şi, deci, patriotismul fierbinte (Brad ştie scrie foarte rumoase poezii patriotice), o undă simpatică de moralizare, tendinţa de clasicizare, caracterul uneori bucolic şi georgic al poemelor, în fine unde mitologice daco-romane, adică vechi şi perpetue motive ale liricii transilvănene alcătuiesc caleidoscopul armonios al acestei cărţi de poezie sinceră şi adevărată. Nu este vorba aici de nici un perimetru provincial ci de acea familie spirituală pe care Gălinescu o descoperea caracterizîndu-se pe anumite aşezări geografice, în primul rînd, in Transilvania. Dezvoltat pe o tradiţie bine marcată, Ion Brad e un poet modern cum modernă este, in liniile ei autentice, întreaga poezie română contemporană, numai că poezia lui răspunde epocii moderne prin neoclasicizare, exultînd în tipare limpezi ceea ce alţi confraţi exultă în sugestii, sau sinteze conceptuale. Şi este de admirat la Ion Brad evoluţia aproape vizuală, ca de grafic, într-o poezie care, alături de dăruire şi bună inspiraţie, se desluşeşte travaliul ambiţios, lupta temeară şi neînduplecată cu cuvîntul. Pe un plan superior, cartea aceasta stă în simetrie cu celelalte, anterioare, ale poetului, — prin reluarea unor motive apropiate : satul cu ţarini şi podgorii, cu cimitirul în care odihnesc naintaşii, motivul mamei pierdute (ca în „Cîntecele pămîntului natal"), note de drum în forma unor stampe lirice (ca în Fîntîni şi stele"), inscripţii lapidare aidoma celor din albumele cu fotografiile surprinse de Miclea. Poezia este de notaţie şi incantaţie, lăsînd lecturii plăcerea melodică . Ziua trecută prin noapte, / Noaptea trecută prin zi. / Fructele încă nu-s coapte. / Verdele galben va fi. Chiar atunci cind, intenţionat, poetul scrie în vers alb, setea de armonie îl cenzurează şi-l mută în I CRONICA' matcă disciplinată : Lingă Cercul Polar / La orga de mesteceni / A lui Sibelius / Las gîndurile să cînte... Tematica diversă se armonizează şi ea în ceea ce numim poezie cetăţenească. Fără ostentaţie. De la poemele programatic patriotice cum ar fi „Inscripţie“, „Terra Daciae“, „Ţara“ etc„ pînă la cele mai lirice şi blajine crochiuri, există o unitate coordonatoare care constă în obîrşia,in spiritul băştinaş, naţional, etnografic al poemelor, topite în istorie şi peisaj. Intră aici, corp comun, şi poemele cu care evocă locuri din străinătate prin optica românească cu care sunt ele privite. In ţara lui Bach sínt văzuţi, ca-n mitologia românească Codrii de-argint, în Finlanda, Vacile care pasc, iazuri albastre ş.a.m.d. Pivotul stă însă în istoria acestei ţări printr-o evocare a ei, de la izvoare, de la Decebal adusă la zilele noastre, în versuri de aleasă inspiraţie : Nu te mira, sîngele meu ! / Din retezatele vine, / Riul roşu s-a întors înapoi / Pînă la tine. Sau, altă strofă de antologie Traian, polul sud a! pămintului meu, / Rămas la vedere în soare. / Fără noptatecul rege şi zeu, / Fără Decebal, polul nord, / Noi n-am fi azi o sferă gînditoare. E greu de scris poezie patriotică, tocmai datorită faptului că in nici un alt gen de poezie nu contează mai mult simţul echilibrului. Inflaţia, tonul strident pindeşte acest gen atît de necesar existenţei noastre spirituale. Or, Brad nu tulbură liniile bunei cuviinţe în poezia Lf¥Efc«KA sa patriotică fermă dar chibzuită, sub zodia, artei adevărate. In antologie cu istoria se desfăşoară peisajul, larg, pe meridiane diverse, — adică tocmai scutind de ţarcul provincialismului această poezie care e a ţării în sine. Precum Coşbuc cînta Retezatul şi Ceahlăul, Brad cîntă marea şi Ţara de Sus, Domele, în versuri în care folclorul este sublimat cu meşteşug , în Ţara de Sus / Cu zimbrul m-am dus. / Pe greabănul lui / De munte mă sui. Ca o scandare a versurilor din balada Meşterului Manole, cu bună ştiinţă aşezate în tipare moderne. Pegas, Anteu, Pleiadele, Prometeu, Zamolxe se simt in cartea lui Ion Brad ca la ei acasă, pendinte tendinţei de clasicizare. Dar şi icoanele pe sticlă, martiriul Sfîntului Sebastian, orga din biserica romană în care a cîntat Bach şi, la antipod, negurosul Mefisto, din mitologia creştină a anilor noştri de liceu, în referiri simbolice, naive, aşa cum îi vine bine unei poezii neoclasice. Iar aici mă văd silit să fur o ideea a lui Al. Piru (din discuţia sa la o emisiune de radio) : Ion Brad, cu toată apăsata şi uneori studiata sa clasicizare este, în fond, tot atît de bine un romantic, un sentimental, elogiind grav la amintirea mamei, sărbătorind ceremonios frumuseţile naturii, aplecat spre balada lirică, uneori uşor înceţoşată (Balada cerbului nebun), sau melancolizînd uşor la o dragoste pustie : Mereu nu vii... Absentă, jucăuşă, / Aştepţi să treacă flacăra-n cenuşă / Şi pilda simţurilor să se curme... / Vor sta alături, sacre, două urne. Dar vorba aceluiaşi excelent Al Piru, cum clasicism pur şi romantism pur nu există, cele două maniere pot convieţui între coperţile aceleiaşi cărţi. Numai că, aş completa eu, la Brad neoclasicismul prevalează printr-o severă cenzură cu care sunt potolite sentimentele, ţinute sub control. Aş zice că uneori poetul parcă se teme să se destăinuie prea mult, — de unde o seamă de strofe tăiate la rece, ca la parnasieni : In pietre, în lacrimarii uscate / S-au cuibărit veacurile toate. / Răsufletul mării, în cetatea moartă / A pus pecetii pe nordica poartă. Mai sînt In carte poeme cu adrese diverse : soţiei, anotimpurilor, sieşi (la vîrsta de mijloc) — dar, e de reţinut, o seamă de poeme care se detaşează în mod deosebit, cum ar fi : Nisip, Pîndă, Peisaj intim, Heraldică, Cometă, Asfalt, Vedenie care prin valoarea lor, legitimează cartea. Cartea, din care nu se desprind poeme — corăbii, demne de-a rămîne sub pavilionul lor, e o radă moartă în care oricită măiestrie ar avea navele ancorate, oricît cedru de Liban ar sta în pereţii lor, sînt condamnate la Inerţie. „Orga de mesteceni“ este o carte de poezie bună. Ea îmbină destinul autorului cu cel al poeziei noastre , de astăzi, într-un climat generos, propice dezvoltării tuturor stilurilor, — repet, al tuturor, aşa cum ar trebui să-l vadă şi să-l înregistreze şi o anumită critică literară. Al. Andrîțoiu // ftc ■:(./ W'»*-'f'*-***'*WS-"''**}.v MEMENT LACUL LEBEDELOR : Teatrul Academic de operă şi balet ,,Kirov“ din Leningrad — Opera Română (la 48 20), ora 20 SONATUL LUNII : Teatrul ,,C. Tănase", la grădina ,,Boema", ora 20 ; PROGRAMUL ATRACŢIILOR MONDIALE : Circul „Humberto" (parcul de lîngă hipodrom Calea Plevnei), ora 16 şi 20 SUNETUL MUZICII : Patria (11 86 25) orele 9— 12 45 — 16,30 — 20 15 PĂSĂRILE : Luceafărul (15 86 67), orele 8,45_ 11,15 - 13,45 — 16,15 — 18,45 - 21 15 . Doina — grădină, ora 20 : Stadionul Dinamo ora 19, ÎN ARŞITA NOPŢII : Capitol (16 29 17), orele 8,30 — 10,45 — 13,15 — 16 — 18,30 — 21. PATRICIA SI MUZICA : București (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,45 — 16,15 — 18,45 — 21. DEGETUL DE FIER : Feroviar (16 22 73) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Excelsior (18 10 88) orele 9 — 11,15 - 15,30 — 16 — 18,15 — 20,30 . Gloria (22 44 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30. INTILNIREA : Festival (15 63 84), orele 9 — 12 — 15,30 — 18,15 — 21 ; Melodia (12 06 88), orele 9-12 —15,30 — 18 15 — 21 ; Modern (23 71 01), orele 9 — 11,45 — 14,30 — 17,15 — 20,15 ; Arenele Romane ora 19,30 ; Festival — grădină, ora 19,30 ; Favorit (306 15) orele 10 — 12,30 — 15,30 - 18 - 20,30. NUMAI MORTUL VA RĂSPUNDE : Victoria (16 28 79), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 - 13,30 — 20,45. FRAGII SĂLBĂTICI : Central (14 12 24) orele 8,45 — 10,45 - 12,45 — 14,45 - 16,45 — 18,45 - 20,45 TĂCEREA BĂRBAȚILOR : Lumini (16 23 35), orele 9—16 In continuare, 18,30 — 20,30. ASTERIX ȘI CLEOPATRA : Doina (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20,30. PROGRAM PENTRU COPII: Doina, ora 10. HATARI : Timpuri Noi (15 61 10), orele 9,30 — 15,30 în continuare FILME DOCUMENTARE SPORTIVE ROMANESTI : Timpuri Noi, orele 18,30 — 20,45 în continuare. ÎNTOARCEREA DOCTORULUI MARUSE : Griviţa (17 08 58), orele 10,30 — 16 _ 18,15 — 20,30. DREPTUL DE A TE NAŞTE : înfrăţirea intre popoare (17 31 64), orele 15,30 — 17,45 _ 20 ; Moşilor (12 52 93), orele 15,30— 18 ; Grădină, ora 20 ; Unirea, ora 18 ; Grădină, ora 20,15. MONŞTRII: Buzeşti (15 62 79), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20,15. CĂSĂTORIE IN STIL GREC: Dacia (16 26 10), orele 8,45 — 20,30 în continuare. DRAGOSTE ŞI VITEZA : Bucegi (17 05 47) orele 10 — 15,45 — 18 ; Grădină, ora 20,15 | Floreasca (33 29 71), orele 15,30 _ 18 — 20,30; Mioriţa (14 27 14), orele 11 — 15 — 17,30 ,20. NOUL ANGAJAT : Unirea (17 10 21), orele 15,30. OPERAŢIUNEA LADY CHAPLIN : Ora (317171), orele 15,30 — 18 Grădină, ora 20. JANDARMUL SE IN SOARA : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17,45 — 20. INTILNIRE LA VECHEA MOSCHEE: Giuleşti (17 55 46), orele 15,30 — 18 — 20,30. INTRUSA Cotroceni (13 62 56), orele 15,30. MARILE VACANTE : Cotroceni, orele 17,45 — 20. PETRECEREA : Volga (11 91 26), orele 16 — 18,15 — 20,30 ; Parcul Herăstrău, ora 19,30 ; Popular (35 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,15. AȘA AM VENIT : Viitorul (11 48 03), orele 20,15. SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO: Viitorul, orele 15,30 — 18 MAYERLING (ambele serii) : Aurora (35 04 66) orele 9 — 12 — 16 — 19,30. Grădina ora 19 ; Tomis (21 49 46), orele 9 — 12,15 — 15,30; Grădină ora19 ; Flamura (23 07 40), orele 16 — 18,15 — 20,30 AMBUSCADA : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 70 ACEASTA FLUIRE : Flacăra (21 35 40), orele 16 — 18 — 20. TIFFANY MEMORANDUM : Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20,15 CEI 1000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE: Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18 ; Grădină, ora 20,15. CLIPA DE LIBERTATE : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18. DEPARTE IN APUS Ferentari (23 17 50), orele 15,30 — 18 — 20,15. ASTEAPTA PINA SE INTUNECA : Pacea (31 32 52), orele 15,30 — 18 — 20 15. SALARIUL GROAZEI : Crîngași (17 38 81), orele 15,30 — 18 - 20,15. Progresul-Parc, ora 20. FREDDY $I C1NTECUL PREERIEI : Cosmos (35 1915), orele 15,30 — 18 — 20,15. MARI SUCCESE DE ODINIOARĂ : Capitol — grădină, orele 19—21. LALEAUA NEAGRA : Cinemateca (sala Union) orele 9— 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21 16: Fotbal Dinamo București — P.A.O.R. Salonic; 17,50: Microavanpremiera ; 18 : Momente folclorice ; 18,30 : Cabinetul economic TV ; 19,20: 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30: Telejurnalul; 20: Baletul ,,Lacul Lebedelor* de P.I. Ceaikovski» 20,50: Cronica literară de George Ivașcu; 21,05: Actul al II- lea al baletului „Lacul lebedelor* ; 22: Telejurnalul; 22,15: Actul al III-lea al baletului ,,Lacul lebedelor*. ■ -M M URSER CETĂŢENESC Iarăşi despre garajele I. T. B. „Am citit cu multă atenţie şi satisfacţie articolul intitulat „I.T.B. — sursă de zgomot“. Din cele expuse mai jos, cred că veţi fi de acord cu mine că titlul mai nimerit ar fi fost „Garajele ITB — sursă de zgomot şi de poluare a aerului". Am reprodus începutul scrisorii trimise redacţiei de cititorul NERONE LUPESCU din Calea Şerban Vodă nr. 162, care aduce noi elemente în problerma zgomotelor de mare intensitate produse de garajele I.T.B. Tovarăşul Lupescu se referă la alt garaj al I.T.B., cel din Calea Şerban Vodă nr. 158-168, relevind atmosfera „încărcată“ in care trăiesc cetăţenii domiciliaţi în această zonă. Pe scurt, este vorba despre aceleaşi zgomote permanente din zorii zilei pînă noaptea tîrziu, la care se adaugă strigătele salariaţilor, aerul poluat de gazele de eşapament, reziduurile de motorină şi ulei întinse pe stradă. In plus, loviturile în pereţi, atunci cînd şoferii care vor să gareze autobuzele lingă pereţii exteriori ai caselor din jur nu pun frîna la timp. Efectul acestor izbituri în ultimele luni s-au făcut foarte vizibile. Ţinînd cont de propunerea cititorului nostru, am reluat chestiunea în rubrica de faţă, subliniind încă o dată necesitatea organizării activităţii de întreţinere a autovehicolelor I.T.B. respectînd pe cei care au domiciliul in preajma garajelor. Lupii nu se stîrpesc cu... procese verbale La sfîrşitul lunii august, inventarul oilor la C.A.P. Dobreşti (Argeş) s-a subţiat simţitor din cauza unor lupi care s-au ospătat cu nu mai puţin de 200 de oi. O pagubă substanţială, nu glumă. Şi totuşi, după cum reiese dintr-o recentă scrisoare a cititorului nostru TOADER CALIN din comuna Scheiul de Sus — măsuri pentru... aducerea la ordine a nesăţioaselor fiare nu s-au luat. „In loc de măsuri, — ne scrie tov. Călin — conducerea cooperativei se mulţumeşte să întocmească procese-verbale de constatare şi cu asta basta. Or, stînele sunt aşezate la distanţe mari de sat. Ele nu dispun nici de arme nici lumină suficientă şi nici de un număr corespunzător de paznici de noapte. La trei sâni există doar 11 cîini. Dacă nu se va interveni de urgenţă, s-ar putea ca ciobanii să nu mai aibă ce să păzească". Precum se vede, lupii nu pot fi stîrpiţi cu proceseverbale. Pentru prevenirea repetării unor asemenea atacuri păgubitoare pentru avutul obştesc, se cere o intervenţie activă şi hotărâtă. Lutul acesta cîntător (Urmare din pag. I) ori vasele sale înalte, care au trupele fecioară aflată la vîrsta sărutului, păsările sale de lut care sint gata să zboare. Este o taină in această artă, o taină venind din timpuri ancestrale, o taină care plutește In acest pămînt și care, sub mina tinărului artist, urcă pe buza subţire a vasului in verde, aşteaptă lucind stins pe farfuria înflorată, cu benghiuri ca nişte semne de descintec, sau cheamă din irizările dulci ale paharelor şi căniţelor de băut apă sau vin. O, dar este alte frumuseţi nu ne destăinuie lutul acesta cîntător ! Gindindu-se şi la partea funcţională a artei sale, Anton Ciobanu a realizat frumoase servicii de cafea, de rachiu — unicate — apoi minunate vase decorative pe care, smalţul albastru sau roşu sau verde întunecat, coboară în ape line şi dulci ca o învăluire de timp. Tînărul artist a adăugat dragostei sale faţă de această artă o atentă şi susţinută cultură, căutînd, găsind, adăugindu-şi noi cunoştinţe, inovind nu o dată in tehnica prelucrării lutului, incercind a pătrunde tainele sticlei şi fierului, aplecîndu-se cu interes asupra mozaicului — dovadă mesaţele in acest gen — arătînd mereu spirit inventiv, dăruire, talent. Participant la mai multe expoziţii de grup ale cenaclului de artă plastică „Nicu Enea" din Bacău, acum la a doua expoziţie personală Anton Ciobanu ni se relevă ca unul dintre artiştii ceramişti deosebiţi, care dau lutului, pe care îl frămîntă şi-l modelează, ceva din sufletul lor, din sufletul acestui popor. Promenadă pe banii statului Insula Mare a Brăilei are nevoie de braţe de muncă. Pentru recrutarea lor se fac deseori deplasări prin ţară. Auzind de această activitate, Toma Chituşcă din Brăila s-a prezentat la I.A.S. Insula Mare a Brăilei unde a fost angajat. La puţină vreme, Toma Chituşcă a încasat bani de drum, a primit bilete de tren şi a pornit-o prin ţară. Dar au trecut zile. Maria Marton din Cenei, judeţul Timiş a născut la maternitatea din Timişoara două fetiţe gemene. Cu ele, familia acarului Samoilă Marton numără... 12 copii, cel mai mare avînd 15 ani. Fericitul tată s-a apucat urgent să-şi extindă casa, în care va fi mare praznic de sărbătorire a gemenilor. Părinţii au invitat întregul Ioan Irimia din comuna Grinţieş, judeţul Neamţ are veleităţi de cascador. Şi, ca să îşi utilizeze calităţile, intr-una din zile a urcat pe un tractor găsit în drum şi, fără să aibă permis de conducere, a pornit vertiginos la vale. La un moment dat s-a trezit pe marginea unei rî-săptămîni şi Toma Chiţuşcă nu s-a mai întors cu... braţele de muncă. Cei care l-au angajat şi trimis în deplasare, au început să dea din colţ în colţ întrebîndu-se abia atinci: cine o fi omul acesta ? Şi au aflat că avea la activul său 19 condamnări. între timp, cel care făcea pe turistul prin ţară pe banii statului a fost prins de organele de miliţie, sat, iar fetiţele mai mari ajută la pregătirea ospăţului. Feciorii, alcătuiţi intr-o orchestră a familiei, repetă de zor la instrumentele lor muzicale pentru a-şi întreţine oaspeţii. In familie, deocamdată, băieţii sunt în minoritate cu trei, dar au rămas mai departe optimişti. Inclusiv mama lor, eroina care merită toate felicitările pe. Nefiind in stare să oprească tractorul sau să-i redreseze direcţia, „cascadorul" s-a pomenit in ripă cu maşină cu tot... S-a ales cu o mină ruptă"." şi coastele sfărîmate. Dar, cel care a lăsat tractorul fără stăpîn şi neasigurat, cu ce se va alege ? Poftiţi la ospăţ! Cascadorul ! De la o încăierare în toată legea a avut loc în satul Buzeşti din comuna Crasna, judeţul Gorj. Tînărul Ion Răscol a fost lovit grav cu parul în cap şi acum are nevoie de îngrijire îndelungată. Autorii, în frunte cu Matei Sega, au fost condamnaţi la închisoare de la un an şi opt luni pînă la doi ani şi jumătate încăierare şi la plata unor despăgubiri civile de 10 000 lei şi 4 000 lei cheltuieli de judecată. De asemenea, ei vor plăti o rentă lunară de 400 lei pînă la încetarea incapacităţii de muncă a victimei. Rubrică redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni Dar de piesele de schimb cine se ocupă? (Urmare din pag. 1) prezenta unele inconveniente (necesitatea existenţei repetate şi fragmentate a pieselor şi aparatelor de schimb, greutatea coordonării personalului de întreţinere etc.). Pentru îmbunătăţirea muncii, la sfîrşitul anului 1969 s-a centralizat în cadrul serviciului automatizări — termotehnic — metrologie, întreţinerea şi repararea mijloacelor de măsură şi control, serviciu care coordonează acum la nivelul întregului combinat atît activitatea pentru mijloacele de măsură şi control din secţiile productive, cit şi pentru cea a atelierelor şi laboratoarelor metrologice centrale. Complexitatea problemelor şi justificarea economică a necesităţii rezolvării lor operative, a arătat că aceste sectoare A.M.C. trebuie conduse de către un inginer de specialitate, ajutat de un maistru în efectuarea lucrărilor şi coordonarea personalului. Dincolo de aspectele organizatorice, problemele care preocupă în momentul de faţă sectorul A.M.C. al combinatului nostru sunt legate în cea mai mare măsură de găsirea unor soluţii privind procurarea pieselor de schimb necesare aparatelor de măsură, impresionante ca număr, diversitate şi valoare. Pe acest plan se resimte în primul rînd cerinţa ca întreprinderile noastre de specialitate (F.E.A., I.P.R.S.), să acorde o atenţie sporită asimilării în fabricaţie, într-un timp cit mai scurt, a unui număr cit mai mare de repere. Fără putinţă de tăgadă, această soluţie ar conduce la importante avantaje economice pe plan naţional. De asemenea apreciem necesar ca uzinele de mecanică fină din ţară să preia, pe baza unui plan eşalonat, confecţionarea pieselor de mecanică fină ce se importă pentru repararea A.M.C.-urilor. Chemate deopotrivă în această acţiune, sunt şi institutele noastre de cercetări, în găsirea unor soluţii pentru înlocuirea la import a unor piese de schimb de largă utilizare. Cînd vorbim de piese de schimb, nu putem să nu amintim faptul că încă de la proiectare, în combinat s-a prevăzut o diversitate mult prea mare de furnizori de aparate de măsură — 13 firme străine — stare de lucruri ce conduce la necesitatea existenţei unor stocuri mai mari de piese de schimb şi aparate de rezervă, la apariţia unor greutăţi in asimilarea într un timp scurt de către tot personalul de întreţinere, reparare şi verificare a cunoştinţelor necesare bunului mers al aparatajelor pe care le au în grijă. Nu mai puţin importante pentru sectorul A.M.C. sunt şi problemele legate de constituirea unor stocuri normate de piese de schimb şi aparate, justificate din punct de vedere economic. In această privinţă, amintim că normele altor unităţi prevăd existenţa unui număr de 10—20 la sută aparate în rezervă, faţă de totalul aparatelor montate. Experienţa anilor precedenţi a arătat că există justificare economică pentru constituirea unui astfel de stoc prin continuitatea ce se poate asigura proceselor siderurgice. VAEIWEA Pentru zilele de 17, 18 şi 19 sep- tembrie se anunţă următorul timp probabil : Vremea se va menţine în general frumoasă şi călduroasă, mai ales în prima parte a intervalului. Cerul va fi variabil, prezentînd înnourări mai accentuate în nord-estul ţării în a doua parte a intervalului unde vor cădea ploi slabe locale. Temperaturile vor fi cuprinse intre 8 şi 18 grade iar maximele între 20 şi 30 grade. Orcum va fi ÎNTRE SI CER (Urmare din pag. 1) Iara oeo/este, de poate, zonele cu instalaţii. Vîntul bate dinspre Dunăre către deal. Şi elicopterul înaintează exact travers pe direcţia lui. Mecanicul reduce alimentarea cu benzină a motorului. Măreşte puterea de ridicare. Pregătiri intense pentru apropierea de locul unde-s aşteptaţi cu vinciul care se învîrtesc atît de repede incit nici nu se mai zăreşte în aer. Fiecare elicopterist, ştie ce are de făcut Se măreşte distanţa cablului ce leagă troliul. Pilotul Olaru reduce din viteză. 40 km pe oră. Troliul se vede. ..VREMA" planează spre platforma de pe versant. Nicolae Virlan este cu mina pe o manetă. In clipa cînd vor fi deasupra acestui punct trebuie să desprindă Vinciul. Intr-o fracțiune de secunda. — Acum ! Vinciul e pe pămînt. Fără acest troliu nu se putea face nimic. încă cîteva zile de muncă eroică şi elicopterişfii ca-'ră şi stil pul, în tronsoane. Acum elicopterişfii sunt undeva, la Deva, îndeplinind alte misiuni- Zbor tin pescăruşilor !...