România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)

1970-09-27 / nr. 8065

Proletani din toate țările, unitară / MW •­E*9 mmm Item COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE TIMPUL ESTE PRIELNIC PENTRU LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON! CUM SE POT JUSTIFICA ATUNCI ÎNTÎRZIERILE? ! έn această săptămînă, unităţile agricole au intrat în perioada de vîrf a campaniei de toamnă, odată cu declanşarea insămînţării griului în zonele de nord si colinară. ACEST SFÎRŞIT DE SEPTEMBRIE, CU UN TIMP DEOSEBIT DE FRU­MOS, OFERĂ CONDIŢII EXCELENTE PENTRU EXECUTAREA ÎNTR-UN RITM SUSŢINUT A TU­TUROR LUCRĂRILOR agricole de sezon. Sub aspectul rezultatelor înregistrate pînă acum, se constată însă mari diferenţe între unităţile agricole, deşi dispun de condiţii similare. ANOMALIILE DE ORDIN ORGANIZATORIC GENEREAZĂ O FOLO­SIRE INCOMPLETA A FORŢELOR ȘI MIJLOACE­LOR EXISTENTE, FAC CA RÂMÎNERILE ÎN URMA — în special la recoltatul porumbului — SA SE ACCENTUEZE ÎN LOC SA FIE GRABNIC LICHIDATE. Cu prilejul insămînţării primelor su­prafeţe au ieşit, în unele locuri, la iveală neglijen­ţele şi superficialitatea care s-au manifestat la pro­curarea seminţelor, repararea tractoarelor şi ma­şinilor agricole. Deosebit de păgubitoare este însă optica condu­cerilor unor unităţi agricole care, pe motiv că „nu intră zilele-n sac“, apreciază că au timp la dis­poziţie suficient pentru punerea la adăpost a recol­tei, care pornesc de la ideea greşită că epoca optimă de semănat nu prezintă prea mare importanţă pen­tru viitoarea producţie. Se ignoră astfel faptul că ÎN ORICE MOMENT TIMPUL SE POATE ÎNRĂU­TĂŢI, ceea ce va îngreuna executarea lucrărilor, că fiecare zi întîrziere se va vedea cert pe cîntarul recoltei. Pentru a fi prevenite asemenea situaţii, se cere ca ORGANELE AGRICOLE JUDEŢENE, MI­NISTERUL AGRICULTURII ŞI SILVICULTURII, SA ACORDE O MAI MARE ATENŢIE ORGANIZĂ­RII TEMEINICE A MUNCII, SA SPRIJINE UNI­TĂȚILE RAMASE ÎN URMA, SA INTERVINĂ ENERGIC PENTRU ÎNLĂTURAREA ORICĂROR DEFECȚIUNI. Munca de control își poate arăta efi­cienţa numai dacă organele agricole judeţene vor deplasa centrul de greutate al activității în unități, se vor debarasa de sistemul de a rezolva problemele prin adrese, note telefonice sau şedinţe nejustificate. AICI, LA MOVILA BANULUI, SEMĂNA­TUL A ÎNCEPUT. ŞI A ÎNCEPUT BINE.... Inginerul ION DONA ,de la Movila Banului, judeţul Buzău, a apreciat pe baza experienţei acumulate şi a studierii condi­ţiilor concrete din această toam­nă că poate declanşa semănatul griului înainte de 1 octombrie. Am asistat în punctul Mărgi­­neanca la momentul cînd semă­­nătorile au dat primul semnal. Aproape simultan cu brigada condusă de DUMITRU CÎLŢEA a pornit semănatul şi pe terenuri­le formaţiunii care lucrează în punctul „Stîlpeanca“. Ieri a în­ceput semănatul şi cea de a treia brigadă. — Cu mijloacele care ne stau la dispoziţie — ne spune NAE ŞTE­FAN, secretar al Comitetului ■ comunal de partid — vom în­cheia semănatul celor 560 ha cu cereale păioase în zece zile. Dar încadrarea în limitele pe­rioadei optime nu este totul. Preocuparea mecanizatorilor şi cooperatorilor este dublată şi de grija pentru ASIGURAREA UNEI CALITĂŢI SUPERIOARE A LUCRĂRILOR. De acest lu­cru vă puteţi convinge şi dv... Deci aici la Movila­ Banului cuvîntul de ordine la semănat este : RITM ȘI CALITATE. Este tocmai ceea ce am dori să intîl­­nim în toate unităţile agricole in aceste zile. în pag. a 3-a : „POTICNELI PĂGUBITOARE IN PLINĂ CAMPANIE AGRICOLĂ" (în obiectivul aparatului fotografic, judeţul Buzău) Momente Roluri şi Actori Ion Pas C­elui care a născocit cugetarea (să-i zi­cem !) că nu există roluri mici pentru actori mari, nu-i poarta ginduri bune şi nu-i adresează bu­ne vorbe, în gind, slujitorul teatrului, neajutorat prin talent sau noroc şi, astfel, osîndit să-şi înceapă­ carie­ra, s-o continue, să ajungă la vîrsta pensionării cu a­­pariţii de cinci-şapte,­­ hai să spunem chiar o duzinnă de minute şi cuvinte in sce­nă. Redeschiderea stagiunii, în aceste zile­, în capitală şi in centrele culturale, re­pune, printre alte proble­me, pe tapet (pentru a cita oară,) îndatorirea unei cit mai chibzuite folosiri a tuturor factorilor care con­cură la reuşita unui spec­tacol, deci la dezvoltarea culturii, deci la promova­rea dramaturgiei autohton ne contemporane, deoarece clasicii noştri — un Alec­­sandri, un Caragiale, Haş­deu, Davilla, Delavrancea — sau marii lor confraţi de notorietate, universală şi de eternitate nu mai pot fi clătinaţi de pe socluri, ovi­eit i­um­ maltrata. ' i respectul pentru produc­ţia dramatică, prin ' grija de a nu încălca indicaţiile autorulu­i, cuprinse 'în pa­ranteze sau (atenţie!) in subtext, trebuie întovărăşit de stima şi­ iubirea pentru materialul omenesc fără de care existenţa, posibilitatea de realizare a teatrului e de neconceput. Salutăm, prin urmare, cu toată cuviinţa omenirea din scenă şi din atelierele ei (regizori, scenografi, suflet, maşinişti), nu trecem indi­ferenţi chiar pe lingă pla­satori, garderobiere, casie­riţă, toată lumea de aci dovedindu-şi într-un chip, intr-altul, utilitatea, dar reverenţa mai profundă, ca (Continuare în pag. a 2-a) ieri d­in Capitală au fost deschise lucrările celei de-a 58-a sesiuni a Federaţiei Dentare internaţionale­­ ________________ Simbătă dimineaţa, în Sala Palatului Republicii Socialiste România, din Capitală s-au des­chis lucrările celei de-a 58-a Se­siuni anuale­­ a Federaţiei Den­tare Internaţionale, manifestare ştiinţifică de mare prestigiu , ce reuneşte personalităţi de frunte ale ştiinţei şi practicii stomato­logice din 46 de ţări, din toate continentele. Reuniunea îşi desfăşoară lu­crările sub înaltul patronaj al preşedintelui Consiliului de Mi­niştri, , ai Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Sesiunea care va dura­­şase zile îşi axează lucrările pe pro­bleme de cea mai vie­­actualita­te ştiinţifică şi practică, mar­­cind noi etape pe drumul pro­gresului acestei discipline me­dicale. Rostind cuvîntul de deschide­re prof. dr. Valerian Popescu, membru corespondent al Acade­miei, preşedintele Comitetului dezorganizare, a sesiunii, a salu­­­­tat în numele participanţilor pe preşedintele Consiliului de Mi­niştri, Ion Gheorghe Maurer exprimîndu-i mulţumiri pentru prezenţa sa care onorează lu­crările reuniunii şi care exprimă aprecierea de care se bucură ac­tivitatea F.D.I., importanţa şi grija pe care statul nostru o a­­cordă sănătăţii publice. Vorbitorul a adresat, de ase­menea, un salut savanţilor de re­nume ai stomatologiei mon­diale, tuturor participanţilor prezenţi la lucrările sesiunii. Primit cu aplauze, a luat cu­vîntul preşedintele Consiliului de­­ Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. Cuvîntarea a fost ascul­tată cu atenţie şi subliniată cu vii şi îndelungi aplauze. In numele F.D.I., al partici­panţilor, dr. Jack , Stork, preşe­dintele acestei organizaţii a mul­ţumit preşedintelui Consiliului de Miniştri, statului român pen­tru­­condiţiile create desfăşură­rii acestei reuniuni. Totodată, vorbitorul a subliniat faptul că in România există un interes deosebit pentru sănătatea popu­rContinuare in pag. a 2-a) Doamnelor şi domnilor, In numele guvernului Repu­blicii Socialiste România adre­sez un cordial salut reprezen­tanţilor de seamă ai ştiinţei stomatologice, reuniţi în cea de-a 58-a sesiune anuală a Fe­deraţiei Dentare Internaţionale. Găzduind această reuniune ştiinţifică, guvernul român ma­nifestă, o dată mai mult, înal­ta preţuire pe care o acordă ştiinţei, dorinţa de a contribui la progresul ei, de a sprijini strîngerea legăturilor între oa­menii de ştiinţă din diferite ţări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanţa pe care a dobîndit-o ştiinţa în zi­lele noastre, ca forţă de im­pulsie de prim rang a progresu­lui societăţii. Ştiinţa — este bi­ne ştiut — sporeşte din ce în ce mai mult capacitatea omului de a stăpîni natura, îi dă posibili­tatea să valorifice mereu mai bine bogăţiile ei, să-şi îmbună­tăţească rapid şi considerabil condiţiile materiale de viaţă. Insuşindu-şi ştiinţa, oamenii îşi ridică, în acelaşi timp, nivelul de cultură, îşi dezvoltă puterea de cunoaştere şi de înţelegerea fenomenelor din natură şi so­cietate. Prin toate acestea, ştiinţa ac­ţionează ca un factor de elibe­rare a omului, de promovare a participării sale la deciderea destinelor colectivităţii şi ale lui însuşi ca individ. In măsura în care dezvolta­rea ştiinţei şi introducerea în practică a cuceririlor genului uman sunt degrevate de piedi­cile pe care le creează tendin­ţele de exploatare şi asuprire a omului de către om, ştiinţa de­vine şi un factor de promova­re a unor relaţii noi d­intre oameni, ca şi intre naţiuni — relaţii guvernate de raţiune, de spiritul dreptăţii şi al res­pectului reciproc, de principii­le egalităţii, libertăţii şi demni­tăţii umane şi naţionale. Trans­formarea din ce în ce mai mult a ştiinţei într-un instrument de dezvoltare a înţelegerii şi cola­jContinuare în pag. a 5-a) Salutul adresat de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer PORŢILE DE FIER Prima cotă definitivă la baraj TURNU SEVERIN (coresp. R. I., Ion Becheru).­­ Zilele acestea, în preajma punerii în funcţiune a celui de al doilea agregat al hidro­centralei, şantierele Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier cunosc evenimente deosebite. Constructorii din ca­drul grupului de șantier I.C.H. au realizat, cu un avans de 4 zile, sarcinile de plan pe primele 3 trimestre ale anului. La șantierul ba­rajului a fost atinsă cota definitivă a deversorului nr. 14, deasupra căruia urmează să fie montate vanele de serviciu şi de siguranță. EDITIA I . P­oporul român priveşte cu deosebită satisfacţie bi­lanţul rodnic al convorbi­rilor şi întîlnirilor prilejuite de vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu îm­preună cu­ soţia sa, Elena Ceauşescu şi alte persoane ofi­ciale în Austria prietenă. Acelea­şi sentimente se reflectă şi în luările de poziţii ale oamenilor de stat austrieci, în manifestări­le opiniei publice austriece. S-a dovedit încă o dată cu prisosin­ţă că vizitele reciproce dintre conducerile de state ale Româ­niei şi Austriei reprezintă o con­tribuţie de prim ordin la dez­voltarea legăturilor dintre cele două ţări, la consolidarea cola­borării în Europa şi de aceea ambele părţi au apreciat în Co­municatul comun atît utilitatea întîlnirilor şi contactelor perso­nale cit şi hotărîrea de a conti­nua schimburile de vizite la toa­te nivelele. Asemenea contacte au permis şi permit o mai bună cunoaştere reciprocă, o legătură directă vie care amplifică dli­'­matul necesar luării unor hotă­­riri concrete pe tărîmul­ dezvol­tării colaborării, cit şi al jalo­nării perspectivelor de viitor. Făcînd bilanţul eforturilor în­treprinse în această regiune pen­tru promovarea idealurilor­ scumpe întregii omeniri, tova­răşul Nicolae Ceauşescu spunea : „Avem convingerea că dezvol­tarea unor bune relaţii în zona dunăreană — în care se află ţă­rile noastre — precum şi în ori­ce regiune a Europei este de natură să influenţeze favorabil perspectivele păcii pe întregul continent“. Apreciind vizita pre­şedintelui Consiliului de Stat al României socialiste drept un­­ punct culminant al unei dezvol­tări îmbucurătoare şi pline de succes a relaţiilor austriaco-ro­­mâne, preşedintele Austriei. Franz Ionas a spus : „Noi ştim şi apreciem în mod deosebit in­tenţiile şi iniţiativele dumnea­voastră în problema securităţii europene şi în acelaşi timp şi contribuţia ţării dumneavoastră la destindere şi colaborare în Balcani“. Poporul român a urmărit cu bucurie manifestările de priete­nie, căldura cu care înalţii soli ai ţării noastre au fost primiţi pretutindeni în Austria, văzînd in aceste manifestări o reflecta­re a prestigiului de care se bucură în Austria şi în alte ţări din Europa şi din lumea întrea- ŞTEFAN MUNTEANU (continuare in pag. a 6-a) contribuţie rodnică la dezvoltarea colaborării româno - austriece, a păcii şi securităţii europene Anul XXVIII nr. 8 065 • Duminică 27 septembrie 1970 © ___*_• o A L, O pajtsti ju unui IN CUPRINSUL ZIARULUI: • Ne preocupă pre­zența în reperto­riu a dramatur­giei de actualitate (Pag. a 2-a) • Ce arată radio­grafia zilei de muncă a maistru­lui (Pag. a 3-a) • Utilizarea calcu­latoarelor elec­tronice în econo­mie (Pag. a 3-a) • Sport (Pag. a 5-a) Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei Partidului Muncitoresc Norvegian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., pre­şedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, împreună cu tovarăşii Emil Bod­­naraş, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., Paul Ni­­culescu-Mizil, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. şi Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., au primit simbătă delegaţia Parti­dului Muncitoresc Norvegian, condusă de Trygve Bratteli, pre­şedintele partidului, aflată­­ în vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte­ Thor­­vald Stoltenberg, secretar cu problemele internaţionale al Consiliului Naţional al Sindica­telor, Hans Raastad, preşedin­tele Uniunii Tineretului, Socialist Norvegian, Arvid Dyrendahl, re­dactor al ziarului „Opland Ar­beiderblad“, şi Dang Halvorsen,­ corespondent la Viena,al ziarului­­,Arbeiderbladet Oslo“. La primire a participat Nestor Ignat, membru al Biroului E­­xecutiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. In cadrul convorbirilor s-a manifestat dorinţa comună de a dezvolta relaţiile dintre Par­tidul Comunist Român, Frontul Unităţii Socialiste şi Partidul Muncitoresc Norvegian. Totoda­tă, a fost reliefată evoluţia pozi­tivă a relaţiilor de colaborare ro­­mâno-norvegiană şi posibilităţi­le de intensificare a schimburi­lor în diferite domenii în inte­resul ambelor ţări şi popoare, al înţelegerii internaţionale. De asemenea, au fost abordate probleme ale securităţii europe­ne şi alte probleme ale situa­ției internaționale actuale.­­ Convorbirile s-au desfășurat într-o ambianță de prietenie cordială. MASA OFERITA DE COMITETUL EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 60 DE ANI DE CĂTRE TOVARĂŞUL VASILE VILCU Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., a oferit, simbătă la amiază, o masă tovărăşeas­că cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Vasile Vîlcu, membru al­ Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­ghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dra­gan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constanti­­nescu, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Chivu. Stoica, Constantin Pîrvulescu, Gheorghe Vasili­­chi. Conducătorii de partid şi de stat l-au felicitat călduros pe tovarăşul Vasile Vîlcu, urîn­­du-i sănătate, viaţă lungă şi noi succese în îndeplinirea sarcinilor încredinţate de partid, de statul nostru socia­list. în timpul prînzului a toas­tat pentru sărbătorit tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU. Referindu-se la munca vastă şi la succesele obţinute de partidul nostru în traducerea în viaţă a­ măreţului program de înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al IX-lea al P.C.U, la politica externă a partidului şi statu­lui nostru de prietenie şi alianţă cu ţările socialiste, de solidaritate şi unitate cu miş­carea comunistă, de destinde­re, colaborare şi pace în lume, secretarul general al partidu­lui, a arătat că, alături de în­treaga conducere de partid şi de stat, la toate acestea şi-a adus, şi-şi aduce contribuţia şi tovarăşul Vasile Vîlcu. Re­­levînd sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continu­are­­ poporul român în con­strucţia societăţii socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat tovarăşului Vasile Vîlcu, sănătate şi putere de muncă pentru a-şi putea adu­ce şi pe mai departe contribu­ţia la activitatea partidului şi statului. A răspuns tovarăşul VA­SILE VÎLCU. Arătînd că în­treaga sa viaţă şi-a consacra­t-o partidului, sărbătoritul a mulţumit pentru aprecierile calde facute la adresa sa de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru urările ce i-au fost a­­dresate şi s-a angajat să de­pună toate eforturile pentru a fi cit mai de folos partidu­lui, construcţiei socialismului în patria noastră. Tovarăşul Vasile Vîlcu şi-a exprimat în­crederea fermă că partidul nostru în frunte cu secreta­rul său general — conducă­tor marxist-leninist încer­cat,­­ profund devotat poporu­lui, cauzei socialismului —­ îşi va îndeplini cu cinste şi în viitor măreaţa misiune is­torică ce-i revine în asigura­rea prosperităţii României. Masa s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşeasca. (Agerpres)

Next