România Liberă, septembrie 1970 (Anul 28, nr. 8042-8067)
1970-09-27 / nr. 8065
Proletani din toate țările, unitară / MW •E*9 mmm Item COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE TIMPUL ESTE PRIELNIC PENTRU LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON! CUM SE POT JUSTIFICA ATUNCI ÎNTÎRZIERILE? ! În această săptămînă, unităţile agricole au intrat în perioada de vîrf a campaniei de toamnă, odată cu declanşarea insămînţării griului în zonele de nord si colinară. ACEST SFÎRŞIT DE SEPTEMBRIE, CU UN TIMP DEOSEBIT DE FRUMOS, OFERĂ CONDIŢII EXCELENTE PENTRU EXECUTAREA ÎNTR-UN RITM SUSŢINUT A TUTUROR LUCRĂRILOR agricole de sezon. Sub aspectul rezultatelor înregistrate pînă acum, se constată însă mari diferenţe între unităţile agricole, deşi dispun de condiţii similare. ANOMALIILE DE ORDIN ORGANIZATORIC GENEREAZĂ O FOLOSIRE INCOMPLETA A FORŢELOR ȘI MIJLOACELOR EXISTENTE, FAC CA RÂMÎNERILE ÎN URMA — în special la recoltatul porumbului — SA SE ACCENTUEZE ÎN LOC SA FIE GRABNIC LICHIDATE. Cu prilejul insămînţării primelor suprafeţe au ieşit, în unele locuri, la iveală neglijenţele şi superficialitatea care s-au manifestat la procurarea seminţelor, repararea tractoarelor şi maşinilor agricole. Deosebit de păgubitoare este însă optica conducerilor unor unităţi agricole care, pe motiv că „nu intră zilele-n sac“, apreciază că au timp la dispoziţie suficient pentru punerea la adăpost a recoltei, care pornesc de la ideea greşită că epoca optimă de semănat nu prezintă prea mare importanţă pentru viitoarea producţie. Se ignoră astfel faptul că ÎN ORICE MOMENT TIMPUL SE POATE ÎNRĂUTĂŢI, ceea ce va îngreuna executarea lucrărilor, că fiecare zi întîrziere se va vedea cert pe cîntarul recoltei. Pentru a fi prevenite asemenea situaţii, se cere ca ORGANELE AGRICOLE JUDEŢENE, MINISTERUL AGRICULTURII ŞI SILVICULTURII, SA ACORDE O MAI MARE ATENŢIE ORGANIZĂRII TEMEINICE A MUNCII, SA SPRIJINE UNITĂȚILE RAMASE ÎN URMA, SA INTERVINĂ ENERGIC PENTRU ÎNLĂTURAREA ORICĂROR DEFECȚIUNI. Munca de control își poate arăta eficienţa numai dacă organele agricole judeţene vor deplasa centrul de greutate al activității în unități, se vor debarasa de sistemul de a rezolva problemele prin adrese, note telefonice sau şedinţe nejustificate. AICI, LA MOVILA BANULUI, SEMĂNATUL A ÎNCEPUT. ŞI A ÎNCEPUT BINE.... Inginerul ION DONA ,de la Movila Banului, judeţul Buzău, a apreciat pe baza experienţei acumulate şi a studierii condiţiilor concrete din această toamnă că poate declanşa semănatul griului înainte de 1 octombrie. Am asistat în punctul Mărgineanca la momentul cînd semănătorile au dat primul semnal. Aproape simultan cu brigada condusă de DUMITRU CÎLŢEA a pornit semănatul şi pe terenurile formaţiunii care lucrează în punctul „Stîlpeanca“. Ieri a început semănatul şi cea de a treia brigadă. — Cu mijloacele care ne stau la dispoziţie — ne spune NAE ŞTEFAN, secretar al Comitetului ■ comunal de partid — vom încheia semănatul celor 560 ha cu cereale păioase în zece zile. Dar încadrarea în limitele perioadei optime nu este totul. Preocuparea mecanizatorilor şi cooperatorilor este dublată şi de grija pentru ASIGURAREA UNEI CALITĂŢI SUPERIOARE A LUCRĂRILOR. De acest lucru vă puteţi convinge şi dv... Deci aici la Movila Banului cuvîntul de ordine la semănat este : RITM ȘI CALITATE. Este tocmai ceea ce am dori să intîlnim în toate unităţile agricole in aceste zile. în pag. a 3-a : „POTICNELI PĂGUBITOARE IN PLINĂ CAMPANIE AGRICOLĂ" (în obiectivul aparatului fotografic, judeţul Buzău) Momente Roluri şi Actori Ion Pas Celui care a născocit cugetarea (să-i zicem !) că nu există roluri mici pentru actori mari, nu-i poarta ginduri bune şi nu-i adresează bune vorbe, în gind, slujitorul teatrului, neajutorat prin talent sau noroc şi, astfel, osîndit să-şi înceapă cariera, s-o continue, să ajungă la vîrsta pensionării cu apariţii de cinci-şapte, hai să spunem chiar o duzinnă de minute şi cuvinte in scenă. Redeschiderea stagiunii, în aceste zile, în capitală şi in centrele culturale, repune, printre alte probleme, pe tapet (pentru a cita oară,) îndatorirea unei cit mai chibzuite folosiri a tuturor factorilor care concură la reuşita unui spectacol, deci la dezvoltarea culturii, deci la promovarea dramaturgiei autohton ne contemporane, deoarece clasicii noştri — un Alecsandri, un Caragiale, Haşdeu, Davilla, Delavrancea — sau marii lor confraţi de notorietate, universală şi de eternitate nu mai pot fi clătinaţi de pe socluri, ovieit ium maltrata. ' i respectul pentru producţia dramatică, prin ' grija de a nu încălca indicaţiile autorului, cuprinse 'în paranteze sau (atenţie!) in subtext, trebuie întovărăşit de stima şi iubirea pentru materialul omenesc fără de care existenţa, posibilitatea de realizare a teatrului e de neconceput. Salutăm, prin urmare, cu toată cuviinţa omenirea din scenă şi din atelierele ei (regizori, scenografi, suflet, maşinişti), nu trecem indiferenţi chiar pe lingă plasatori, garderobiere, casieriţă, toată lumea de aci dovedindu-şi într-un chip, intr-altul, utilitatea, dar reverenţa mai profundă, ca (Continuare în pag. a 2-a) ieri din Capitală au fost deschise lucrările celei de-a 58-a sesiuni a Federaţiei Dentare internaţionale ________________ Simbătă dimineaţa, în Sala Palatului Republicii Socialiste România, din Capitală s-au deschis lucrările celei de-a 58-a Sesiuni anuale a Federaţiei Dentare Internaţionale, manifestare ştiinţifică de mare prestigiu , ce reuneşte personalităţi de frunte ale ştiinţei şi practicii stomatologice din 46 de ţări, din toate continentele. Reuniunea îşi desfăşoară lucrările sub înaltul patronaj al preşedintelui Consiliului de Miniştri, , ai Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer. Sesiunea care va duraşase zile îşi axează lucrările pe probleme de cea mai vieactualitate ştiinţifică şi practică, marcind noi etape pe drumul progresului acestei discipline medicale. Rostind cuvîntul de deschidere prof. dr. Valerian Popescu, membru corespondent al Academiei, preşedintele Comitetului dezorganizare, a sesiunii, a salutat în numele participanţilor pe preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer exprimîndu-i mulţumiri pentru prezenţa sa care onorează lucrările reuniunii şi care exprimă aprecierea de care se bucură activitatea F.D.I., importanţa şi grija pe care statul nostru o acordă sănătăţii publice. Vorbitorul a adresat, de asemenea, un salut savanţilor de renume ai stomatologiei mondiale, tuturor participanţilor prezenţi la lucrările sesiunii. Primit cu aplauze, a luat cuvîntul preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer. Cuvîntarea a fost ascultată cu atenţie şi subliniată cu vii şi îndelungi aplauze. In numele F.D.I., al participanţilor, dr. Jack , Stork, preşedintele acestei organizaţii a mulţumit preşedintelui Consiliului de Miniştri, statului român pentrucondiţiile create desfăşurării acestei reuniuni. Totodată, vorbitorul a subliniat faptul că in România există un interes deosebit pentru sănătatea popurContinuare in pag. a 2-a) Doamnelor şi domnilor, In numele guvernului Republicii Socialiste România adresez un cordial salut reprezentanţilor de seamă ai ştiinţei stomatologice, reuniţi în cea de-a 58-a sesiune anuală a Federaţiei Dentare Internaţionale. Găzduind această reuniune ştiinţifică, guvernul român manifestă, o dată mai mult, înalta preţuire pe care o acordă ştiinţei, dorinţa de a contribui la progresul ei, de a sprijini strîngerea legăturilor între oamenii de ştiinţă din diferite ţări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanţa pe care a dobîndit-o ştiinţa în zilele noastre, ca forţă de impulsie de prim rang a progresului societăţii. Ştiinţa — este bine ştiut — sporeşte din ce în ce mai mult capacitatea omului de a stăpîni natura, îi dă posibilitatea să valorifice mereu mai bine bogăţiile ei, să-şi îmbunătăţească rapid şi considerabil condiţiile materiale de viaţă. Insuşindu-şi ştiinţa, oamenii îşi ridică, în acelaşi timp, nivelul de cultură, îşi dezvoltă puterea de cunoaştere şi de înţelegerea fenomenelor din natură şi societate. Prin toate acestea, ştiinţa acţionează ca un factor de eliberare a omului, de promovare a participării sale la deciderea destinelor colectivităţii şi ale lui însuşi ca individ. In măsura în care dezvoltarea ştiinţei şi introducerea în practică a cuceririlor genului uman sunt degrevate de piedicile pe care le creează tendinţele de exploatare şi asuprire a omului de către om, ştiinţa devine şi un factor de promovare a unor relaţii noi dintre oameni, ca şi intre naţiuni — relaţii guvernate de raţiune, de spiritul dreptăţii şi al respectului reciproc, de principiile egalităţii, libertăţii şi demnităţii umane şi naţionale. Transformarea din ce în ce mai mult a ştiinţei într-un instrument de dezvoltare a înţelegerii şi colajContinuare în pag. a 5-a) Salutul adresat de preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer PORŢILE DE FIER Prima cotă definitivă la baraj TURNU SEVERIN (coresp. R. I., Ion Becheru). Zilele acestea, în preajma punerii în funcţiune a celui de al doilea agregat al hidrocentralei, şantierele Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier cunosc evenimente deosebite. Constructorii din cadrul grupului de șantier I.C.H. au realizat, cu un avans de 4 zile, sarcinile de plan pe primele 3 trimestre ale anului. La șantierul barajului a fost atinsă cota definitivă a deversorului nr. 14, deasupra căruia urmează să fie montate vanele de serviciu şi de siguranță. EDITIA I . Poporul român priveşte cu deosebită satisfacţie bilanţul rodnic al convorbirilor şi întîlnirilor prilejuite de vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu împreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu şi alte persoane oficiale în Austria prietenă. Aceleaşi sentimente se reflectă şi în luările de poziţii ale oamenilor de stat austrieci, în manifestările opiniei publice austriece. S-a dovedit încă o dată cu prisosinţă că vizitele reciproce dintre conducerile de state ale României şi Austriei reprezintă o contribuţie de prim ordin la dezvoltarea legăturilor dintre cele două ţări, la consolidarea colaborării în Europa şi de aceea ambele părţi au apreciat în Comunicatul comun atît utilitatea întîlnirilor şi contactelor personale cit şi hotărîrea de a continua schimburile de vizite la toate nivelele. Asemenea contacte au permis şi permit o mai bună cunoaştere reciprocă, o legătură directă vie care amplifică dli'matul necesar luării unor hotăriri concrete pe tărîmul dezvoltării colaborării, cit şi al jalonării perspectivelor de viitor. Făcînd bilanţul eforturilor întreprinse în această regiune pentru promovarea idealurilor scumpe întregii omeniri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea : „Avem convingerea că dezvoltarea unor bune relaţii în zona dunăreană — în care se află ţările noastre — precum şi în orice regiune a Europei este de natură să influenţeze favorabil perspectivele păcii pe întregul continent“. Apreciind vizita preşedintelui Consiliului de Stat al României socialiste drept un punct culminant al unei dezvoltări îmbucurătoare şi pline de succes a relaţiilor austriaco-române, preşedintele Austriei. Franz Ionas a spus : „Noi ştim şi apreciem în mod deosebit intenţiile şi iniţiativele dumneavoastră în problema securităţii europene şi în acelaşi timp şi contribuţia ţării dumneavoastră la destindere şi colaborare în Balcani“. Poporul român a urmărit cu bucurie manifestările de prietenie, căldura cu care înalţii soli ai ţării noastre au fost primiţi pretutindeni în Austria, văzînd in aceste manifestări o reflectare a prestigiului de care se bucură în Austria şi în alte ţări din Europa şi din lumea întrea- ŞTEFAN MUNTEANU (continuare in pag. a 6-a) contribuţie rodnică la dezvoltarea colaborării româno - austriece, a păcii şi securităţii europene Anul XXVIII nr. 8 065 • Duminică 27 septembrie 1970 © ___*_• o A L, O pajtsti ju unui IN CUPRINSUL ZIARULUI: • Ne preocupă prezența în repertoriu a dramaturgiei de actualitate (Pag. a 2-a) • Ce arată radiografia zilei de muncă a maistrului (Pag. a 3-a) • Utilizarea calculatoarelor electronice în economie (Pag. a 3-a) • Sport (Pag. a 5-a) Primirea de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu a delegaţiei Partidului Muncitoresc Norvegian Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, împreună cu tovarăşii Emil Bodnaraş, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. şi Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., au primit simbătă delegaţia Partidului Muncitoresc Norvegian, condusă de Trygve Bratteli, preşedintele partidului, aflată în vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte Thorvald Stoltenberg, secretar cu problemele internaţionale al Consiliului Naţional al Sindicatelor, Hans Raastad, preşedintele Uniunii Tineretului, Socialist Norvegian, Arvid Dyrendahl, redactor al ziarului „Opland Arbeiderblad“, şi Dang Halvorsen, corespondent la Viena,al ziarului,Arbeiderbladet Oslo“. La primire a participat Nestor Ignat, membru al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. In cadrul convorbirilor s-a manifestat dorinţa comună de a dezvolta relaţiile dintre Partidul Comunist Român, Frontul Unităţii Socialiste şi Partidul Muncitoresc Norvegian. Totodată, a fost reliefată evoluţia pozitivă a relaţiilor de colaborare româno-norvegiană şi posibilităţile de intensificare a schimburilor în diferite domenii în interesul ambelor ţări şi popoare, al înţelegerii internaţionale. De asemenea, au fost abordate probleme ale securităţii europene şi alte probleme ale situației internaționale actuale. Convorbirile s-au desfășurat într-o ambianță de prietenie cordială. MASA OFERITA DE COMITETUL EXECUTIV AL C. C. AL P. C. R. CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 60 DE ANI DE CĂTRE TOVARĂŞUL VASILE VILCU Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., a oferit, simbătă la amiază, o masă tovărăşească cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naştere a tovarăşului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, Chivu. Stoica, Constantin Pîrvulescu, Gheorghe Vasilichi. Conducătorii de partid şi de stat l-au felicitat călduros pe tovarăşul Vasile Vîlcu, urîndu-i sănătate, viaţă lungă şi noi succese în îndeplinirea sarcinilor încredinţate de partid, de statul nostru socialist. în timpul prînzului a toastat pentru sărbătorit tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Referindu-se la munca vastă şi la succesele obţinute de partidul nostru în traducerea în viaţă a măreţului program de înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al IX-lea al P.C.U, la politica externă a partidului şi statului nostru de prietenie şi alianţă cu ţările socialiste, de solidaritate şi unitate cu mişcarea comunistă, de destindere, colaborare şi pace în lume, secretarul general al partidului, a arătat că, alături de întreaga conducere de partid şi de stat, la toate acestea şi-a adus, şi-şi aduce contribuţia şi tovarăşul Vasile Vîlcu. Relevînd sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continuare poporul român în construcţia societăţii socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urat tovarăşului Vasile Vîlcu, sănătate şi putere de muncă pentru a-şi putea aduce şi pe mai departe contribuţia la activitatea partidului şi statului. A răspuns tovarăşul VASILE VÎLCU. Arătînd că întreaga sa viaţă şi-a consacrat-o partidului, sărbătoritul a mulţumit pentru aprecierile calde facute la adresa sa de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru urările ce i-au fost adresate şi s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cit mai de folos partidului, construcţiei socialismului în patria noastră. Tovarăşul Vasile Vîlcu şi-a exprimat încrederea fermă că partidul nostru în frunte cu secretarul său general — conducător marxist-leninist încercat, profund devotat poporului, cauzei socialismului — îşi va îndeplini cu cinste şi în viitor măreaţa misiune istorică ce-i revine în asigurarea prosperităţii României. Masa s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşeasca. (Agerpres)