România Liberă, octombrie 1970 (Anul 28, nr. 8068-8094)

1970-10-25 / nr. 8089

Proletazi dizi toate ţările, uziiţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8089 Duminică 25 octombrie 1970 6 pagini 30 bani | Podul rutier de la Giurgeni - Vadu Oii a fost întregit —* De la trimisul special al ziarului nostru — l­a ora cînd aceste rinduri ajung sub ochii cilitorior,­­ pe şantierul marelui pod rutier de la Giurgeni — Vadu Oii se încheie operaţiunea de ridicare la cota finală a ultimului tronson. Este momentul din care un arc metalic neîntrerupt leagă cele două maluri ale Dună­rii, asigurînd pentru viitor o circulaţie continuă a autove­hiculelor către cele două zone de mare interes turistic — litoralul românesc al Mării Negre şi Delta Dunării, începută în dimineaţa zilei de joi, 22 octombrie operaţiu- • nea montării celui de-al cin­cilea tablier, lung de 105 m şi cîntărind 700 t, situat în mijlocul podului, a concentrat eforturile marinarilor micii flote de remorchere, şalupe şi şlepuri, dar mai ales ale montorilor aflaţi sub conduce­rea directă a ing. Valeriu Che­ra, care au lucrat şi la am­plasarea celorlalte patru tron­soane. Ajutat de doi ingineri stagiari — Constantin Bobîl­că şi Mircea Lăzaru, care îşi încep astfel cariera cu în mo­ment ce la alţii ar putea-o în­cununa — de maiştrii princi­pali Pompiliu Stănescu şi Mi­hály Karoly, inginerul Ale­xandru Coloniei dirijează e­­chipele de montori ale lui Ni­­colae Ungureanu, Paul Roşu, Ion Dobrin şi Constantin Du­­dău, care aduc încet centime­tru cu centimetru, uriaşul bloc de oţel,spre înălţimea la care se va stabili definitiv. Sunt ceasuri grele, de încordată gri­jă pentru desăvîrşirea unei lucrări de mare anvergură. Momentele dificile nu au lip­sit. începută pe un timp exce­lent, de toamnă însorită­­şi calmă, operaţiunea a continuat în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU 9 Expunere la Asociaţia de politică externă din New York 22 octombrie 1970 în condiţii mai puţin prielnice­ Nori grei, o ploaie aproape continuă, rafale de vînt au ve­i. BUTNARU (Continuare in pag a 2-a) Ultimul tronson metalic „in drum" spre cota finală Foto : MIHAI ALEXE­I I­S MOM­E­N­T­E MEDITAŢIE Ion Pas­ ajul de a gindi nu e nu-i mai privilegiul celor pe care împrejurările i-au apropiat de rodul cercetării înţelepţilor, ci şi al omului umil cu bătături in palmă. Cu atit mai mult astăzi, cînd atitea probleme grele se pun omenirii, el işi ia fruntea in miini şi lasă cugetării drum liber. Se gindeşte la ziua de miine şi la omul de miine. Cum va fi acesta? Pe cel de acum îl cunoaştem cînd ne privim în oglindă, pe cel de ieri îl ştim din săpăturile în piatră şi din arătările savan­ţilor. Oh, omul de ieri, de demult, fratele nostru cu fruntea îngustă, cu p­tivirea neluminata de inteligenţă, păros, urât şi crud, fratele nostru de altădată aducea mai mult cu fiara codrilor decit cu noi ! Bietul om, de ieri, dezarmat in lupta cu natura, animal mai slab decit toate făpturile cu care apele şi pămintul au fost înzestrate, nu şi-a putut încropi un loc,sub spate decit din ceasul cind i-a trecut prin minte că piatra care se rostogolea sub paşii lui e bună şi ca armă şi ca uneal­tă. Cu ea s-a apărat atunci, din ea a scăpărat scinteia care i-a încălzit trupul şi i-a în­drumat ochii, cu ea a retezat crengile, durindu-şi adăpost împotriva frigului şi împotri­va duşmanilor. Ceea ce l-a deosebit pe om de restul vieţuitoarelor a fost b­una de a lămuri taina firii, neastimpărul de a şti cum şi care e tiltul cutărui lucru şi de a-l potrivi trebuinţelor sale. Punindu-şi întrebări, omul s-a muncit să găsească răs­punsuri. Un răspuns a trezi­t (Continuare în pag. a 2-a) Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă mulţumesc pentru felicitările şi urările de­­ prosperitate transmise în numele guvernului şi poporului român şi îmi ex­prim dorinţa de a menţine strînse legături de cooperare cu Repu­blica dumneavoastră socialistă. General JUAN JOSE TORRES GONZALES Preşedintele guvernului revoluţionar al Boliviei Prima ediţie a Tîrgului internaţional Bucureşti şi-a închis ieri porţile OFERTA ROMÂNEASCĂ A IMPRESIONAT PRIN DIVERSITATE­A CALITATE După o activitate intensă de-a lungul a 12 zile, prima ediţie a Tîrgului internaţional Bucureşti şi-a închis ieri seară por­ţile, înscriind capitala ţării noastre în marea familie a oraşelor tîrguri. Prin larga participare românească şi străină, ca şi prin re­zultatele sale, această ediţie a confirmat pe deplin utilitatea organizării tîrgului. In afară de România, care, în calitate de ţară-gazdă, a fost principalul expozant, au participat cu pavi­lioane naţionale 26 de ţări şi peste 80 de firme cu standuri in­dividuale. Au fost prezente la Tîrg, în calitate de expozanţi, un număr total de 728 firme străine din 30 de ţări. Această participare, numeroasă pentru o primă ediţie, a reflectat inte­resul firmelor străine pentru piaţa românească, imprimînd Tîrgului, încă de la început, caracterul unei manifestări econo­mice internaţionale de prestigiu. Pentru a oglindi reuşita deplină a acestei prime ediţii a Tîr­gului internaţional Bucureşti, redactorul nostru TUDOR GHEORGHIU s-a adresat unor cadre de conducere din econo­mie, solicitîndu-le să facă un succint bilanţ provizoriu al parti­cipării ţării noastre la această amplă întîlnire a tehnicii mondiale. In pagina­ a 5-a, răspunsurile la ancheta noastră Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Tovarăşului ŞTEFAN VOITEC Preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Scumpi tovarăşi, Vă mulţumim sincer, în numele nostru şi, în acelaşi timp, al populaţiei Republicii Democrate Germane, pentru felicitările cordiale pe care ni le-aţi transmis cu ocazia celei de-a XXI-a ani­versări a întemeierii Republicii Democrate Germane, împărtăşim convingerea dumneavoastră că principiile mar-e­xism-leninismului şi internaţionalismului socialist constituie o bază solidă pentru relaţiile de prietenie dintre Republica Demo­crată Germană şi Republica Socialistă România şi că colaborarea noastră multilaterală serveşte intereselor noastre, unităţii statelor socialiste, socialismului şi păcii.­Vă urăm dumneavoastră şi poporului român noi succese în construirea socialismului în ţara dumneavoastră. WALTER ULBRICHT WILLI­STOF­F Prim-secretar Preşedintele al Comitetului Central Consiliului de Miniştri al al Partidului Socialist Unit Republicii Democra­te Germane din Germania Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane GERALD GOTTING Preşedintele Camerei Populare a Republicii Democrate Germane Prof. dr. H. C. ERICH CORRENS Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Naţional al Germaniei Der­ocrate Încheierea sesiunii jubiliare a Naţiunilor Unite Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a luat parte la şedinţa festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24­­ De la trimişii speciali . Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării­­ unui sfert de secol de existenţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a des­făşurat, după cum se ştie, timp de zece zile, între 14 şi 24 octombrie, sub deviza „pa­ce, justiţie, progres“. La ora 10,45 (ora New York-ului), cînd delegaţiile celor 127 de ţări membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite au intrat in sala Adunării Ge­nerale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceauşescu, preşedintele Con­siliului de Stat al ţării noas­tre, Dumitru Popescu, mem­bru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., de­putat în Marea Adunare Na­ţională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, repre­zentantul permanent al Ro­mâniei la O.N.U. La şedinţa plenară au luat parte numeroşi şefi de state şi guverne, miniştri de exter­ne, precum şi alte personali­tăţi ale vieţii politice interna­ţionale prezente la New York cu ocazia jubileului Naţiuni­lor Unite. Deschizînd şedinţa, Edward Hambro, preşedintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru docu­mente finale supuse exami­nării şi aprobării sesiunii ju­biliare. Adunarea Generală a aprobat în continuare aceste documente : Declaraţia solem­nă de reafirmare a încrede­rii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acţi­ona pentru sporirea rolului şi eficacităţii organizaţiei, în scopul de a deveni un instru­ment eficace în întărirea securităţii internaţionale şi promovarea progresului tutu­ror popoarelor; Declaraţia privind strategia şi metodele dezvoltării şi lansarea celui de-al doilea Deceniu al O.N.U. pentru dezvoltare (1971—1980) ; Declaraţia cu privire la principiile relaţii­lor prieteneşti şi cooperarea între state ; un program de acţiune, sub forma unui do­cument al O.N.U., conţinînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă şi cit mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului şedinţei festive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zone geografice ale Globului. Au rostit scurte alocuţiuni Okoi A­­rikpo, ministrul afacerilor ex­terne al Nigeriei, Sanga Kitti­­kachorn, ministrul afacerilor externe al Tailandei, Stefan Jedrychowski, ministrul aface­rilor externe al Poloniei, Mario Gibson Barboza, ministrul a­facerilor externe al Braziliei, Yvon Beaulne, reprezentantul permanent al Canadei la Naţi­unile Unite. Evocînd activita­tea Organizaţiei­­Naţiunilor U­­nite în cei 25 de ani, aspiraţiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii şi cooperării, rolul pe care acest for internaţional îl poate juca în dezvoltarea unor relaţii normale între state, ba­zate pe principiile Cartei, vor­bitorii au exprimat un larg consens în ce priveşte sporirea în anii următori a eficacităţii O.N.U. Astfel, Stefan Jedry­chowski a arătat, între altele, că este de primă importanţă realizarea universalităţii orga­nizaţiei Naţiunilor Unite şi, în acest sens, restabilirea dreptu­rilor legitime la O.N.U. ale R.P. Chineze şi admiterea ambelor state germane. El a relevat, de asemenea, că e necesar ca rela­ţiile dintre state să se bazeze pe principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, stimei şi avantajului reciproc. Secretarul general al Organi­zaţiei Naţiunilor Unite, U Thant, a pronunţat apoi în faţa Adunării Generale o de­claraţie în care a făcut, la în­ceput, bilanţul activităţii des­făşurate pînă acum de O.N.U. „Noi ştim cu toţii ceea ce Organizaţia Naţiunilor Unite a realizat şi ceea ce ea n-a ştiut să înfăptuiască“, a spus U Thant. Vorbitorul a relevat că există numeroase probleme acute ce preocupă de multă vreme omenirea şi cărora a­­cest for internaţional trebuie ■să le găsească o soluţionare, îndeplinindu-şi astfel misiunea încredinţată de popoare şi în­scrisă, în urmă cu 25 de ani, în Carta Naţiunilor Unite. El a apelat la statele membre să-şi întărească eforturile pen­tru ca Organizaţia Naţiunilor Unite să devină un instrument eficace de rezolvare a proble­melor urgente ce confruntă lumea contemporană. „Cursa înarmărilor, cu riscurile sale de neiertat şi cu cele 200 de miliarde de dolari cît costă ea în fiecare an — a declarat U Thant — constituie un coş­mar în comparaţie cu alte con­secinţe ale rapidităţii progre­sului ştiinţific şi tehnic“. „Di­recţia Generală în care noi tre­buie să acţionăm, a spus se­cretarul general al O.N.U., este evidentă şi, cel puţin în prin­cipiu, ea întruneşte asentimen­tul tuturor guvernelor, chiar dacă nu este încă, totdeauna, acceptată în practică“. U Thant a subliniat că este imperios necesar „să se renunţe la po­litica de forţă pentru a se face dovada unui sentiment de res­ponsabilitate colectivă“. „Noi trebuie să dăm organizaţiei, a continuat vorbitorul, un carac­ter universal, astfel încît toate popoarele de pe glob să fie re­prezentate în ea şi să-şi poată face auzit glasul. In toate do­meniile vieţii trebuie să asigu­răm respectarea dreptului in­ternaţional. Trebuie să facem să dispară ultimele vestigii al colonialismului care subsistă încă şi care, în zilele noastre constituie un anacronism into­lerabil. Trebuie să eliminăm complet rasismul cu formei sale vechi şi să nu lăsăm­­ această maladie insidioasă s se dezvolte sub forme noi“. Trecînd în revistă responsa­bilităţile ce revin Organizaţie Naţiunilor Unite, alocuţiune pronunţată de U Tliant în faţ Adunării Generale a reliefa faptul că deviza sub care s-a desfăşurat sesiunea jubiliare „pace, justiţie, progres", tre­buie să constituie un impera­tiv permanent al viitorului Vorbitorul a arătat că numa astfel O.N.U. nu se va înde­părta de idealurile, de spe­ranţele înalte şi de hotărîre, care au dus la naşterea e după cel de-al doilea războ mondial. „Nu avem dreptul să fim satisfăcuţi de rezultat lente şi parţiale, nici de cu­vinte şi declaraţii neurmaţi de fapte“, a declarat U Thant „Ne vom angaja pe drumu unei Organizaţii a Naţiunilor Unite care se va achita cu mai multă forţă şi eficacităţi de funcţiile capitale asumaţi prin Cartă, a spus în înche­iere vorbitorul, în încheierea lucrărilor şe­dinţei festive a sesiunii jubili­are, a luat cuvîntul Edward Hambro, preşedintele Adunării Generale. El a arătat că la se­siunea jubiliară au fost apro­bate documente importante dar că, în primul rînd, faptele de miine vor decide valoarea şi eficienţa acestei sesiuni. „E neîndoios, a spus Edward Ham­bro, că declaraţiile, chiar cele mai admirabile, nu sunt sufici­ente dacă nu traducem în fapt sentimentele , care ni le-au ins­pirat“. în încheiere, vorbitorul a subliniat că, în ciuda imen­selor dificultăţi, a probleme­lor nesoluţionate încă în lu­mea contemporană, există toa­te premisele ca Organizaţia Naţiunilor Unite să-şi poată îndeplini rolul pentru care a fost creată, acţionînd cu mai multă decizie şi eficienţă. La amiază, şefii de stat şi guverne participanţi la sesiu­nea jubiliară au fost invitaţi la o recepţie dată în onoarea lor de preşedintele Adunării Generale, Edward, Hambro, şi de secretarul general al O.N.U., U Tliant. După ce a luat parte la a­­ceastă recepţie, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele oficiale care îl însoţesc pe şe­ful statului român au părăsit New Yorkul, îndreptîndu-se spre Washington. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi celelalte persoane oficiale române, in timpul desfăşurării şedinţei de închidere a sesiunii jubiliare a Organi­zaţiei Naţiunilor Unite Telefoto : AGERPRES Recepţie în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu In onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu,­ şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, reprezentan­tul ţării noastre la Naţiunile Unite, Gheorghe Diaconescu, a oferit vineri seara o recepţie în saloanele Misiunii perma­nente a României la O.N.U. Au luat parte conducători de delegaţii la sesiunea jubi­liară a O.N.U., miniştri ai a­­facerilor externe, ambasadori şi şefi de misiuni permanente acreditaţi la Naţiunile Unite, senatori şi alţi reprezentanţi ai vieţii politice americane, precum şi ai cercurilor de a­­faceri, ziarişti. Au fost prezenţi Dumitru Popescu, membru al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai delegaţiei României la lucrările Adună­rii Generale a O.N.U., precum şi Corneliu Bogdan, ambasa­dorul ţării noastre la Wa­shington. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cor­dial cu personalităţile prezente la recepţie.

Next