România Liberă, octombrie 1970 (Anul 28, nr. 8068-8094)
1970-10-25 / nr. 8089
Proletazi dizi toate ţările, uziiţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 8089 Duminică 25 octombrie 1970 6 pagini 30 bani | Podul rutier de la Giurgeni - Vadu Oii a fost întregit —* De la trimisul special al ziarului nostru — la ora cînd aceste rinduri ajung sub ochii cilitorior, pe şantierul marelui pod rutier de la Giurgeni — Vadu Oii se încheie operaţiunea de ridicare la cota finală a ultimului tronson. Este momentul din care un arc metalic neîntrerupt leagă cele două maluri ale Dunării, asigurînd pentru viitor o circulaţie continuă a autovehiculelor către cele două zone de mare interes turistic — litoralul românesc al Mării Negre şi Delta Dunării, începută în dimineaţa zilei de joi, 22 octombrie operaţiu- • nea montării celui de-al cincilea tablier, lung de 105 m şi cîntărind 700 t, situat în mijlocul podului, a concentrat eforturile marinarilor micii flote de remorchere, şalupe şi şlepuri, dar mai ales ale montorilor aflaţi sub conducerea directă a ing. Valeriu Chera, care au lucrat şi la amplasarea celorlalte patru tronsoane. Ajutat de doi ingineri stagiari — Constantin Bobîlcă şi Mircea Lăzaru, care îşi încep astfel cariera cu în moment ce la alţii ar putea-o încununa — de maiştrii principali Pompiliu Stănescu şi Mihály Karoly, inginerul Alexandru Coloniei dirijează echipele de montori ale lui Nicolae Ungureanu, Paul Roşu, Ion Dobrin şi Constantin Dudău, care aduc încet centimetru cu centimetru, uriaşul bloc de oţel,spre înălţimea la care se va stabili definitiv. Sunt ceasuri grele, de încordată grijă pentru desăvîrşirea unei lucrări de mare anvergură. Momentele dificile nu au lipsit. începută pe un timp excelent, de toamnă însorităşi calmă, operaţiunea a continuat în Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU 9 Expunere la Asociaţia de politică externă din New York 22 octombrie 1970 în condiţii mai puţin prielnice Nori grei, o ploaie aproape continuă, rafale de vînt au vei. BUTNARU (Continuare in pag a 2-a) Ultimul tronson metalic „in drum" spre cota finală Foto : MIHAI ALEXEI IS MOMENTE MEDITAŢIE Ion Pas ajul de a gindi nu e nu-i mai privilegiul celor pe care împrejurările i-au apropiat de rodul cercetării înţelepţilor, ci şi al omului umil cu bătături in palmă. Cu atit mai mult astăzi, cînd atitea probleme grele se pun omenirii, el işi ia fruntea in miini şi lasă cugetării drum liber. Se gindeşte la ziua de miine şi la omul de miine. Cum va fi acesta? Pe cel de acum îl cunoaştem cînd ne privim în oglindă, pe cel de ieri îl ştim din săpăturile în piatră şi din arătările savanţilor. Oh, omul de ieri, de demult, fratele nostru cu fruntea îngustă, cu ptivirea neluminata de inteligenţă, păros, urât şi crud, fratele nostru de altădată aducea mai mult cu fiara codrilor decit cu noi ! Bietul om, de ieri, dezarmat in lupta cu natura, animal mai slab decit toate făpturile cu care apele şi pămintul au fost înzestrate, nu şi-a putut încropi un loc,sub spate decit din ceasul cind i-a trecut prin minte că piatra care se rostogolea sub paşii lui e bună şi ca armă şi ca unealtă. Cu ea s-a apărat atunci, din ea a scăpărat scinteia care i-a încălzit trupul şi i-a îndrumat ochii, cu ea a retezat crengile, durindu-şi adăpost împotriva frigului şi împotriva duşmanilor. Ceea ce l-a deosebit pe om de restul vieţuitoarelor a fost buna de a lămuri taina firii, neastimpărul de a şti cum şi care e tiltul cutărui lucru şi de a-l potrivi trebuinţelor sale. Punindu-şi întrebări, omul s-a muncit să găsească răspunsuri. Un răspuns a trezit (Continuare în pag. a 2-a) Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă mulţumesc pentru felicitările şi urările de prosperitate transmise în numele guvernului şi poporului român şi îmi exprim dorinţa de a menţine strînse legături de cooperare cu Republica dumneavoastră socialistă. General JUAN JOSE TORRES GONZALES Preşedintele guvernului revoluţionar al Boliviei Prima ediţie a Tîrgului internaţional Bucureşti şi-a închis ieri porţile OFERTA ROMÂNEASCĂ A IMPRESIONAT PRIN DIVERSITATEA CALITATE După o activitate intensă de-a lungul a 12 zile, prima ediţie a Tîrgului internaţional Bucureşti şi-a închis ieri seară porţile, înscriind capitala ţării noastre în marea familie a oraşelor tîrguri. Prin larga participare românească şi străină, ca şi prin rezultatele sale, această ediţie a confirmat pe deplin utilitatea organizării tîrgului. In afară de România, care, în calitate de ţară-gazdă, a fost principalul expozant, au participat cu pavilioane naţionale 26 de ţări şi peste 80 de firme cu standuri individuale. Au fost prezente la Tîrg, în calitate de expozanţi, un număr total de 728 firme străine din 30 de ţări. Această participare, numeroasă pentru o primă ediţie, a reflectat interesul firmelor străine pentru piaţa românească, imprimînd Tîrgului, încă de la început, caracterul unei manifestări economice internaţionale de prestigiu. Pentru a oglindi reuşita deplină a acestei prime ediţii a Tîrgului internaţional Bucureşti, redactorul nostru TUDOR GHEORGHIU s-a adresat unor cadre de conducere din economie, solicitîndu-le să facă un succint bilanţ provizoriu al participării ţării noastre la această amplă întîlnire a tehnicii mondiale. In pagina a 5-a, răspunsurile la ancheta noastră Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Tovarăşului ŞTEFAN VOITEC Preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Scumpi tovarăşi, Vă mulţumim sincer, în numele nostru şi, în acelaşi timp, al populaţiei Republicii Democrate Germane, pentru felicitările cordiale pe care ni le-aţi transmis cu ocazia celei de-a XXI-a aniversări a întemeierii Republicii Democrate Germane, împărtăşim convingerea dumneavoastră că principiile mar-exism-leninismului şi internaţionalismului socialist constituie o bază solidă pentru relaţiile de prietenie dintre Republica Democrată Germană şi Republica Socialistă România şi că colaborarea noastră multilaterală serveşte intereselor noastre, unităţii statelor socialiste, socialismului şi păcii.Vă urăm dumneavoastră şi poporului român noi succese în construirea socialismului în ţara dumneavoastră. WALTER ULBRICHT WILLISTOFF Prim-secretar Preşedintele al Comitetului Central Consiliului de Miniştri al al Partidului Socialist Unit Republicii Democrate Germane din Germania Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane GERALD GOTTING Preşedintele Camerei Populare a Republicii Democrate Germane Prof. dr. H. C. ERICH CORRENS Preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Naţional al Germaniei Derocrate Încheierea sesiunii jubiliare a Naţiunilor Unite Preşedintele NICOLAE CEAUŞESCU a luat parte la şedinţa festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24 De la trimişii speciali . Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării unui sfert de secol de existenţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfăşurat, după cum se ştie, timp de zece zile, între 14 şi 24 octombrie, sub deviza „pace, justiţie, progres“. La ora 10,45 (ora New York-ului), cînd delegaţiile celor 127 de ţări membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite au intrat in sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al ţării noastre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la O.N.U. La şedinţa plenară au luat parte numeroşi şefi de state şi guverne, miniştri de externe, precum şi alte personalităţi ale vieţii politice internaţionale prezente la New York cu ocazia jubileului Naţiunilor Unite. Deschizînd şedinţa, Edward Hambro, preşedintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente finale supuse examinării şi aprobării sesiunii jubiliare. Adunarea Generală a aprobat în continuare aceste documente : Declaraţia solemnă de reafirmare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acţiona pentru sporirea rolului şi eficacităţii organizaţiei, în scopul de a deveni un instrument eficace în întărirea securităţii internaţionale şi promovarea progresului tuturor popoarelor; Declaraţia privind strategia şi metodele dezvoltării şi lansarea celui de-al doilea Deceniu al O.N.U. pentru dezvoltare (1971—1980) ; Declaraţia cu privire la principiile relaţiilor prieteneşti şi cooperarea între state ; un program de acţiune, sub forma unui document al O.N.U., conţinînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă şi cit mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului şedinţei festive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zone geografice ale Globului. Au rostit scurte alocuţiuni Okoi Arikpo, ministrul afacerilor externe al Nigeriei, Sanga Kittikachorn, ministrul afacerilor externe al Tailandei, Stefan Jedrychowski, ministrul afacerilor externe al Poloniei, Mario Gibson Barboza, ministrul afacerilor externe al Braziliei, Yvon Beaulne, reprezentantul permanent al Canadei la Naţiunile Unite. Evocînd activitatea OrganizaţieiNaţiunilor Unite în cei 25 de ani, aspiraţiile tuturor popoarelor spre o lume a păcii şi cooperării, rolul pe care acest for internaţional îl poate juca în dezvoltarea unor relaţii normale între state, bazate pe principiile Cartei, vorbitorii au exprimat un larg consens în ce priveşte sporirea în anii următori a eficacităţii O.N.U. Astfel, Stefan Jedrychowski a arătat, între altele, că este de primă importanţă realizarea universalităţii organizaţiei Naţiunilor Unite şi, în acest sens, restabilirea drepturilor legitime la O.N.U. ale R.P. Chineze şi admiterea ambelor state germane. El a relevat, de asemenea, că e necesar ca relaţiile dintre state să se bazeze pe principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, stimei şi avantajului reciproc. Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, U Thant, a pronunţat apoi în faţa Adunării Generale o declaraţie în care a făcut, la început, bilanţul activităţii desfăşurate pînă acum de O.N.U. „Noi ştim cu toţii ceea ce Organizaţia Naţiunilor Unite a realizat şi ceea ce ea n-a ştiut să înfăptuiască“, a spus U Thant. Vorbitorul a relevat că există numeroase probleme acute ce preocupă de multă vreme omenirea şi cărora acest for internaţional trebuie ■să le găsească o soluţionare, îndeplinindu-şi astfel misiunea încredinţată de popoare şi înscrisă, în urmă cu 25 de ani, în Carta Naţiunilor Unite. El a apelat la statele membre să-şi întărească eforturile pentru ca Organizaţia Naţiunilor Unite să devină un instrument eficace de rezolvare a problemelor urgente ce confruntă lumea contemporană. „Cursa înarmărilor, cu riscurile sale de neiertat şi cu cele 200 de miliarde de dolari cît costă ea în fiecare an — a declarat U Thant — constituie un coşmar în comparaţie cu alte consecinţe ale rapidităţii progresului ştiinţific şi tehnic“. „Direcţia Generală în care noi trebuie să acţionăm, a spus secretarul general al O.N.U., este evidentă şi, cel puţin în principiu, ea întruneşte asentimentul tuturor guvernelor, chiar dacă nu este încă, totdeauna, acceptată în practică“. U Thant a subliniat că este imperios necesar „să se renunţe la politica de forţă pentru a se face dovada unui sentiment de responsabilitate colectivă“. „Noi trebuie să dăm organizaţiei, a continuat vorbitorul, un caracter universal, astfel încît toate popoarele de pe glob să fie reprezentate în ea şi să-şi poată face auzit glasul. In toate domeniile vieţii trebuie să asigurăm respectarea dreptului internaţional. Trebuie să facem să dispară ultimele vestigii al colonialismului care subsistă încă şi care, în zilele noastre constituie un anacronism intolerabil. Trebuie să eliminăm complet rasismul cu formei sale vechi şi să nu lăsăm această maladie insidioasă s se dezvolte sub forme noi“. Trecînd în revistă responsabilităţile ce revin Organizaţie Naţiunilor Unite, alocuţiune pronunţată de U Tliant în faţ Adunării Generale a reliefa faptul că deviza sub care s-a desfăşurat sesiunea jubiliare „pace, justiţie, progres", trebuie să constituie un imperativ permanent al viitorului Vorbitorul a arătat că numa astfel O.N.U. nu se va îndepărta de idealurile, de speranţele înalte şi de hotărîre, care au dus la naşterea e după cel de-al doilea războ mondial. „Nu avem dreptul să fim satisfăcuţi de rezultat lente şi parţiale, nici de cuvinte şi declaraţii neurmaţi de fapte“, a declarat U Thant „Ne vom angaja pe drumu unei Organizaţii a Naţiunilor Unite care se va achita cu mai multă forţă şi eficacităţi de funcţiile capitale asumaţi prin Cartă, a spus în încheiere vorbitorul, în încheierea lucrărilor şedinţei festive a sesiunii jubiliare, a luat cuvîntul Edward Hambro, preşedintele Adunării Generale. El a arătat că la sesiunea jubiliară au fost aprobate documente importante dar că, în primul rînd, faptele de miine vor decide valoarea şi eficienţa acestei sesiuni. „E neîndoios, a spus Edward Hambro, că declaraţiile, chiar cele mai admirabile, nu sunt suficiente dacă nu traducem în fapt sentimentele , care ni le-au inspirat“. în încheiere, vorbitorul a subliniat că, în ciuda imenselor dificultăţi, a problemelor nesoluţionate încă în lumea contemporană, există toate premisele ca Organizaţia Naţiunilor Unite să-şi poată îndeplini rolul pentru care a fost creată, acţionînd cu mai multă decizie şi eficienţă. La amiază, şefii de stat şi guverne participanţi la sesiunea jubiliară au fost invitaţi la o recepţie dată în onoarea lor de preşedintele Adunării Generale, Edward, Hambro, şi de secretarul general al O.N.U., U Tliant. După ce a luat parte la această recepţie, preşedintele Nicolae Ceauşescu, soţia sa, Elena Ceauşescu, şi persoanele oficiale care îl însoţesc pe şeful statului român au părăsit New Yorkul, îndreptîndu-se spre Washington. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi celelalte persoane oficiale române, in timpul desfăşurării şedinţei de închidere a sesiunii jubiliare a Organizaţiei Naţiunilor Unite Telefoto : AGERPRES Recepţie în onoarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu In onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, reprezentantul ţării noastre la Naţiunile Unite, Gheorghe Diaconescu, a oferit vineri seara o recepţie în saloanele Misiunii permanente a României la O.N.U. Au luat parte conducători de delegaţii la sesiunea jubiliară a O.N.U., miniştri ai afacerilor externe, ambasadori şi şefi de misiuni permanente acreditaţi la Naţiunile Unite, senatori şi alţi reprezentanţi ai vieţii politice americane, precum şi ai cercurilor de afaceri, ziarişti. Au fost prezenţi Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai delegaţiei României la lucrările Adunării Generale a O.N.U., precum şi Corneliu Bogdan, ambasadorul ţării noastre la Washington. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cordial cu personalităţile prezente la recepţie.