România Liberă, februarie 1971 (Anul 29, nr. 8172-8195)

1971-02-23 / nr. 8190

I _ MOȚIUNI ADOPTATE DE CONGRESUL U.T.C. Condamnind cu hotărîre, ală­turi de Întregul popor român, a­­gresiunea S.U.A. împotriva po­poarelor din Vietnam, Laos și Cambodgia, considerind-o un a­­tentat la dreptul popoarelor de a decide singure in mod liber de propriile lor destine, Congre­sul exprimă deplina solidaritate a întregului tineret român cu lupta eroică, plină de sacrificii a tineretului şi popoarelor Indocri­­neze împotriva agresiunii impe­rialiste, pentru libertate şi inde­pendenţă. Vitejia cu adevărat le­gendară, moralul impresionant, eroismul cu care tineretul şi po­poarele vietnamez, laoţian, cam­bodgian îşi apără drepturile naţi­onale sacre şi inviolabile, inde­pendenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială, de­monstrează cu tărie falimentul politicii de forţă, faptul că, în zi­lele noastre, ori cit de puternic ar fi agresorul, el nu poate sub­juga un popor hotărît să-şi apere libertatea şi independenţa naţio­nală Moţiunea cere ca Statele Unite ale Americii să înceteze definitiv bombar­damentele şi actele de război împotriva R.D. Vietnam, să fie retrase toate trupele ame­ricane şi ale sateliţilor lor din Vietnamul de Sud, să se retragă trupele americane şi saigoneze şi să înceteze orice acţiuni mili­tare îndreptate împotriva popoa­relor din Cambodgia şi Laos, să se respecte dreptul popoarelor din Indochina de a-ş î hotărî sin­gure soarta. Congresul adresează mesajul său de caldă prietenie şi solidari­tate militantă eroicului tineret din Vietnam, Laos, Cambodgia, asigurîndu-l de întregul sprijin politic, moral şi material pînă la victoria finală împotriva agre­siunii imperialiste. Moţiunea cheamă tineretul re­voluţionar, democrat şi progre­sist din întreaga lume să-şi u­­nească forţele pentru intensifica­rea acţiunilor de sprijin şi soli­daritate cu Vietnamul luptător, cu popoarele din Laos, din Cam­bodgia, care luptă împotriva a­­gresiunii brutale dezlănţuită de imperialismul american, pentru apărarea libertăţii, independen­ţei şi suveranităţii naţionale. ★ In moţiunea cu privire la si­tuaţia din Orientul Apropiat se constată cu îngrijorare că în a­­ceastă parte a lumii se menţine un focar de tensiune şi încor­dare, care poate genera grave consecinţe pentru pacea şi secu­ritatea mondială. Condamnînd uneltirile şi imixtiunile cercu­rilor imperialiste, ocuparea prin forţă sau anexarea de te­ritorii străine, folosirea forţei în relaţiile dintre state, moţiu­nea se pronunţă cu hotărîre pentru rezolvarea tuturor pro­blemelor litigioase pe cale poli­tică, pentru restabilirea grab­nică a păcii în această regiune şi soluţionarea conflictului din Orientul Apropiat, in spiritul rezoluţiei Consiliului de Secu­ritate din noiembrie 1967. Inte­resele popoarelor şi întărirea păcii in această zonă,cer impe­rios să se retragă in cel mai scurt timp trupele israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, re­cunoaşterea dreptului de exis­tenţă independentă şi integrita­te teritorială a tuturor statelor din această zonă a lumii, satis­facerea năzuinţelor legitime ale populaţiei palestiniene, conform intereselor naţionale ale aceste­ia Afirmînd hotărîrea tineretului român de a milita în continuare pentru dezvoltarea colaborării şi solidarităţii cu tînăra genera­ţie progresistă din ţările arabe, cu lupta popoarelor din aceas­tă zonă împotriva imperialismu­lui, colonialismului, neocolonia­­lismului, pentru pace, indepen­denţă, progres .economic şi so­cial, Congresul sprijină pe de­plin poziţia ţării noastre faţă de evenimentele din Orientul A­­propiat şi eforturile îndreptate spre restabilirea păcii şi secu­rităţii în această parte a lumii. ★ în f­tnoţiunea privind solidari­tatea cu lupta popoarelor şi mişcările , de eliberare naţiona­lă se subliniază că în epoca noastră capătă o tot mai mare amploare lupta popoarelor, for­ţelor progresiste şi democratice împotriva imperialismului, co­lonialismului şi neocolonialis­­mului, împotriva politicii de dictat şi agresiune, a dominaţiei economice şi politice, a tendin­ţelor de hegemonie ale cercuri­lor imperialiste, a discrimină­rilor rasiale, pentru democraţie şi progres social, pentru dezvol­tarea de sine stătătoare a fiecă­rei naţiuni! Condamnînd manevrele şi u­­neltirile forţelor imperialiste, agresive, reacţionare care aten­tează la cuceririle popoarelor, fac totul pentru a înăbuşi lupta de eliberare socială şi naţiona­lă, suprimă libertăţile democra­tice ale maselor, duc o politică de discriminare rasială, in mo­ţiune se exprimă solidaritatea cu mişcarea de eliberare a po­poarelor împotriva dominaţiei şi sistemului colonial, cu lupta împotriva imperialismului şi neocolonialismului a statelor care şi-au cucerit recent inde­pendenţa şi merg pe calea pro­gresului economic, social, a con­solidării suveranităţii lor na­ţionale. In încheiere, moţiunea face a­­pel la toate forţele anti-imperia­­liste, la tineretul­ revoluţionar şi progresist de a se uni tot mai mult împotriva oricăror acţiuni­­ represive faţă de forţele popu­lare, democratice şi patriotice, pentru a întări frontul de luptă împotriva imperialismului, colo­nialismului, neocolonialismului şi rasismului, pentru libertate şi independenţă naţională. ★ Realizarea securităţii europe­ne este un deziderat major care corespunde intereselor tuturor popoarelor de pe continentul nostru, ale întregii omeniri, cau­zei păcii şi securităţii interna­ţionale, se arată în moţiunea privind securitatea europeană. Congresul îşi exprimă profun­da satisfacţie că cercuri largi ale opiniei publice, forţele so­ciale şi politice tot mai diver­se, guverne state, partide, par­lamente, organizaţii politice şi obşteşti, printre care numeroa­se mişcări de tineret acţionea­ză pentru însănătoşirea atmos­ferei pe continentul european, pentru destindere, cooperare, relaţii de bună vecinătate. Mo­ţiunea apreciază că realizarea securităţii europene impune îm­bunătăţirea pe toate planurile a relaţiilor dintre statele eu­­ropene pe baza respectării prin­cipiilor independenţei şi suvera­nităţii naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului în trebu­rile interne şi avantajului reci­proc.­­ Moţiunea susţine acţiunile a­­vînd drept scop eliminarea ră­măşiţelor celui de-al doilea răz­boi mondial şi a perioadei răz­boiului rece, recunoaşterea in­violabilităţii frontierelor, recu­noaşterea R.D. Germane ca stat socialist suveran şi independent, existenţa celor două state ger­mane, promovarea unor relaţii normale cu acestea, admiterea l°r, la Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte organizaţii inter­naţionale, participarea acestora la viaţa politică europeană şi internaţională. Afirmînd necesitatea de a se trece neîntîrziat la măsuri şi acţiuni concrete care să ducă la contacte multiple intre toate statele interesate în vederea pregătirii şi organizării Confe­rinţei generale europene, consa­­crată securităţii şi colaborării în Europa. Congresul dă mandat C.C. al U.T.C. şi Consiliului U.A.S.R . să manifeste în conti­nuare un rol activ în sprijinirea şi organizarea unor acţiuni largi ale tineretului şi studenţilor în vederea realizării unui climat de destindere şi securitate pe con­tinentul european. Congresul sprijină politica ac­tivă, perseverentă a partidului şi guvernului nostru care, alături de celelalte ţări socialiste, de state iubitoare de pace, acţio­nează hotărît pe calea destinde­rii şi securităţii europene, pen­tru organizarea Conferinţei ge­nerale europene consacrată securităţii şi cooperării în Eu­ropa în moţiunea cu privire la dez­armare se arată că o lume fără arme este unul din obiectivele sale cele mai nobile, o problemă­ majoră a epocii noastre care preocupă in mod profund în­treaga omenire şi care uneşte în acţiune şi luptă largi cercuri po­litice şi sociale, puternice deta­şamente ale opiniei publice mondiale, ale tinerei generaţii. Tînăra noastră generaţie — subliniază documentul — este profund interesată in înfăptuirea dezarmării generale, salută şi sprijină activ propunerile şi eforturile consecvente ale ţării noastre pentru a se întreprinde măsuri concrete în direcţia dezarmării generale şi în primul rind a celei nucleare.­­Tineretul României se pro­nunţă pentru interzicerea folo­sirii armelor nucleare, reducerea armamentelor nucleare şi dis­trugerea stocurilor existente, li­mitarea şi eliminarea mijloace­lor de transportare la ţintă a armelor nucleare, pentru înghe­ţarea şi reducerea bugetelor mi­litare ale tuturor statelor, crea­rea de zone denuclearizate in Balcani şi diferite alte zone ale lumii. Consideră, de asemenea, că este imperios necesar să se arată de la declaraţii, la fapte, că un rol de seamă, în direc­ţia dezarmării îi reţine şi Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite, care pentru atingerea acestui nobil ţel are îndatorirea să realizeze propria-i universalitate, ceea ce presupune restabilirea drepturi­lor legitime ale R. P. Chineze la Naţiunile Unite şi admiterea de noi state în acest for in­ternaţional. Tineretul progresist de pretu­tindeni — se arată în moţiune —, forţele iubitoare de pace să-şi ridice cu mai multă hotă­rîre glasul şi să întreprindă am­ple acţiuni pentru a obliga gu­vernele să treacă în mod con­cret la realizarea dezarmării şi în primul m­od a dezarmării a­­tomice, să-şi unească forţele pentru a înfăptui acest obiectiv major al contemporaneităţii. ★ Cel de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist din Republica Socialistă1 Româ­nia — subliniază moţiunea cu privire la mişcarea internaţională de tineret şi studenţi — consta­tă că în zilele noastre tineretul a devenit o puternică forţă a progresului, o prezenţă activă, dinamică în viaţa social-politi­­că a lumii. Recunoscând că prin concepţiile politice şi poziţia lor, tinerii lumii, studenţii aparţin unor categorii sociale diferite, tînăra generaţie din România, vital Interesată In victoria lup­tei împotriva politicii de forţă, dominaţie şi agresiune salută şi sprijină procesul de radicalizare şi activizare politică a mişcării de tineret şi studenţi, participa­rea tot mai viguroasă a tinere­tului la viaţa şi lupta politică, socială, la înfăptuirea idealuri­lor de libertate şi prosperitate ale întregii omeniri, la transfor­marea revoluţionară a societăţii. Solidaritatea tineretului şi stu­denţilor români cu lupta tinerei generaţii de pretutindeni pen­tru apărarea drepturilor şi sat­isfacerea revendicărilor sale le­gitime, are drept criteriu de bază recunoaşterea dreptului la muncă, la odihnă, la învăţătură, la democratizarea şi moderniza­rea învăţămîntului, lichidarea inegalităţii, a exploatării şi asu­pririi, a discriminărilor rasiale, lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialis­­mului, pentru pace şi progres social. Tineretul român — se a­­rată în încheierea moţiunii — transmite mesajul său înflăcă­rat de prietenie şi solidaritate tinerilor, organizaţiilor de tine­ret şi studenţi din toate ţările socialiste, organizaţiilor comu­niste şi revoluţionare de tine­ret, mişcărilor de eliberare na­ţională, tuturor forţelor care participă activ la lupta pentru transformări înnoitoare in so­cietate, pentru libertatea şi in­dependenţa popoarelor. Uniunea Tineretului Comunist este solida­ră cu lupta împotriva poli­ticii de dictat agresiune şi in­­robire, pentru o lume fără răz­boaie, bazată pe justiţie şi e­­chitate socială, pe respectarea dreptului sacru al fiecărui po­por, de a-şi hotărî singur soar­ta, fără imixtiuni din afară. ★ ­ Recepţie în onoarea delegaţiilor de peste hotare Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist a oferit luni seara o recepţie în onoa­rea delegaţiilor de peste hotare, care au participat la lucrările Congresului al IX-lea al U.T.C. Au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, mem­bru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R. Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., Dan Marţian, prim-secretar al Co­mitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, secre­tari şi membri ai biroului Co­mitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. Recepţia s-a desfăşurat în­tr-o atmosferă cordială, prie­tenească. Nicolae Miltiade Boborodea, inginer, secretar al Comitetu­lui U.T.C. la Combinatul pe­­trochimic­ Piteşti, Ion Comă­­nescu, prim-secretar al Comi­tetului municipal­ Hunedoara al U.T.C., Marţian Dan, Florea Diaconescu, strungar, secreta­rul Comitetului U.T.C. la în­treprinderea „Electromagneti­ca“ din Bucureşti, Radu Ena­­che, student la Institutul poli­tehnic din Bucureşti, Iuliu Fejeş, preşedintele Biroului de turism pentru tineret, Eugen Florescu, redactor şef al zia­rului „Scînteia Tineretului“, Dumitru Gheorghişan, prim­­secretar al Comitetului muni­cipal­ Bucureşti al U.T.C., Ion Ghergu, operator chimist, se­cretarul Comitetului U.T.C. de la Combinatul chimic din Tr. Măgurele, Silvia Ilie, Nicolae Siegfried Lipschner, prim-se­cretar al Comitetului jude­ţean Caraş-Severin al U.T.C., Eugeniu Costică Lovin, in­giner, locţiitor al secreta­rului Comitetului U.T.C. de la Uzina de autocarbioane din Braşov, Nicolae Mateescu, activist la C.C. al U.T.C., Gica Mihai, ţesătoare, secretara Co­mitetului U.T.C. de la Fabrica „Bucegi“ din Pucioasa, Lucia Mihăilescu, inginer proiectant, secretara Comitetului U.T.C. de la Institutul de studii şi proiectări energetice din Bucu­reşti, Ioana Nae, filatoare, se­cretara Comitetului U.T.C. la Filatura română de bumbac din Bucureşti, Vasile Nicol­­oioiu, Ioan A. Popescu, Gheor­­ghe Stoica, Aurel loan Stoica, Traian Ştefănescu, preşedinte­le Consiliului U.A.S.R., Valeria Tache, tehnician veterinar la I.A.S. — Căzăneşt­i, judeţul Ia­lomiţa, Francisc Török, secre­tar al Comitetului judeţean — Satu Mare al U.T.C. Coriolan Voinea, prim-secretar al Co­mitetului judeţean — Prahova, al U.T.C., Iosif Walter. ★ Ca prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian, iar ca secretari tovarăşii : Silvia Ilie, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel loan Stoica, Traian Ştefănescu, Io­sif Walter. .... MEMBRII­­ SUPLEANŢI AI BIROULUI C.C. al U.T.C.­ Elena Zoe Ceauşescu, stu­dentă la Universitatea din Bucureşti, Doina Ruxandra Ciofu, elevă, secretara Comi­tetului U.T.C. de la Liceul „Gheorghe Lazăr" din Bucu­reşti, Gabor Cseke, redactor­­şef al ziarului „Ifjúmunkás“, Dobriţa Ene, tehnician agricol, secretara Comitetului U.T.C. din comuna Gârbovi, judeţul Ilfov, Celus Neagoe, mecanic agricol, secretar al Comitetu­lui U.T.C. la Ima-Balş, Ag­­neta-Dorl Neurohr, croitorea­să, secretara Comitetului U.T.C. al întreprinderii ,1 Iunie“ — Timişoara, Petru Popescu, scriitor, membru al Biroului organizaţiei de bază U.T.C. de la Uniunea Scriito­rilor, Constantin Cantacuzino Şerban, actor, secretarul Or­ganizaţiei de bază U.T.C. de la Teatrul „Ion Creangă“ din Bucureşti. BIROUL C. C. AL U. T. C. Lucrările Congresului au luat sfirşit intr-o atmosferă de puternică Insufleţire. Pagina a 2-a — 23 februarie 1971 Încheierea lucrărilor celui de-al Ix-lea congres AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST (Urmare din pag. 1) stat, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, tineri din toate sectoa­rele de activitate, ziarişti ro­mâni şi străini. Erau prezenţi delegaţii orga­nizaţiilor de tineret de peste hotare, care au participat la lu­crările Congresului. La deschiderea şedinţei s-a adus la cunoştinţa Congresului că in prima sa şedinţă plenară, Comitetul Central al Uniunii Ti­neretului Comunist a ales biroul format din 25 de membri, pe ce­i 8 membri supleanţi, precum şi secretarii C.C. al U.T.C. Prim secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarăşul DAN MARŢIAN. Preşedinte al Comisiei Centrale de Cenzori a fost ales tovarăşul Nicolae Ungureanu. Luînd cuvintul, tovarăşul Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., a asigurat pe delegaţi că noul Comitet Central nu va precupeţi nici un efort pentru a îndeplini mandatul încredinţat, hotărîrile adoptate de Congres, sarcinile pe care partidul le-a trasat Uniunii Tineretului Comu­nist. Cu deplină satisfacţie şi vie emoţie — a spus in continuare vorbitorul , participanţii la Congres au ascultat cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In spiritul gîndirii realiste, înno­itoare, larg deschise spre cerin­ţele vieţii, secretarul general al Partidului Comunist Român a dat o înaltă apreciere tineretului, aportului său profesional şi ce­tăţenesc la dezvoltarea economi­că, culturală şi socială a patriei, a configurat locul şi rolul sporit al tinerei generaţii, al Uniunii Tineretului Comunist in contex­tul social-politic al României So­cialiste, a indicat sarcinile noas­tre de viitor, domeniile în care trebuie să crească atribuţiile şi răspunderile organizaţiilor U.T.C. în mecanismul vieţii economice şi sociale a ţării. Dovadă a grijii statornice a partidului pentru creşterea şi formarea multilate­rală a tinerei generaţii, a încre­derii in tineret, aceste sarcini şi responsabilităţi noi reprezin­tă o învestitură socială cu pro­fundă semnificaţie, pentru a că­rei înfăptuire vom munci cu tot elanul şi dăruirea tinerească In lumina indicaţiilor recen­tei Plenare a Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, Congresul a ales în Comi­tetul Central şi în Birou un în­semnat număr de tineri care muncesc nemijlocit în uzine, cooperative agricole de produc­ţie, şcoli, facultăţi, instituţii de ştiinţă şi cultură, ceea ce va a­­sigura o mai directă şi profun­dă cunoaştere a problemelor reale cu care se confruntă ti­nerii, organizaţiile U.T.C., îm­bunătăţirea de ansamblu a ac­tivităţii Uniunii Tineretului Co­munist. Exprimînd mulţumiri dele­gaţiilor de peste hotare pentru participarea lor la Congres, primul secretar al C.C. al U.T.C. a subliniat că, în spiritul poli­ticii externe a partidului şi sta­tului nostru, tineretul român este hotărît să întărească şi să dezvolte continuu legăturile de prietenie şi colaborare cu or­ganizaţiile de tineret din toate ţările socialiste, cu organizaţiile comuniste de tineret din întrea­ga lume, cu organizaţiile revo­luţionare, socialiste, democrati­ce de diferite orientări politi­ce şi filozofice, să-şi afirme şi în viitor solidaritatea sa inter­naţionalist cu mişcările de ti­neret de pe toate continentele, care militează activ împotri­va imperialismului, a reacţiunii şi războiului, pentru democra­ţie, pace şi progres social. Reamintind că peste puţin timp, la 8 mai a.c., întregul nostru popor va sărbători ani­versarea semicentenarului creă­rii Partidului Comunist Ro­mân, primul secretar al C.C. al U.T.C. a spus : Asigurăm conducerea partidului şi statului nostru, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neobosit mi­litant pentru progresul Româ­niei şi bunăstarea poporului, prieten apropiat şi îndrumător atent al tineretului nostru, că toţi membrii Uniunii Tineretu­lui Comunist, întregul tineret al patriei vor munci cu nestăvi­lit elan,­ cu pasiune ardentă şi patos revoluţionar pentru în­făptuirea obiectivelor ce stau în faţa organizaţiei noastre, a politicii Partidului Comunist Român Intr-o atmosferă de vibrant entuziasm Congresul a hotărît să adreseze o scrisoare COMI­TETULUI CENTRAL AL PAR­TIDULUI COMUNIST ROMAN, secr­etarului său general, tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU. Textul scrisorii este aprobat cu puternice şi îndelungate aplauze şi urale. Delegaţii, şi invitaţii o­­vaţionează minute în şir pentru Partidul Comunist Român şi Co­mitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se scandează :P.C.R., P.C.R., „P. C. R. — CEAUŞESCU", „CEAUŞESCU ŞI POPORUL", „CEAUŞESCU — TINERET“. Lucrările Congresului iau sfîrşit într-o atmosferă de înăl­ţător patriotism. Din mii de piepturi tinere răsună imnurile „Trei culori" şi „Sub steagul partidului“. Delegaţii de tineri — muncitori, ţărani, elevi, stu­denţi, militari — alcătuind o gardă de onoare, părăsesc sala Congresului, purtînd drapelele Republicii Socialiste România, Partidului Comunist Român şi Uniunii Tineretului Comunist, sub a căror simbolică prezenţă, timp de cinci zile, reprezentanţii celor aproape două milioane şi jumătate de utecişti din patria noastră au exprimat, în deplină unanimitate, hotărîrea de ne­strămutat a tinerei generaţii de a participa cu toate forţele, cu tot entuziasmul şi capacitatea sa creatoare la înfăptuirea mă­reţelor idealuri ale Român­iei socialiste. In sală răsună imnul clasei muncitoare — „Internaţionala“. Se scandează lozinci pentru tri­umful socialismului în lume, pentru pace şi prietenie între toate popoarele. Tuturor delegaţilor şi invita­ţilor li se adresează, din partea noului Comitet Central, cele mai calde urări de fericire, sănătate şi succese în înfăptuirea hotărâ­rilor celui de al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Minute în şir se ovaţionează entuziast pentru Partidul Comu­nist Român şi secretarul său ge­neral, pentru patria noastră, Re­publică Socialistă România. En­tuziasmul vibrant şi elanul tine­reţii exprimă încă o dată a­­deziunea fermă a întregului nos­tru tineret la politica marxist­­leninistă a partidului nostru, politică, închinată ridicării Ro­mâniei pe culmile civilizaţiei şi progresului. (Urmare din pag. 1) pace, democraţie şi progres so­cial.­­Patriotismul şi spiritul in­ternaţionalist profund, ştiinţa de a munci şi învăţa, de a ne integra cu toate forţele mer­sului ascendent al societăţii, aşa cum ni le insuflă, prin exemplul şi activitatea sa, par­tidul­­comuniştilor, secretarul general al partidului, vor con­stitui expresia de netăgăduit a însuşi crezului şi apartenen­ţei noastre la cauza progresu­lui şi civilizaţiei, la opera de înfăptuire a idealurilor socia­lismului şi comunismului. Uniunea Tineretului Co­munist, Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi ti­nerele ţării, aducem prinosul dragostei şi recunoştinţei noastre fierbinţi, Partidului Co-­ ­ munist Român — tare de o ju­mătate de secol ţine sus, ne­înfricat, steagul de luptă, de jertfă şi biruinţă pentru liber­tatea şi fericirea celor ce muncesc — poporului român — liber şi stăpîn pe destinele sale, patriei socialiste — li­beră şi înfloritoare. Ne unim gîndurile, inimile şi cugetele, în faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Certuşescu, şi ne angajăm solemn că vom munci şi învăţa cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotă­răşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieri­toare să încunune ţara, pen­tru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi pros­per între popoarele lu­mii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propăşirii şi civilizaţiei socia­liste. Comitetului Central al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu ..Románia liberă'' în pas cu noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii (Urmare din pag. I) de părere că în cadrul între­prinderilor şi instituţiilor să se instituie o bună evidenţă. In a­­cest scop, cred că Legea trebuie să prevadă in mod special o ast­fel de îndatorire. Trebuie, de a­­semenea, precizat locul inovato­rilor in acest sistem de perfec­ţionare, in vederea stimulării inovaţiilor prin crearea unor condiţii speciale în cadrul siste­mului de perfecţionare. Tocmai fiindcă modalităţile de perfec­ţionare nu trebuie să fie rigide, o astfel de problemă nu o văd so­luţionată in afara acestui sis­tem". M o d efi e r ul CONSTAN­TIN CREŢU, de la Uzina de motoare şi compresoare „Tim­puri Noi“ din Capitală, secreta­rul comitetului sindicatului al întreprinderii : „Reciclarea este de o mare importanţă pentru sporirea calităţii produselor prin îmbunătăţirea pregătirii celor care le produc : muncitori, teh­nicieni, inginer). Proiectul de lege arată că la unităţile cu statut de centrală vor putea fi incluse şi unele categorii de specialişti din între­prinderi. Părerea mea este că ar trebui cuprinşi toţi inginerii, fiindcă la centrală există posibi­lităţi mai multe decit în între­prinderi de a face un schimb mai amplu de experienţă ; aici se poate lua contact cu proble­me care să-i solicite să gîndească şi să decidă asupra unor cazuri de o dificultate sporită. Aş vrea să mai atrag atenţia asupra unei categorii de specia­lişti căreia trebuie să i se acor­de o utilizare crescindă. E vorba de economişti. Unde se vor per­fecţiona aceştia ? Eu cred că tot la centrală. De aceea, la art. 4, cap A, alin. 2, formularea „une­le categorii de specialişti", aş propune să fie redactată „unele categorii de specialişti-ingineri sau economişti". „Dacă pînă acum perfecţiona­rea cadrelor a trecut printr-o a­­numită etapă de tatonări, fiecare departament încercînd anumite formule, mai mult sau mai puţin eficiente, pentru întreţinerea culturii de specialitate, a cu­noştinţelor în domeniul conduce­rii economiei şi administraţiei — ne-a spus conf. dr. CONSTA­NTIŢU, directorul Bibliotecii Centrale Universitare —, acum ea a intrat într-o fază decisivă prin trecerea la legiferarea sis­temului de perfecţionare, prin­tr-o organizare coordonată care să imprime acestei importante activităţi un caracter aplicativ. Perisabilitatea rapidă a cunoş­tinţelor, precum şi cantitatea mare de informaţii tehnice şi ştiinţifice fac ca timpul afectat pregătirii în şcoală şi universi­tate şi nu poată acoperi exigen­ţele întregii vieţi. Reciclarea a­­pare astfel ca o necesitate, ca un imperativ. Ea dă posibilita­tea salariatului să se perfecţione­ze, prin studiu individual, după un material selectat de oameni de ştiinţă pregătiţi în activita­tea de selectare, recenzare şi sintetizare a informaţiilor. De aci rezultă o sarcină deosebi de importantă pentru centrele de documentare tehnică şi ştiin­ţifică, pentru bibliotecile ştiinţi­fice, îndeosebi bibliotecile uni­versitare. In întîmpinarea sarcinilor Mi­nisterului învăţămîntului care răspunde alături de alte institu­ţii centrale de îndrumarea şi coordonarea activităţii de per­fecţionare, Universitatea din Bucureşti, prin Biblioteca cen­trală universitară, are în curs de­ pregătire un număr de lu­crări care converg cu obligaţiile ce decurg atît cin recenta hotă­­rîre a C.C. al P.C.R. cit şi din proiectul de iepe privind perfec­­ţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor. Astfel, se elabo­rează unele cercetări bibliografi­ce cum ar fi : Probleme actuale ale ştiinţei conducerii ; Practică în producţie ; Sociologia educa­ţiei ; Determinismul filozofic şi social, ca şi o serie de buletine periodice de informare curentă care îşi propun să faciliteze con­tactul permanent al beneficiari­lor cu progresele ştiinţei şi cul­turii mondiale. Supusă unei organizări siste­matice, prin această lege reci­clarea devine acţiune de stat la a cărei realizare contribuţia bi­bliotecilor trebuie să fie substan­ţială printr-o cît mai judicioasă selecţie a celor mai valoroase publicaţii din literatura mondia­lă şi prin modernizarea servi­ciilor pe care le oferă; întrucît forma de bază a reciclării o con­stituie studiul individual, spori­rea posibilităţilor de acces la informaţii şi documente, alături de îmbunătăţirea tehnicii indivi­duale de muncă, reprezintă cea mai eficientă modalitate de spri­jinire a perfecţionării“. Vom continua să publicăm în coloanele ziarului nostru obser­vaţii, propuneri şi sugestii în legătură cu proiectul de lege privind perfecţionarea profesio­nală a salariaţilor din unităţile socialiste de stat A A A­T OAMENI, LOCURI. TIMP... (Urmare din patru­­racterizare : „Cutare vara te plimbă cu poşeta pe mină printre verze şi roşii şi ceapă şi pătrunjel, dar a dracului poşetă se umflă cu de-ale gu­rii şi nu-i poţi zice că-i tra­istă, că se supără Dumnezeu dacă proprietara, adică ma­dam cutare ii zice poşetă“. Se păstrează astfel aproape ca un folclor o taină a nume­lor pe care nu vrei să le pro­nunţi. Dar pe care toţi le cu­nosc. Diavolului i se zice naiba, ucigă-l toaca, bată-l crucea — fiindcă nu-i bine să ştie el că tu vorbeşti despre el. Adică el implicit devine astfel mai prost decit omul. Fiindcă omul rămine marele vrăjitor al tuturor celor vă­zute şi nevăzute. Dănpenii, care sunt şi ei mehedinţeni a­­tita vreme cit judeţul Mehe­dinţi îi include, dau şi anilor nume de oameni şi astfel şi timpul devine uman. Locurile din cimp au nume de oameni (Tufanul Buzatului), fintinile au nume de oameni (fintina lui Naică etc.) Pînă şi cimiti­rul are un nume de om, poartă numele ultimului aşe­zat in sat în drumul spre ultimul loc pămîntesc : Gră­­mescu. „Se duse Daimian la Grămescu“, înseamnă că ple­că în moarte Damian-ţiganul cel care tundea şi elevii ve­niţi in vacanţă şi care cîndva m-a tuns şi pe mine. Acum e iarnă şi in Dănceu, adică în Mehedinţi, fumurile caselor se ridică drepte şi ciorile negre clrăie peste sal­­cîmi. Toţi şi toate au aici nume şi sînt neamuri. Gicu lui Tută stă la poartă cu Cos­tică Drugă şi se uită la Fă­­niţoi care vorbeşte peste drum cu Silică Guran, venit de la Porţile de Fier. „Le terminai, zice acesta, stătui 5 ani acolo şi firşti treaba“. Jurebie a fă­cut nişte poze , cum se în­grămădesc dăncenii in auto­­buzul de Severin şi n-au loc şi vrea să le trimită şi lui Roateş, să rezolve chestia cu autobuzul. Vasile Chimirea cel care brutal fiind in ar­mată zice c-a,trecut prin mii­­nile lui atitu piune c-ar face u­n pod peste Dunăre , il ascultă pe cumnatul său Ion povestindu-i cum o să-şi cumpere un ţap („să vină ele cu caprele la ţap“) . Ion Be­­teagu are un băiat şi la bote­zul lui. Dumineca trecută, Doamne, Doamne ce ţuică fiartă îndulcită cu zahăr şi ce vin a mai trecut prin cele ceşti şi pahare. Taiche Stăn­­cioiu, preşedintele cooperati­vei vine de la o şedinţă inter­­cooperatistă şi cum are tele­vizorul stricat îl ascultă pe tatăl vaporeanului Costică Chimirea cum şi-a reparat el, exact, televizorul, băgînd pe lingă butonul cu acordul fin nişte beţe de chibrite; la bu­fet se bea de dimineaţa bere la sticlă şi dacă auzi : „Fusei la Franţ şi trecui c-un drum şi pe la Rădoi c-aveam ca nişte gilei pe lingă aia de minte, şi pe urmă luai ceva cald la Gheorghiţă" — poţi traduce fără greşeală cronica unui drum şi a unei zile la Turnu-Severin. Nume, iarăşi nume, in fond nimic deosebit. Iarnă, oameni pe drum, vorbe — şi totuşi o lume. Damian a murit, băiatul lui Laiche a scris o poezie şi colegii lui au ris de el, a intrat in viaţă Ştefan Beteagu şi de mare ce e cade din postavă. Nume, nume, adică oameni şi locuri şi timp, adică istorie.

Next