România Liberă, februarie 1971 (Anul 29, nr. 8172-8195)
1971-02-23 / nr. 8190
I _ MOȚIUNI ADOPTATE DE CONGRESUL U.T.C. Condamnind cu hotărîre, alături de Întregul popor român, agresiunea S.U.A. împotriva popoarelor din Vietnam, Laos și Cambodgia, considerind-o un atentat la dreptul popoarelor de a decide singure in mod liber de propriile lor destine, Congresul exprimă deplina solidaritate a întregului tineret român cu lupta eroică, plină de sacrificii a tineretului şi popoarelor Indocrineze împotriva agresiunii imperialiste, pentru libertate şi independenţă. Vitejia cu adevărat legendară, moralul impresionant, eroismul cu care tineretul şi popoarele vietnamez, laoţian, cambodgian îşi apără drepturile naţionale sacre şi inviolabile, independenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială, demonstrează cu tărie falimentul politicii de forţă, faptul că, în zilele noastre, ori cit de puternic ar fi agresorul, el nu poate subjuga un popor hotărît să-şi apere libertatea şi independenţa naţională Moţiunea cere ca Statele Unite ale Americii să înceteze definitiv bombardamentele şi actele de război împotriva R.D. Vietnam, să fie retrase toate trupele americane şi ale sateliţilor lor din Vietnamul de Sud, să se retragă trupele americane şi saigoneze şi să înceteze orice acţiuni militare îndreptate împotriva popoarelor din Cambodgia şi Laos, să se respecte dreptul popoarelor din Indochina de a-ş î hotărî singure soarta. Congresul adresează mesajul său de caldă prietenie şi solidaritate militantă eroicului tineret din Vietnam, Laos, Cambodgia, asigurîndu-l de întregul sprijin politic, moral şi material pînă la victoria finală împotriva agresiunii imperialiste. Moţiunea cheamă tineretul revoluţionar, democrat şi progresist din întreaga lume să-şi unească forţele pentru intensificarea acţiunilor de sprijin şi solidaritate cu Vietnamul luptător, cu popoarele din Laos, din Cambodgia, care luptă împotriva agresiunii brutale dezlănţuită de imperialismul american, pentru apărarea libertăţii, independenţei şi suveranităţii naţionale. ★ In moţiunea cu privire la situaţia din Orientul Apropiat se constată cu îngrijorare că în această parte a lumii se menţine un focar de tensiune şi încordare, care poate genera grave consecinţe pentru pacea şi securitatea mondială. Condamnînd uneltirile şi imixtiunile cercurilor imperialiste, ocuparea prin forţă sau anexarea de teritorii străine, folosirea forţei în relaţiile dintre state, moţiunea se pronunţă cu hotărîre pentru rezolvarea tuturor problemelor litigioase pe cale politică, pentru restabilirea grabnică a păcii în această regiune şi soluţionarea conflictului din Orientul Apropiat, in spiritul rezoluţiei Consiliului de Securitate din noiembrie 1967. Interesele popoarelor şi întărirea păcii in această zonă,cer imperios să se retragă in cel mai scurt timp trupele israeliene de pe teritoriile arabe ocupate, recunoaşterea dreptului de existenţă independentă şi integritate teritorială a tuturor statelor din această zonă a lumii, satisfacerea năzuinţelor legitime ale populaţiei palestiniene, conform intereselor naţionale ale acesteia Afirmînd hotărîrea tineretului român de a milita în continuare pentru dezvoltarea colaborării şi solidarităţii cu tînăra generaţie progresistă din ţările arabe, cu lupta popoarelor din această zonă împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului, pentru pace, independenţă, progres .economic şi social, Congresul sprijină pe deplin poziţia ţării noastre faţă de evenimentele din Orientul Apropiat şi eforturile îndreptate spre restabilirea păcii şi securităţii în această parte a lumii. ★ în ftnoţiunea privind solidaritatea cu lupta popoarelor şi mişcările , de eliberare naţională se subliniază că în epoca noastră capătă o tot mai mare amploare lupta popoarelor, forţelor progresiste şi democratice împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, împotriva politicii de dictat şi agresiune, a dominaţiei economice şi politice, a tendinţelor de hegemonie ale cercurilor imperialiste, a discriminărilor rasiale, pentru democraţie şi progres social, pentru dezvoltarea de sine stătătoare a fiecărei naţiuni! Condamnînd manevrele şi uneltirile forţelor imperialiste, agresive, reacţionare care atentează la cuceririle popoarelor, fac totul pentru a înăbuşi lupta de eliberare socială şi naţională, suprimă libertăţile democratice ale maselor, duc o politică de discriminare rasială, in moţiune se exprimă solidaritatea cu mişcarea de eliberare a popoarelor împotriva dominaţiei şi sistemului colonial, cu lupta împotriva imperialismului şi neocolonialismului a statelor care şi-au cucerit recent independenţa şi merg pe calea progresului economic, social, a consolidării suveranităţii lor naţionale. In încheiere, moţiunea face apel la toate forţele anti-imperialiste, la tineretul revoluţionar şi progresist de a se uni tot mai mult împotriva oricăror acţiuni represive faţă de forţele populare, democratice şi patriotice, pentru a întări frontul de luptă împotriva imperialismului, colonialismului, neocolonialismului şi rasismului, pentru libertate şi independenţă naţională. ★ Realizarea securităţii europene este un deziderat major care corespunde intereselor tuturor popoarelor de pe continentul nostru, ale întregii omeniri, cauzei păcii şi securităţii internaţionale, se arată în moţiunea privind securitatea europeană. Congresul îşi exprimă profunda satisfacţie că cercuri largi ale opiniei publice, forţele sociale şi politice tot mai diverse, guverne state, partide, parlamente, organizaţii politice şi obşteşti, printre care numeroase mişcări de tineret acţionează pentru însănătoşirea atmosferei pe continentul european, pentru destindere, cooperare, relaţii de bună vecinătate. Moţiunea apreciază că realizarea securităţii europene impune îmbunătăţirea pe toate planurile a relaţiilor dintre statele europene pe baza respectării principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului în treburile interne şi avantajului reciproc. Moţiunea susţine acţiunile avînd drept scop eliminarea rămăşiţelor celui de-al doilea război mondial şi a perioadei războiului rece, recunoaşterea inviolabilităţii frontierelor, recunoaşterea R.D. Germane ca stat socialist suveran şi independent, existenţa celor două state germane, promovarea unor relaţii normale cu acestea, admiterea l°r, la Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale, participarea acestora la viaţa politică europeană şi internaţională. Afirmînd necesitatea de a se trece neîntîrziat la măsuri şi acţiuni concrete care să ducă la contacte multiple intre toate statele interesate în vederea pregătirii şi organizării Conferinţei generale europene, consacrată securităţii şi colaborării în Europa. Congresul dă mandat C.C. al U.T.C. şi Consiliului U.A.S.R . să manifeste în continuare un rol activ în sprijinirea şi organizarea unor acţiuni largi ale tineretului şi studenţilor în vederea realizării unui climat de destindere şi securitate pe continentul european. Congresul sprijină politica activă, perseverentă a partidului şi guvernului nostru care, alături de celelalte ţări socialiste, de state iubitoare de pace, acţionează hotărît pe calea destinderii şi securităţii europene, pentru organizarea Conferinţei generale europene consacrată securităţii şi cooperării în Europa în moţiunea cu privire la dezarmare se arată că o lume fără arme este unul din obiectivele sale cele mai nobile, o problemă majoră a epocii noastre care preocupă in mod profund întreaga omenire şi care uneşte în acţiune şi luptă largi cercuri politice şi sociale, puternice detaşamente ale opiniei publice mondiale, ale tinerei generaţii. Tînăra noastră generaţie — subliniază documentul — este profund interesată in înfăptuirea dezarmării generale, salută şi sprijină activ propunerile şi eforturile consecvente ale ţării noastre pentru a se întreprinde măsuri concrete în direcţia dezarmării generale şi în primul rind a celei nucleare.Tineretul României se pronunţă pentru interzicerea folosirii armelor nucleare, reducerea armamentelor nucleare şi distrugerea stocurilor existente, limitarea şi eliminarea mijloacelor de transportare la ţintă a armelor nucleare, pentru îngheţarea şi reducerea bugetelor militare ale tuturor statelor, crearea de zone denuclearizate in Balcani şi diferite alte zone ale lumii. Consideră, de asemenea, că este imperios necesar să se arată de la declaraţii, la fapte, că un rol de seamă, în direcţia dezarmării îi reţine şi Organizaţiei Naţiunilor Unite, care pentru atingerea acestui nobil ţel are îndatorirea să realizeze propria-i universalitate, ceea ce presupune restabilirea drepturilor legitime ale R. P. Chineze la Naţiunile Unite şi admiterea de noi state în acest for internaţional. Tineretul progresist de pretutindeni — se arată în moţiune —, forţele iubitoare de pace să-şi ridice cu mai multă hotărîre glasul şi să întreprindă ample acţiuni pentru a obliga guvernele să treacă în mod concret la realizarea dezarmării şi în primul mod a dezarmării atomice, să-şi unească forţele pentru a înfăptui acest obiectiv major al contemporaneităţii. ★ Cel de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist din Republica Socialistă1 România — subliniază moţiunea cu privire la mişcarea internaţională de tineret şi studenţi — constată că în zilele noastre tineretul a devenit o puternică forţă a progresului, o prezenţă activă, dinamică în viaţa social-politică a lumii. Recunoscând că prin concepţiile politice şi poziţia lor, tinerii lumii, studenţii aparţin unor categorii sociale diferite, tînăra generaţie din România, vital Interesată In victoria luptei împotriva politicii de forţă, dominaţie şi agresiune salută şi sprijină procesul de radicalizare şi activizare politică a mişcării de tineret şi studenţi, participarea tot mai viguroasă a tineretului la viaţa şi lupta politică, socială, la înfăptuirea idealurilor de libertate şi prosperitate ale întregii omeniri, la transformarea revoluţionară a societăţii. Solidaritatea tineretului şi studenţilor români cu lupta tinerei generaţii de pretutindeni pentru apărarea drepturilor şi satisfacerea revendicărilor sale legitime, are drept criteriu de bază recunoaşterea dreptului la muncă, la odihnă, la învăţătură, la democratizarea şi modernizarea învăţămîntului, lichidarea inegalităţii, a exploatării şi asupririi, a discriminărilor rasiale, lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru pace şi progres social. Tineretul român — se arată în încheierea moţiunii — transmite mesajul său înflăcărat de prietenie şi solidaritate tinerilor, organizaţiilor de tineret şi studenţi din toate ţările socialiste, organizaţiilor comuniste şi revoluţionare de tineret, mişcărilor de eliberare naţională, tuturor forţelor care participă activ la lupta pentru transformări înnoitoare in societate, pentru libertatea şi independenţa popoarelor. Uniunea Tineretului Comunist este solidară cu lupta împotriva politicii de dictat agresiune şi inrobire, pentru o lume fără războaie, bazată pe justiţie şi echitate socială, pe respectarea dreptului sacru al fiecărui popor, de a-şi hotărî singur soarta, fără imixtiuni din afară. ★ Recepţie în onoarea delegaţiilor de peste hotare Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist a oferit luni seara o recepţie în onoarea delegaţiilor de peste hotare, care au participat la lucrările Congresului al IX-lea al U.T.C. Au luat parte tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Dan Marţian, prim-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, secretari şi membri ai biroului Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Nicolae Miltiade Boborodea, inginer, secretar al Comitetului U.T.C. la Combinatul petrochimic Piteşti, Ion Comănescu, prim-secretar al Comitetului municipal Hunedoara al U.T.C., Marţian Dan, Florea Diaconescu, strungar, secretarul Comitetului U.T.C. la întreprinderea „Electromagnetica“ din Bucureşti, Radu Enache, student la Institutul politehnic din Bucureşti, Iuliu Fejeş, preşedintele Biroului de turism pentru tineret, Eugen Florescu, redactor şef al ziarului „Scînteia Tineretului“, Dumitru Gheorghişan, primsecretar al Comitetului municipal Bucureşti al U.T.C., Ion Ghergu, operator chimist, secretarul Comitetului U.T.C. de la Combinatul chimic din Tr. Măgurele, Silvia Ilie, Nicolae Siegfried Lipschner, prim-secretar al Comitetului judeţean Caraş-Severin al U.T.C., Eugeniu Costică Lovin, inginer, locţiitor al secretarului Comitetului U.T.C. de la Uzina de autocarbioane din Braşov, Nicolae Mateescu, activist la C.C. al U.T.C., Gica Mihai, ţesătoare, secretara Comitetului U.T.C. de la Fabrica „Bucegi“ din Pucioasa, Lucia Mihăilescu, inginer proiectant, secretara Comitetului U.T.C. de la Institutul de studii şi proiectări energetice din Bucureşti, Ioana Nae, filatoare, secretara Comitetului U.T.C. la Filatura română de bumbac din Bucureşti, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel loan Stoica, Traian Ştefănescu, preşedintele Consiliului U.A.S.R., Valeria Tache, tehnician veterinar la I.A.S. — Căzăneşti, judeţul Ialomiţa, Francisc Török, secretar al Comitetului judeţean — Satu Mare al U.T.C. Coriolan Voinea, prim-secretar al Comitetului judeţean — Prahova, al U.T.C., Iosif Walter. ★ Ca prim-secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarăşul Dan Marţian, iar ca secretari tovarăşii : Silvia Ilie, Vasile Nicoloioiu, Ioan A. Popescu, Gheorghe Stoica, Aurel loan Stoica, Traian Ştefănescu, Iosif Walter. .... MEMBRII SUPLEANŢI AI BIROULUI C.C. al U.T.C. Elena Zoe Ceauşescu, studentă la Universitatea din Bucureşti, Doina Ruxandra Ciofu, elevă, secretara Comitetului U.T.C. de la Liceul „Gheorghe Lazăr" din Bucureşti, Gabor Cseke, redactorşef al ziarului „Ifjúmunkás“, Dobriţa Ene, tehnician agricol, secretara Comitetului U.T.C. din comuna Gârbovi, judeţul Ilfov, Celus Neagoe, mecanic agricol, secretar al Comitetului U.T.C. la Ima-Balş, Agneta-Dorl Neurohr, croitoreasă, secretara Comitetului U.T.C. al întreprinderii ,1 Iunie“ — Timişoara, Petru Popescu, scriitor, membru al Biroului organizaţiei de bază U.T.C. de la Uniunea Scriitorilor, Constantin Cantacuzino Şerban, actor, secretarul Organizaţiei de bază U.T.C. de la Teatrul „Ion Creangă“ din Bucureşti. BIROUL C. C. AL U. T. C. Lucrările Congresului au luat sfirşit intr-o atmosferă de puternică Insufleţire. Pagina a 2-a — 23 februarie 1971 Încheierea lucrărilor celui de-al Ix-lea congres AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST (Urmare din pag. 1) stat, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, tineri din toate sectoarele de activitate, ziarişti români şi străini. Erau prezenţi delegaţii organizaţiilor de tineret de peste hotare, care au participat la lucrările Congresului. La deschiderea şedinţei s-a adus la cunoştinţa Congresului că in prima sa şedinţă plenară, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist a ales biroul format din 25 de membri, pe cei 8 membri supleanţi, precum şi secretarii C.C. al U.T.C. Prim secretar al C.C. al U.T.C. a fost ales tovarăşul DAN MARŢIAN. Preşedinte al Comisiei Centrale de Cenzori a fost ales tovarăşul Nicolae Ungureanu. Luînd cuvintul, tovarăşul Dan Marţian, prim-secretar al C.C. al U.T.C., a asigurat pe delegaţi că noul Comitet Central nu va precupeţi nici un efort pentru a îndeplini mandatul încredinţat, hotărîrile adoptate de Congres, sarcinile pe care partidul le-a trasat Uniunii Tineretului Comunist. Cu deplină satisfacţie şi vie emoţie — a spus in continuare vorbitorul , participanţii la Congres au ascultat cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. In spiritul gîndirii realiste, înnoitoare, larg deschise spre cerinţele vieţii, secretarul general al Partidului Comunist Român a dat o înaltă apreciere tineretului, aportului său profesional şi cetăţenesc la dezvoltarea economică, culturală şi socială a patriei, a configurat locul şi rolul sporit al tinerei generaţii, al Uniunii Tineretului Comunist in contextul social-politic al României Socialiste, a indicat sarcinile noastre de viitor, domeniile în care trebuie să crească atribuţiile şi răspunderile organizaţiilor U.T.C. în mecanismul vieţii economice şi sociale a ţării. Dovadă a grijii statornice a partidului pentru creşterea şi formarea multilaterală a tinerei generaţii, a încrederii in tineret, aceste sarcini şi responsabilităţi noi reprezintă o învestitură socială cu profundă semnificaţie, pentru a cărei înfăptuire vom munci cu tot elanul şi dăruirea tinerească In lumina indicaţiilor recentei Plenare a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Congresul a ales în Comitetul Central şi în Birou un însemnat număr de tineri care muncesc nemijlocit în uzine, cooperative agricole de producţie, şcoli, facultăţi, instituţii de ştiinţă şi cultură, ceea ce va asigura o mai directă şi profundă cunoaştere a problemelor reale cu care se confruntă tinerii, organizaţiile U.T.C., îmbunătăţirea de ansamblu a activităţii Uniunii Tineretului Comunist. Exprimînd mulţumiri delegaţiilor de peste hotare pentru participarea lor la Congres, primul secretar al C.C. al U.T.C. a subliniat că, în spiritul politicii externe a partidului şi statului nostru, tineretul român este hotărît să întărească şi să dezvolte continuu legăturile de prietenie şi colaborare cu organizaţiile de tineret din toate ţările socialiste, cu organizaţiile comuniste de tineret din întreaga lume, cu organizaţiile revoluţionare, socialiste, democratice de diferite orientări politice şi filozofice, să-şi afirme şi în viitor solidaritatea sa internaţionalist cu mişcările de tineret de pe toate continentele, care militează activ împotriva imperialismului, a reacţiunii şi războiului, pentru democraţie, pace şi progres social. Reamintind că peste puţin timp, la 8 mai a.c., întregul nostru popor va sărbători aniversarea semicentenarului creării Partidului Comunist Român, primul secretar al C.C. al U.T.C. a spus : Asigurăm conducerea partidului şi statului nostru, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, neobosit militant pentru progresul României şi bunăstarea poporului, prieten apropiat şi îndrumător atent al tineretului nostru, că toţi membrii Uniunii Tineretului Comunist, întregul tineret al patriei vor munci cu nestăvilit elan, cu pasiune ardentă şi patos revoluţionar pentru înfăptuirea obiectivelor ce stau în faţa organizaţiei noastre, a politicii Partidului Comunist Român Intr-o atmosferă de vibrant entuziasm Congresul a hotărît să adreseze o scrisoare COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, secretarului său general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Textul scrisorii este aprobat cu puternice şi îndelungate aplauze şi urale. Delegaţii, şi invitaţii ovaţionează minute în şir pentru Partidul Comunist Român şi Comitetul său Central, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Se scandează :P.C.R., P.C.R., „P. C. R. — CEAUŞESCU", „CEAUŞESCU ŞI POPORUL", „CEAUŞESCU — TINERET“. Lucrările Congresului iau sfîrşit într-o atmosferă de înălţător patriotism. Din mii de piepturi tinere răsună imnurile „Trei culori" şi „Sub steagul partidului“. Delegaţii de tineri — muncitori, ţărani, elevi, studenţi, militari — alcătuind o gardă de onoare, părăsesc sala Congresului, purtînd drapelele Republicii Socialiste România, Partidului Comunist Român şi Uniunii Tineretului Comunist, sub a căror simbolică prezenţă, timp de cinci zile, reprezentanţii celor aproape două milioane şi jumătate de utecişti din patria noastră au exprimat, în deplină unanimitate, hotărîrea de nestrămutat a tinerei generaţii de a participa cu toate forţele, cu tot entuziasmul şi capacitatea sa creatoare la înfăptuirea măreţelor idealuri ale României socialiste. In sală răsună imnul clasei muncitoare — „Internaţionala“. Se scandează lozinci pentru triumful socialismului în lume, pentru pace şi prietenie între toate popoarele. Tuturor delegaţilor şi invitaţilor li se adresează, din partea noului Comitet Central, cele mai calde urări de fericire, sănătate şi succese în înfăptuirea hotărârilor celui de al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Minute în şir se ovaţionează entuziast pentru Partidul Comunist Român şi secretarul său general, pentru patria noastră, Republică Socialistă România. Entuziasmul vibrant şi elanul tinereţii exprimă încă o dată adeziunea fermă a întregului nostru tineret la politica marxistleninistă a partidului nostru, politică, închinată ridicării României pe culmile civilizaţiei şi progresului. (Urmare din pag. 1) pace, democraţie şi progres social.Patriotismul şi spiritul internaţionalist profund, ştiinţa de a munci şi învăţa, de a ne integra cu toate forţele mersului ascendent al societăţii, aşa cum ni le insuflă, prin exemplul şi activitatea sa, partidulcomuniştilor, secretarul general al partidului, vor constitui expresia de netăgăduit a însuşi crezului şi apartenenţei noastre la cauza progresului şi civilizaţiei, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului şi comunismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti, toţi tinerii şi tinerele ţării, aducem prinosul dragostei şi recunoştinţei noastre fierbinţi, Partidului Co- munist Român — tare de o jumătate de secol ţine sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă şi biruinţă pentru libertatea şi fericirea celor ce muncesc — poporului român — liber şi stăpîn pe destinele sale, patriei socialiste — liberă şi înfloritoare. Ne unim gîndurile, inimile şi cugetele, în faţa partidului, în faţa dumneavoastră, mult iubite tovarăşe Nicolae Certuşescu, şi ne angajăm solemn că vom munci şi învăţa cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăşte partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să încunune ţara, pentru ca poporul român să se înalţe tot mai demn şi prosper între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propăşirii şi civilizaţiei socialiste. Comitetului Central al P. C. R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu ..Románia liberă'' în pas cu noile cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii (Urmare din pag. I) de părere că în cadrul întreprinderilor şi instituţiilor să se instituie o bună evidenţă. In acest scop, cred că Legea trebuie să prevadă in mod special o astfel de îndatorire. Trebuie, de asemenea, precizat locul inovatorilor in acest sistem de perfecţionare, in vederea stimulării inovaţiilor prin crearea unor condiţii speciale în cadrul sistemului de perfecţionare. Tocmai fiindcă modalităţile de perfecţionare nu trebuie să fie rigide, o astfel de problemă nu o văd soluţionată in afara acestui sistem". M o d efi e r ul CONSTANTIN CREŢU, de la Uzina de motoare şi compresoare „Timpuri Noi“ din Capitală, secretarul comitetului sindicatului al întreprinderii : „Reciclarea este de o mare importanţă pentru sporirea calităţii produselor prin îmbunătăţirea pregătirii celor care le produc : muncitori, tehnicieni, inginer). Proiectul de lege arată că la unităţile cu statut de centrală vor putea fi incluse şi unele categorii de specialişti din întreprinderi. Părerea mea este că ar trebui cuprinşi toţi inginerii, fiindcă la centrală există posibilităţi mai multe decit în întreprinderi de a face un schimb mai amplu de experienţă ; aici se poate lua contact cu probleme care să-i solicite să gîndească şi să decidă asupra unor cazuri de o dificultate sporită. Aş vrea să mai atrag atenţia asupra unei categorii de specialişti căreia trebuie să i se acorde o utilizare crescindă. E vorba de economişti. Unde se vor perfecţiona aceştia ? Eu cred că tot la centrală. De aceea, la art. 4, cap A, alin. 2, formularea „unele categorii de specialişti", aş propune să fie redactată „unele categorii de specialişti-ingineri sau economişti". „Dacă pînă acum perfecţionarea cadrelor a trecut printr-o anumită etapă de tatonări, fiecare departament încercînd anumite formule, mai mult sau mai puţin eficiente, pentru întreţinerea culturii de specialitate, a cunoştinţelor în domeniul conducerii economiei şi administraţiei — ne-a spus conf. dr. CONSTANTIŢU, directorul Bibliotecii Centrale Universitare —, acum ea a intrat într-o fază decisivă prin trecerea la legiferarea sistemului de perfecţionare, printr-o organizare coordonată care să imprime acestei importante activităţi un caracter aplicativ. Perisabilitatea rapidă a cunoştinţelor, precum şi cantitatea mare de informaţii tehnice şi ştiinţifice fac ca timpul afectat pregătirii în şcoală şi universitate şi nu poată acoperi exigenţele întregii vieţi. Reciclarea apare astfel ca o necesitate, ca un imperativ. Ea dă posibilitatea salariatului să se perfecţioneze, prin studiu individual, după un material selectat de oameni de ştiinţă pregătiţi în activitatea de selectare, recenzare şi sintetizare a informaţiilor. De aci rezultă o sarcină deosebi de importantă pentru centrele de documentare tehnică şi ştiinţifică, pentru bibliotecile ştiinţifice, îndeosebi bibliotecile universitare. In întîmpinarea sarcinilor Ministerului învăţămîntului care răspunde alături de alte instituţii centrale de îndrumarea şi coordonarea activităţii de perfecţionare, Universitatea din Bucureşti, prin Biblioteca centrală universitară, are în curs de pregătire un număr de lucrări care converg cu obligaţiile ce decurg atît cin recenta hotărîre a C.C. al P.C.R. cit şi din proiectul de iepe privind perfecţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor. Astfel, se elaborează unele cercetări bibliografice cum ar fi : Probleme actuale ale ştiinţei conducerii ; Practică în producţie ; Sociologia educaţiei ; Determinismul filozofic şi social, ca şi o serie de buletine periodice de informare curentă care îşi propun să faciliteze contactul permanent al beneficiarilor cu progresele ştiinţei şi culturii mondiale. Supusă unei organizări sistematice, prin această lege reciclarea devine acţiune de stat la a cărei realizare contribuţia bibliotecilor trebuie să fie substanţială printr-o cît mai judicioasă selecţie a celor mai valoroase publicaţii din literatura mondială şi prin modernizarea serviciilor pe care le oferă; întrucît forma de bază a reciclării o constituie studiul individual, sporirea posibilităţilor de acces la informaţii şi documente, alături de îmbunătăţirea tehnicii individuale de muncă, reprezintă cea mai eficientă modalitate de sprijinire a perfecţionării“. Vom continua să publicăm în coloanele ziarului nostru observaţii, propuneri şi sugestii în legătură cu proiectul de lege privind perfecţionarea profesională a salariaţilor din unităţile socialiste de stat A A AT OAMENI, LOCURI. TIMP... (Urmare din patruracterizare : „Cutare vara te plimbă cu poşeta pe mină printre verze şi roşii şi ceapă şi pătrunjel, dar a dracului poşetă se umflă cu de-ale gurii şi nu-i poţi zice că-i traistă, că se supără Dumnezeu dacă proprietara, adică madam cutare ii zice poşetă“. Se păstrează astfel aproape ca un folclor o taină a numelor pe care nu vrei să le pronunţi. Dar pe care toţi le cunosc. Diavolului i se zice naiba, ucigă-l toaca, bată-l crucea — fiindcă nu-i bine să ştie el că tu vorbeşti despre el. Adică el implicit devine astfel mai prost decit omul. Fiindcă omul rămine marele vrăjitor al tuturor celor văzute şi nevăzute. Dănpenii, care sunt şi ei mehedinţeni atita vreme cit judeţul Mehedinţi îi include, dau şi anilor nume de oameni şi astfel şi timpul devine uman. Locurile din cimp au nume de oameni (Tufanul Buzatului), fintinile au nume de oameni (fintina lui Naică etc.) Pînă şi cimitirul are un nume de om, poartă numele ultimului aşezat in sat în drumul spre ultimul loc pămîntesc : Grămescu. „Se duse Daimian la Grămescu“, înseamnă că plecă în moarte Damian-ţiganul cel care tundea şi elevii veniţi in vacanţă şi care cîndva m-a tuns şi pe mine. Acum e iarnă şi in Dănceu, adică în Mehedinţi, fumurile caselor se ridică drepte şi ciorile negre clrăie peste salcîmi. Toţi şi toate au aici nume şi sînt neamuri. Gicu lui Tută stă la poartă cu Costică Drugă şi se uită la Făniţoi care vorbeşte peste drum cu Silică Guran, venit de la Porţile de Fier. „Le terminai, zice acesta, stătui 5 ani acolo şi firşti treaba“. Jurebie a făcut nişte poze , cum se îngrămădesc dăncenii in autobuzul de Severin şi n-au loc şi vrea să le trimită şi lui Roateş, să rezolve chestia cu autobuzul. Vasile Chimirea cel care brutal fiind in armată zice c-a,trecut prin miinile lui atitu piune c-ar face un pod peste Dunăre , il ascultă pe cumnatul său Ion povestindu-i cum o să-şi cumpere un ţap („să vină ele cu caprele la ţap“) . Ion Beteagu are un băiat şi la botezul lui. Dumineca trecută, Doamne, Doamne ce ţuică fiartă îndulcită cu zahăr şi ce vin a mai trecut prin cele ceşti şi pahare. Taiche Stăncioiu, preşedintele cooperativei vine de la o şedinţă intercooperatistă şi cum are televizorul stricat îl ascultă pe tatăl vaporeanului Costică Chimirea cum şi-a reparat el, exact, televizorul, băgînd pe lingă butonul cu acordul fin nişte beţe de chibrite; la bufet se bea de dimineaţa bere la sticlă şi dacă auzi : „Fusei la Franţ şi trecui c-un drum şi pe la Rădoi c-aveam ca nişte gilei pe lingă aia de minte, şi pe urmă luai ceva cald la Gheorghiţă" — poţi traduce fără greşeală cronica unui drum şi a unei zile la Turnu-Severin. Nume, iarăşi nume, in fond nimic deosebit. Iarnă, oameni pe drum, vorbe — şi totuşi o lume. Damian a murit, băiatul lui Laiche a scris o poezie şi colegii lui au ris de el, a intrat in viaţă Ştefan Beteagu şi de mare ce e cade din postavă. Nume, nume, adică oameni şi locuri şi timp, adică istorie.