România Liberă, mai 1971 (Anul 29, nr. 8248-8273)

1971-05-23 / nr. 8267

Anul XXIX Nr. 8267 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! EDIŢIA I COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITATII SOCIALISTE COMPETENTA-inţelegerea cerinţelor dezvoltării Intr-un Interviu din ziarul nostru, se vorbea despre sistematizarea localităţilor ţării şi a teritoriului, una dintre cele mai vaste activităţi de innoire, cu atit de multe componente incit numai inşiruirea lor ar ocupa un spaţiu considerabil. Procesul de dezvoltare economică şi socială aduce după sine mari transformări în structura localităţilor. Oraşe modeste urcă repede cerinţele urbanismului şi se alătură vechilor centre recunoscute. Simple localităţi rurale debutează cu îndrăzneală în rindul noilor oraşe şi cartea lor de vizită nu este de loc săracă. Să amintim doar că in anii ce vin incă 250—300 de asemenea localităţi îşi vor schimba statutul administrativ, polarizînd viaţa economică şi socialculturală a unor zone rurale, inlesnindu-le dezvoltarea şi oferindu-le importante servicii in foarte multe domenii : învăţămînt, comerţ, asistenţă sanitară, prestări dintre cele mai diverse etc. Raţiunea viitoarelor oraşe, ce se vor naşte şi dezvolta în cadrul amplului program de sistematizare, este impulsionarea vieţii economice şi legitimarea unor servicii sociale superioare destinate comunelor învecinate. Desigur, dezvoltarea urbană şi rurală se va sprijini in tot mai mare măsură pe concepţii moderne şi va reflecta transformările generale din viaţa societăţii. Am amintit toate acestea pentru a sublinia ideea că astăzi, în România socialistă, a face administraţie, a gospodări municipii, oraşe, comune presupune o înaltă competentă, pe lingă o mare capacitate organizatorică şi de acţiune in general. Competenta administrativă nu se poate reduce la cunoaşterea actelor normative, care reglementează munca intr-un domeniu sau altul, ori la relaţiile instituţiilor publice cu cetăţenii. Competentă inseamnă, in primul rînd, înţelegerea cerinţelor de dezvoltare, cu caracterul lor particular din fiecare judeţ, din fiecare localitate. Acest act de discernămint presupune, la rindul lui, adoptarea soluţiilor celor mai judicioase, care să transforme dezideratele dezvoltării în acţiune propriu zisă, aflată, de asemenea, în competenţa muncii administrative. Organele locale ale puterii şi administraţiei de stat, prin caracteristicile lor, sunt un cadru foarte potrivit pentru manifestarea unei înalte competenţe. La activitatea consiliilor populare iau parte toţi cetăţenii, specialişti reputaţi, practicieni cu prestigiu, aşa că nici o problemă locală, dacă se merge în mod sistematic la Înţelepciunea colectivităţii, nu riscă să rămină nerezolvată din lipsă de pricepere in respectivul domeniu. Cit priveşte, aşadar, decizia administrativă, hotărtrea în consecinţă a consiliului popular, competenţa este deplin asigurată de caracterul larg democratic al organelor locale ale puterii de stat, de posibilitatea celor mai avizaţi dintre cetăţeni de a participa alături de aleşii lor la soluţionarea practică a problemelor atit de diverse ale dezvoltării judeţelor şi localităţilor ţării. Dar compartimentul administraţiei nu cuprinde numai decizia organului puterii, el şi ramura de execuţie, care reclamă in egală măsură competenţă. In organele administraţiei locale de stat, in domeniul industriei locale, al invăţămintului, culturii, sănătăţii, lucrează specialişti cu o bună pregătire şi, mai cu seamă, cu o Îndelungată experienţă. Din rândurile lor sunt recrutate principalele cadre de conducere ale administraţiei, însă nu ei singuri hotărăsc destinul treburilor intrate în atribuţia organelor de execuţie. Un element indispensabil al administraţiei este funcţionarul. Foarte multe din treburile organelor de stat depind de munca acestuia. Competenţa nu se concentrează, compactă, la cadrele de conducere, ci se distribuie la toţi cei care iau parte la munca de executare. O parte însemnată revine funcţionarului. In cadrul a două convorbiri publicate in ziarul nostru, referitoare la perfecţionarea pregătirii profesionale a lucrătorilor din economia şi administraţia locală de stat, a fost subliniată aceeaşi deficienţă şi la Gorj şi în municipiul Bucureşti : lipsa unor şcoli pentru pregătirea cadrelor administrative. Este vorba, în primul rînd, de cadrele cu o pregătire medie, de funcţionarul de administraţie, a cărui calificare nu poate fi nici pe departe uniformă : de la tehnicianul de profil variat şi pină la funcţionarul de la registratură (care nu face doar o muncă de rutină), administraţia are nevoie de cadre cu o pregătire cit mai diferită. La o conferinţă de presă, se spunea că este imediat nevoie de tehnicieni care să se ocupe, în mediul rural, de sistematizare, cel puţin unul la două-trei comune, ca să se ajungă mai tîrziu la un tehnician în fiecare comunnă. Dar tot la acea conferinţă de presă rezulta că grija asigurării acestor cadre (si am putea adăuga : nu numai a acestora) n-a intrat încă in faza unor soluţii certe. Competenţa individuală a fiecărui lucrător al administraţiei locale de stat intră în suma generală, a competentei unui organ de execuţie. Funcţionarii buni sunt indispensabili administraţiei. Competenţa lor este in raport direct cu exigenta in această privinţă a cadrelor de conducere. Tolerată, incompetenţa lasă urme adin ei in munca organelor administrative, dă naştere la destule defecţiuni, nu puţine dintre ele suportate de cetăţeni, în relaţiile lor cu instituţiile consiliului popular. Procesul de perfecţionare a întregii noastre vieţi sociale include ca pe un lucru firesc creşterea competenţei lucrătorului din organele locale de stat, indiferent pe ce treaptă s-ar afla el. Economia şi administraţia locali au teritorii atit de Întinse. Incit reclamă, pentru cuprindere, nu doar spirit activ, ci şi o competenţă nedezminţită. Ajunge o evaluare sumară a prefacerilor din localităţile şi judeţele ţării pentru a Înţelege ce grad trebuie să aibă această competență. PAN SOLCAN VADURI Virgil Brâdâţeanu .iecare om ştie mai multul sau mai puţin, dar nimeni nu ştie mai bine decit specialiştii din domeniul comerţului şi al turismului cit de important este vadul, realitate rezultată uneori din inefabile pricini, dar de cele mai multe ori datorată unor condiţii posibil de stabilit chiar ştiinţific. Vorba cintecului: „...Cine-a pus circiuma-n drum, n-a făcut-o de nebun !..., a făcut-o de cuminte, spune tot cintecul, punind-o cu rost, acolo unde ştia că va atrage muşterii... Vestitul han al Ancuţei şi-a datorat renumele nu numai nurliei crişmărese, ci şi faptului că era aşezat tocmai acolo unde trebuia, la intîlnire de drumuri şi pe drum de seară cînd simte nevoia călătorul să poposească, şi să se lase omenit. De aceea, hanul trăieşte şi azi, modernizat desigur, pe cînd biata Ancuţa e de mult oale şi ulcele, aşa cum va şi stăpina, cea cu farmece de la Hanul lui Mînjoală, şi toate celelalte cite au existat odată aievea sau nu închipuirea poeţilor. Sunt in Bucureşti şi pe cuprinsul ţării vechi şi invidiate vaduri, precum celebrul — pe bună dreptate — „Cerb carpatin“ de la Braşov. „Împăratul românilor" de la Sibiu, „Bolta rece“ la Iaşi, ,Carul cu bere“ de la Bucureşti, „Berbec“ la Ploieşti, „Continental“ la Cluj şi altele. Se fac eforturi demne de aplaudat in reţeaua hotelurilor şi restaurantelor, nu le lipseşte nici fantezia, nici perspectiva acelor însărcinaţi să îmbogăţească peisajul cu unităţi bine definite şi divers profilate. Se străduiesc oamenii să le plaseze unde trebuie, să le facă frumoase, elegante, cu veselă mai ştiu eu cum, cu preparate nemaiintilnite şi aşa mai departe şi nu de puţine ori reuşesc. „Şura Dacilor“ de la Poiana Braşov, „Colibele haiducilor“ şi hotelul restaurant „Ceahlăul“ de la Piatra Neamţ, restaurantul „Orient“ de la Mamaia şi chiar „Hanul piraţilor“, „Hanul cu Prepeleac“ şi „Doi Cocoşi din drum spre Mogoşoaia, „Hubertus“ la Cluj, „Astoria“ de la Arad, „Europa“ de la Eforie Nord etc. sunt câteva din vadurile noi care nu numai că opresc dar chiar cheamă lumea şi o cheamă de departe. Citeva, şi nu singurele, care arată că acolo unde fantezia se îmbină cu simţul comercial, unde grija reală pentru ca oaspeţii — mai unui oaspeţi şi apoi clienţi — să se simtă bine, este sprijinită pe competenţă în treburile hoteliere şi ale alimentaţiei publice, lucrurile merg bine şi apar noi vaduri. Nu e uşor, dar nu imposibil, de vreme ce chiar vadurile azi vechi au fost odată noi şi atlta timp ci nu puţine din cele noi încep să se statornicească. Faţă de dezvoltarea extraordinară pe care o cunosc astăzi atit localităţile urbane cit şi cele rurale, in condiţiile in care, de la an la an, apar noi aşezări cu destinaţie turistică şi cină şoselele ţării sint tot mai intens călcate de români şi de străini, dornici să-i cunoască frumuseţile şi să se bucure de el, sunt totuşi parcă prea puţine „vaduri“. Nu pentru că n-ar exista clădiri şi unităţi, adică hoteluri şi restaurante; nu, numărul acestora nu e mic şi este in continuă creştere. De asemenea, nu pentru că nu ar fi gindite ca să aibă personalitate, nici vorbă, arhitecţii sint in această privinţă generoşi. Le lipseşte uneori viaţa aceea continuă, caldă şi calmă în care omul să se simtă bine, să fie înconjurat cu grijă de la primire pină la plecare, să beneficieze tot timpul nu numai de apă caldă, sau rece, după caz, ci şi de zîmbetul totdeauna cald, al celor cu care vine in contact, să găsească oameni prevenitori, amabili, gata să preîntimpine, la nevoie chiar să gîndească pentru el, să-l facă să se simtă astfel de prima dată, incit nu numai să (Continuare In pag. a 28) FETEŞTI (coresp. RJ. — Marius Georgescu). Au fost terminate lucrările de dublare a liniei ferate Bucureşti-Feteşti, PLOIEŞTI (coresp. R.I. Al. Mihai). Uzina Mecanică de material rulant din Ploieşti a trecut la fabricaţia de serie a vagonului-cisternă de 60 m.c. Noul vagon are boghiuri gondolă, şasiu sudat şi 4 osii. El va fi folosit la transportul produselor petroliere şi chimice. SIBIU (coresp. R.I. — Virgil Lazăr). In municipiul Sibiu s-a inaugurat e expoziţia de grafică militantă organizată de Muzeul „Brukenthal" pe baza lucrărilor din colecţia proprie. Sunt reprezentaţi N. Tonicza, Hans Hermann, Marcel alţii, Chirnoagă şi ALBA IULIA (coresp. R.I. I. Cojocaru). Ieri a Început la Negrileasa o interesantă manifestare cultural-artistică intitulată „Chemarea narciselor" — Negrileasa 1971. Corul „Madrigal", formaţie a cărei faimă este de mult statornicită, a plecat intr-un nou turneu prin mai multe ţări europene. Itinerariul turneului : Italia, Republica Federală a Germaniei, Norvegia. Incepind de astăzi timp de 10 zile in judeţul Argeş se desfăşoară festivalul cultural-artistic „Memoria Argeşului“, CLUJ (coresp. R.I. Al. Kiss). Sub auspiciile Asociaţiei de studii orientale la Cluj au început ieri lucrările simpozionului „Transilvania şi Orientul". VIZITA UNEI DELEGAŢII DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU IN REPUBLICA POPULARA MONGOLA La invitaţia Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol şi a Guvernului Republicii Populare Mongole, o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, va face o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Mongolă in a doua jumătate a lunii iunie a.c. Ce părere aveţi, tovarăşe ministru? Cheia disciplinei contractuale— îmbunătăţirea stilului de muncă In numărul de ieri al ziarului nostru am publicat ancheta cu privire la modul cum e respectată disciplina contractuală în cadrul unor întreprinderi ale Ministerului Industriei Uşoare. Tot in cursul zilei de ieri, redacţia a solicitat un interviu in legătură cu problemele ridicate în articol, tovarăşului NICOLAE ENEA, prim adjunct al ministrului industriei uşoare . — Aţi citit probabil ancheta noastră ţi v-aţi format desigur un punct de vedere. N-aţi dori să ni-l formulaţi ? — In primul rînd, o chestiune de ordin mai general : se semnalează intr-adevăr o seamă de dificultăţi in aplicarea legii contractelor economice dar consider că aceste dificultăţi sint nu numai temporare dar şi fireşti : ani de zile Întreprinderile au fost obişnuite să lucreze intr-un anumit fel, pe bază de ordine şi repartiţii, adeseori lăsind pe al-Interviu cu ing. Nicolae Enea, prim adjunct al ministrului industriei uşoare ,i să-şi bată capul cu multiplee probleme care apar in activitatea economică iar acum, prin măsurile de creştere a atribuţiilor lor se văd puse in situaţia, nouă pentru ele, de a merge pe propriile picioare. Noua postură li se pare oarecum nefirească tocmai pentru că nu-s obişnuite în unele cazuri să se gospodărească singure, bineînţeles respectînd indicaţiile planului centralizat. In această conjunctură, legea contractelor economice — necesitate obiectivă pentru economia noastră — acţionează ca un factor de organizare şi stabilitate, contractul economic acţionînd ca un instrument de eficientizare a activităţii economice. Dar legea reprezintă doar începutul, actul normativ, cadrul în care trebuie să se desfăşoare activitatea lor. Pentru ca ea să-şi facă simţită roadele trebuie organizată munca întreprinderilor în aşa fel incit să se încadreze în normele legii. Trebuie să vă spun că s-au obţinut o seamă de rezultate pozitive in acest sens dar, după cum se vede, mai sint necesare modificări în organizare şi chiar în optica multor cadre care se obişnuiesc greu cu noile norme de activitate şi care trebuie să-şi formeze un nou stil de muncă — lucru cu atit mai necesar cu cit in domeniul nostru ne izbim şi de unele dificultăţi care nu afectează sau afectează in mai mică măsură alte ramuri. — La ce vi referiţi ? — La condiţiile specifice ale producţiei din industria uşoară M. RADIAN (Gontinuarg In pag. a 3-a) — în actualul cincinal — Căi noi în mecanizarea complexă a lucrărilor agricole SUB CE AUSPICII ______ SE DESFĂŞOARĂ ÎNCEPUTUL SEZONULUI TURISTIC DE VARĂ? — Intr-adevăr, acum citeva zile a avut loc deschiderea oficială a sezonului turistic pe litoral şi acest debut al vacanţei estivale 1971 s-a desfăşurat sub cele mai bune auspicii, incepind La întrebarea redactorului nostru PIA RADULESCU răspunde tovarăşul Gheorghe Dumitru director general al direcţiei generale a turismului intern din Ministerul Turismului cu condiţiile de-a dreptul festive pe care vremea ni le-a oferit pentru acest sfirşit de mai şi terminind cu toate celelalte elemente care, in mod firesc, contribuie la reuşita unui concediu la mare. Debutul a avut loc acum, dar preparativele au început cu mult timp în urmă, mai precis încă din zilele cînd ultimii întîrziaţi pe plaje savurau soarele de toamnă. încă de pe atunci, constructorii noilor hoteluri îşi începeau sezonul... lor, arhitecţii trasau pe hîrtia de cale ultimele detalii de ordin estetic, horticultorii îşi pregăteau noua recoltă florală pentru viitorul decor urbanistic, edilii oraşelor concepeau în amănunt buna gospodărire a noilor staţiuni — satelit. Poate că această enunţare să pară puţin livrescă dar, dacă acest risc există, el este automat anihilat de acea realitate — absolut concretă şi la îndemîna oricui — care ilustrează o muncă şi nişte Investiţii uriaşe înmagazinate, şi In acest an. In pregătirea turistică a litoralului. Nu voi Încerca să fac inventarierea exactă şi cuprinzătoare a tuturor noutăţilor pe care le oferă acest sezon estival pe litoral — n-ar fi posibil intr-un spaţiu restrins şi apoi unele dintre ele au fost deja anunţate publicului, chiar prin coloanele ziarului dumneavoastră. Prefer să relatez despre dezvoltarea şi diversificarea activităţii turistice din acest an, argumentindu-mi relatarea pe familii de probleme. Bineînţeles că va trebui să incep cu ceea ce constituie fenomen pregnant si absolut constant in ultimii ani pentru litoralul românesc , masivele construcţii de noi hoteluri şi capacităţi de cazare, pentru care statul a alocat însemnate investiţii. Printre ansamblurile arhitectonice de amploare aflate în construcţie voi aminti doar de noile staţiuni Olimp şi Saturn, din imediata vecinătate a oraşului Mangalia, concepute şi executate după cele mai moderne cerinţe de confort. Primele capacităţi hoteliere din aceste staţiuni vor fi date peste puţin timp în folosinţă, construcţia continuînd, bineînţeles, şi în etapele următoare. Reţeaua unităţilor de alimentaţie publică a fost, de asemenea, mult lărgită în acest sezon, deschizindu-se 20 de noi restaurante în diferitele staţiuni de pe malul mării. In acelaşi timp, s-au încheiat contracte şi s-au luat măsuri pentru ca 4 500 de turişti să fie găzduiţi în spaţii confortabile oferite de cetăţeni particulari — şi locurile se pot reţine de pe acum pe toată perioada verii, de la oficiile judeţene de turism — aceşti turişti puţind beneficia de tratamentul balnear la unităţile specializate şi avînd asigurată masa la unităţile întreprinderilor de hoteluri şi restaurante. Faţă de numărul mereu crescind al turiştilor români şi străini care vin pe litoral şi îndeosebi faţă de afluenţa automobilistică din ce în ce mai accentuată, a fost necesară construirea, modernizarea, amenajarea arterelor de mare trafic. (Continuări in pag. a 2-a) Vrem să facem un test şi s-au încredinţat documente . Cum le păstraţi? Mai alaltăieri, mi-am schimbat peniţa de la stiloul cu care am scris ultimul test şi vrînd sâ-i încerc caligrafia, am redactat următorul anunţ : „Aviz pentru uituci ! Cei care pierd diferite lucruri sint rugaţi să se adreseze la biroul de obiecte pierdute din cadrul rubricii de faţă". Dar pentru început, m-am gîndit să stabilesc cîteva identităţi precise în rîndurile ce urmează. Căci, ca să spunem aşa, sînt pierderi şi... pierderi. Una este să pierzi un nasture de la balonzeid şi alta este să-ţi pierzi cheile de la apartamentul unde locuieşti. Dacă în cazurile amintite este vorba fără doar şi poate de nişte pierderi personale, ce ne facem insă atunci cind asemenea pierderi ne interesează pe noi toţi şi prejudiciază interesele colective ? Căci, cum spuneam, buclucaşele chei de la apartament, creează, ce e drept, un neplăcut incident local şi locativ, dar atunci cînd cineva din neglijenţă sau nepăsare pierde un act cu caracter secret sau de circuit strict interior pe care, prin înseşi obligaţiile sale de serviciu, este chemat să-l păstreze cu grijă, atunci faptul afectează interesele noastre comune şi cetăţeneşti, capătă proporţii majore şi trebuie tratat cu toată seriozitatea. Legislaţia noastră stabileşte cu precizie aceste îndatoriri de înaltă răspundere şi încălcarea lor aduce prejudicii societăţii noastre, care nu poate tolera asemenea abateri de la nişte reguli statornicite prin lege. Din acest motiv, testul de faţă îşi propune să-i fixeze subiectul pe citeva asemenea fapte. Ţinem să precizăm că această incursiune a fost făcută cu sprijinul organelor de stat care au sarcina, conform legii, să vegheze la păstrarea secretelor de stat şi, in urma înţelegerii stabilite, am convenit să dăm nume proprii, deci perfect reale, subscrise în dreptul instituţiilor vizitate. Şi asta pentru a atrage atenţia pe viitor, uitucilor ocazionali sau distraţilor voiajori că nu este de glumit cu asemenea lucruri şi că responsabilitatea fiecăruia dintre noi este chemată să acţioneze cu toată fermitatea. Deci la drum... Iată-ne, aşadar, în rapidul numărul 12. Inginerul CIPRIAN POPESCU, de la Institutul de proiectări miniere din Bucureşti are un teanc de documente la el, pe care le-a înghesuit cu grijă intr-o mapă. Mai avea şi o valiză dar ca să le aibă sub ochi, a socotit că e mai bine să le ţie lingă e. Numai că, intre timp, a început să le neglijeze şi a ieşit pe culoar unde s-a antrenat într-o discuţie cu două tinere atrăgătoare. Glume cîte vrei, discuţii pasionante despre starea vremii în această primăvară şi aşa mai departe. A ajuns cu bine în Gara de Nord, dar aici, cum veţi vedea, au început să se încurce lucrurile. Călătorul şi-a luat frumuşel valiza şi a plecat în aceeaşi companie plăcută, iar mapa plină de documente a rămas în părăsire. După aceea, trenul a plecat spre triaj și acolo înso- DUMITRU TABACU (Gontinuarg (a pag. a 2-a) Evoluţia parametrilor de mecanizare a agriculturii noastre este în concordanţă şi cu tendinţele de dezvoltare manifestate şi pe plan mondial. Datorită creşterii numărului de tractoare — de la 81 500 în 1965 la 107 500 în 1970 — suprafaţa arabilă, vii şi livezi, care revine pe un tractor s-a micşorat ajungînd la 91 ha (faţă de 121 ha în 1965), iar puterea specifică (C.P. la 100 ha) a crescut pină la 65,3 CP, ceea ce a determinat mecanizarea unui număr mai mare de lucrări. Pornind de la parametrii de mecanizare atinşi, actualul cincinal îşi propune creşterea şi modernizarea parcului de tractoare şi maşini, rezolvarea problemei mecanizării complexe a lucrărilor agricole. Cîteva explicaţii în acest sens ni le-a furnizat ing. AVRAM ŞERF directorul Direcţiei de concepţie şi orientare a mecanizării din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Parcul de tractoare va creşte cu 12,2 la sută, ceea ce va însemna şi o creştere a puterii specifice cu peste 30 la sută. In totalul parcului ponderea tractoarelor de 40 CP va ajunge de la 9 la sută la 23 la sută, permiţînd executarea mecanizată a mai multor lucrări în legumicultură, pomicultură, viticultură, în același timp se va accentua gradul de diversificare, numărul variantelor constructive crescînd de la 12 la 22. Energia mecanică va spori și pe seama introducerii (pe lingă cele existente) a combinelor autopropulsate, atit pentru cereale, cît şi pentru plante furajere. — Cum se va reflecta in practică atingerea acestor obiective ? — Prin creşterea nivelurilor de mecanizare. Spre exemplu, recoltatul cartofilor, prăşitul şi recoltatul sfeclei de zahăr, modelatul solului si plantatul în legumicultura se vor executa în totalitate mecanizat. Gradul de mecanizare va spori foarte mult şi la alte lucrări cum sunt stropitul şi prăfuitul în livezi şi vii, balotatul paielor, prăşitul porumbului etc. — Dar in zootehnie ? — Mecanizarea şi automatizarea, organizarea producţiei şi a muncii pe principii industriale sunt favorizate de condiţiile în care se desfăşoară procesul de producţie Datorită unei preocupări insuficiente nivelul de mecanizare al lucrărilor în zootehnie, atins în cooperativele agricole, este încă mic. De aceea, acum, se pune accent pe extinderea cooperării între întreprinderile agricole de stat şi aceste unităţi, pe folosirea fondurilor proprii şi a creditelor în scopul creşterii nivelului de mecanizare în sectorul animalier. Uzinele constructoare de maşini din M.I.C.M. şi uzinele aparţinînd M.A.I.A.S.A vor introduce în fabricaţie toate utilajele necesare mecanizării muncii în zootehnie. Astfel, în 1975 vor fi rezolvate adăpatul, pregătirea hranei concentrate şi suculente la vacile pentru lapte, adăpatul, pregătirea hranei şi distribuirea ei la porcine şi păsări, rămînînd cîteva lucrări a căror proporţie de execuţie mecanică nu va fi Insă mai mică de 60 la sută Transformările tehnologice care au loc In agricultură exer- EUGEN SASU (continuare in pag. a 3-a)