România Liberă, noiembrie 1972 (Anul 30, nr. 8716-8741)

1972-11-08 / nr. 8722

Anul XXX Nr. 8722­ ­ 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE A GINDI SI A ACTIONA GOSPODĂREŞTE 9 * 9 Risipa de timp înseamnă pierdere de valori Dacă am aduna undeva tot timpul pierdut în cuprinsul unei zile de muncă (numai in sec­toarele direct productive ale u­­nora din întreprinderi) a 500 de oameni, am descoperi că, din fondul acesta de disponibilitate, am putea construi, la capătul unui an de zile, valori impor­tante. Ar fi, altfel spus, o mar­jă de timp neutilizat de circa 150 de minute (apreciere medie de calcul) irosite într-o serie de întreprinderi industriale in timpul muncii, sub diverse mo­tivaţii obiective sau subiective. Cred că toată lumea este d­e acord, că printre sursele de nerealizare a indicelui de încăr­care a utilajelor sunt o serie de factori, care acţionează con­stant, subscriindu-se indicelui de toleranţă subiectivă, reflex al unei anume m­entalităţi faţă de muncă. Fără a ambiţiona o cercetare completă, în supra­faţă, a problemei, ne-am propus să depistăm în cîteva între­prinderi vizitate cîţiva dintre factorii preponderenţi, necodifi­­cabili statistic. Şi iată ce am constatat ! 1. DESPRE MAŞINI : Prima observaţie o facem asupra bi­lanţului general trimestrial la cîteva întreprinderi — investi­gaţia noastră s-a limitat la atît — unde realizarea indicelui de utilizare a fondului de timp al­­ utilajelor are loc intr-o pro­porţie de 7 ,10. Indicii globali planificaţi variază între 70 şi 80 la sută la majoritatea între­prinderilor importante, dar ni­velul lor se atinge uneori in­constant. Decalajul existent la unele întreprinderi este destul de ridicat : Fabrica de frigidere Găieşti —40,6 la sută ; F.M.U.A.­­Bucureşti 53,2 la sută ; Uzina de construcţii metalice şi maşini agricole Bocşa — 58 la sută Acest decalaj apare, de regulă, corelat şi cu un coeficient slab al schimburilor, deci de încăr­care efectiv redusă a maşinilor. Sau, o altă cauză, manifestată in mare parte dintre unităţi, se leagă de diferenţa dintre capa­citatea tehnico-economică a ma­şinilor din înzestrare şi capaci­tatea de acoperire profesională a lor. Este exemplul întreprin­derilor citate mai sus, al Uzi­nei de maşini grele — Bucu­reşti, al Fabricii de motoare e­­lectrice — Piteşti, al Uzinei me­canice Cîmpina, dar şi al unor întreprinderi mai vechi, unde montarea unor maşini noi, de mare randament şi tehnicitate, în cadrul fluxului tehnologic, determină parţiala lor acoperi­re. O maşină de găurit, de e­­xemplu, de la ,,Timpuri Noi“ poate realiza în două ore ne­cesarul producţiei pe o săptă­­mînă al întregii secţii prelu­­crare-aşchiere. Deci, pentru ne­voile uzinei acest super-utilaj este pus să lucreze cam opt ore pe lună. Doar în cadrul ac­ţiunilor de cooperare sau prin comenzi din afară se ridică in­dicele lui de utilizare. Este un caz, dar amplificat la nivelul unei ramuri sau al unei econo­mii, el generează situaţii dintre cele mai neplăcute. Pentru că, pe lingă investiţia în utilaj, a­­colo se plăteşte salariul unui om, calificarea lui, se acoperă un spaţiu, se riscă o uzură mo­rală a maşinii pînă la totala ei integrare. Şi atunci, sensul ini­ţial al modernizării este răstur­nat, făcînd loc prejudiciului eco­nomic. Acordul optim între ne­voia reală şi lansarea unei in­vestiţii pentru dotare nu trebuie să stea sub semnul moderniză­rii cu orice preţ. Pentru că aşa apar situaţiile, când, „integrate fluxului tehnologic, randamen­tele maşinilor nu concordă, iar pentru utilizarea lor la para­metrii reali de funcţionalitate se testează şase muncitori pen­tru a găsi eventual unul, capa­bil să execute mai mult decit o operaţie“, (ing. Cosoroabă Valentin — director al O.M.G.). Intre aceste nesocotinţe de pri­mă instanţă, se scurg timpii ire­versibili ai inactivităţii şi iată cum acel mărunt calcul de la început ia proporţii tot mai mari, atunci cind scrutăm sem­nificaţia lui în valorile care s-ar fi putut obţine. Ar fi cazul ca întreprinderile citate şi altele care ar mai fi în situaţia lor să ia exemplu de la acele întreprind Am redat intenţionat repre­zentările grafice ale unei luni (octombrie) de început de tri­mestru, pentru a se putea re­marca mai net diferenţele din­tre prima decadă şi ultima, din­deri­­n care timpul este cu gri­jă şi bine gospodărit. 2. DESPRE OAMENI : Spu­neam, tot la început, că în cal­culul indicelui de utilizare a maşinilor este cuprins şi un in­dice de toleranţă subiectivă, necodificabil. Pentru a-l materializa, am recurs la un, să-i spunem truc statistic : am sondat în cîteva întreprinderi (cu un număr nu prea mare de salariaţi, dar cu secţii puternice de prelucrare şi cu utilaje oarecum omogene ca tehnicitate şi randament), con­sumul zilnic de energie consu­mată, pe ore, extinzînd apoi calculul şi deducţiile la datele realizării planurilor lunare şi trimestriale. De ce am făcut asta ? Pentru că am apreciat, că şi analiza indicilor intensivi de acoperire a utilajelor pe u­­nitatea de timp reprezentativă (schimbul) poate să ne releve concluzii cit mai apropiate de adevăr. Vom folosi testul gra­fic al unei asemenea zile la Uzina „Steaua Roşie“ din Bucu­reşti, întocmit cu concursul in­ginerilor Ion Pană şi Mariana Niculescu .­tre primele ore ale dimineţii şi ultimele ale zilei de muncă. Corneliu Antim (Continuare in pag. a 3-a) SCHIMBUL I- DECADA I­­ SCHIMBUL H - DECADA I SCHIMBUL I-DECADA IE Buna gospodărire Petre Sălcudeanu Intr-o ţară ca a noastră unde poporul este şi produ­cător şi stăpînul mijloace­lor de producţie şi, in ace­eaşi măsură, şi beneficiarul direct a ceea ce miinile şi inteligenţa lui exprimă prin bunurile materiale cărora le dă naştere, problema econo­miei şi a risipei capătă sensuri cu mult mai adinei decit la prima vedere. Îmi aduc aminte cind eram copil de taina mesei zilnice — da, pentru mine era o taină — de sobrietatea cu care ne aşe­zăm la masă, de grija cu care noi copiii eram îndem­naţi să mincăm, de firimi­turile pe care miinile aspre ale mamei le aduna una cite una pentru ca nimic să nu se piardă din bucatele atît de trudite. Nu era vorba nu­mai decit de sărăcie, nici de sgîrcenie, ci de chibzuinţă, de respect şi stimă faţă de bunurile care erau ale noastre şi cărora trebuia să li se dea întrebuinţarea ri­guros stabilită prin tradiţia de gospodari ai pămintului ce eram. Noţiunea de al nostru a căpătat în societatea socia­listă în care trăim alte în­ţelesuri, mai profunde, dar noile structuri sociale nu elimină, dimpotrivă implică (Continuare la pag. 1­2­*) Sunt condiţii ca in 3-4 zile $i se încheie SEMĂNATUL în ultimele zile, se inregistrea­ din judeţul CONSTANTA, de­că un ritm intens in executarea lucrărilor agricole de sezon, da­torită atit timpului frumos, cit mai ales măsurilor luate pentru îmbunătăţirea organizării mun­cii şi folosirii la întreaga capa­citate a mijloacelor mecanice. Iată ultimele rezultate comuni­cate ieri de Ministerul Agricul­turii, Industriei Alimentare şi Apelor. Griul a fost semănat în întreprinderile agricole de stat pe 92 la sută din suprafeţele prevăzute, iar in cooperativele agricole de producţie pe 84 la suta. Unităţile agricole coopera­tiste din 12 judeţe (completări de ultimă oră : ILFOV, VRAN­­CEA şi NEAMŢ) au încheiat semănatul. întreprinderile agri­cole de stat din 12 judeţe din 35 cultivatoare de griu au anunţat de asemenea terminarea acestei lucrări. In intreaga ţară, griul a mai rămas de semănat pe circa 345 000 hectare. Pe zi ce trece, resursele termice pină la înceta­rea­ vegetaţiei scad, apropiin­­du-se de limita minimă necesară asigurării unei dezvoltări satis­făcătoare. Concluzia care se im­pune este că in toate zonele, în special in nordul şi estul Tran­silvaniei, în partea centrală şi nordică a Moldovei, ca şi în re­giunile submontane, trebuie fă­cut tot ce este posibil pentru a încheia cit mai repede semăna­tul. Acolo unde situaţia o cere, organele agricole judeţene vor interveni pentru ca unităţile care dispun de condiţii de a semăna suprafeţe mai mari, să preia o parte drin sarcinile celor ce nu dispun nici la această oră de parcele zvîntate. In Banat, sudul Crişanei, par­tea, cricul şi 91 puun­a tem­ei, Cîmpia Rumasului şi In Bărăgan, lucrările in cimp sint uşurate de condiţiile agrome­­teorologice favorabile pină la sfîrşitul acestei săptămini. Efec­tul termoregulator al mării per­mite ca in partea sudică a Do­­brogei, vegetaţia culturilor de toamnă să se prelungească chiar pină în luna decembrie. Potrivit ultimelor date, în unele judeţe din nordul, sudul şi sud-estul ţării, s-au semănat suplimen­tar peste 70 000 hectare (nu­mai cooperativele agricole pildă, au semănat in plus 18 000 hectare). Această im­portantă acţiune — IN INTERE­SUL ECONOMIEI NATIONALE, AL ÎNTREGII ŢARI — trebuie continuată. Suprafeţele ce se pot însăminţa pină la sfîrşitul aces­tei săptămini vor cintări destul de greu in balanţa griului şi prin urmare, valorificarea mai depli­nă a rezervelor existente in acest sens se impune de la sine. In legătură cu semănatul griu­lui in aceste zile, conducerea mi­nisterului a făcut cîteva reco­mandări : — pe terenurile ce se seamănă după porumb, floarea-soarelui și soia să nu se mai facă arături, deoarece umiditatea ridicată din sol va împiedica1—3 zile pregă­tirea patului germinativ ; — prin 2—3 discuții repetate, fără arătură, se poate pregăti un pat germinativ de 8—10 cm, în­­sămintarea efectuindu-se conco­mitent ; — săminţa să fie îngropată în sol Ia 4—6 cm pentru a fi ferită de îngheţurile ce vor urma ; — pentru ca sămînta să fie in­corporată uniform în sol, pati­nele de la brăzdare să fie cură­ţate permanent ; — în cazul In care pe parce­lele însăminţate pe teren umed se constată goluri in lan, se vor completa urgent greşurile ; — parcelele însăminţate cu griu după griu pe care se sem­nalează atacul de Tabrus (un dăunător agricol periculos), chiar dacă intensitatea este mai mică, să se aplice tratamentul cu He­­d­otox sau Duplitox, acum cind terenul este zvîntat (in felul a­­cesta se evită atacul de Zabrus in primăvară, cind din cauza te­renului umed nu se poate exe­cuta prăfuirea) ; — pe parcelele ce s-au insă­­mînţat în ultimul timp şi care se vor realiza in continuare, să se aplice şi îngrăşăminte cu azot, pentru a grăbi dezvoltarea plantelor pină la intrarea in iarnă. Timpul bun a permis concen­trarea in continuare a unor mari f­orţe la RECOLTAREA, TRANS­PORTAREA şi DEPOZITAREA PRODUSELOR. Unităţile agri­cole cooperatiste au recoltat po­rumbul de pe 83 la sută din su­prafaţa cultivată, sfecla de za­hăr de pe 82 la sută, iar recol­tatul cartofilor este pe sfirşite. Culesul porumbului, bunăoară, s-a încheiat in cooperativele agricole din opt judeţe, iar in alte zece a fost realizat în pro­porţie de 80—97 la sută. Se con­stată rămineri în urmă la recol­tatul orezului (55 la sută) şi al soiei (76 la sută). În întreprin­derile agricole de stat, porumbul a mai rămas de­ recoltat de pe circa 128 000 hectare. Sunt con­diţii ca, în cîteva zile, întreaga recoltă să fie pusă la adăpost de intemperii şi să se livreze sta­tului toate cantităţile contrac­tate. Stadiul însăminţării griului în cooperativele agricole de pro­ducţie (cifrele reprezintă realizările, în procente, la data de 7 noiembrie). Stadiul insăminţării griului In Întreprinderile agricole de stat (cifrele reprezintă realizările, in procente, la data de 7 no­iembrie). Cu începere de la 1 decembrie Examen de admitere in învăţămîntul superior tehnic, secţii serale de subingineri Ministerul Educaţiei şi învă­ţământului comunică : Incepînd cu anul universitar 1972/1973 se Înfiinţează cursuri serale de subingineri, care vor funcţiona pe lîhgă marile între­prinderi industriale, ca secţii ale instituţiilor de învăţămint su­perior. Examenul de admitere va în­cepe la 1 decembrie 1972. La acest examen se pot pre­zenta muncitori, maiştri şi teh­nicieni, care lucrează in produc­ţie în specialitatea la care se înscriu şi au recomandare scri­să din partea întreprinderilor unde sunt salariaţi. Candidaţii la examen trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de bacalaureat (sau maturitate) ai liceelor (şcolilor medii de cultu­ră generală), ai liceelor de spe­cialitate, absolvenţi cu examen de diplomă ai şcolilor medii teh­nice, ai şcolilor tehnice cu du­rata de 4 ani şi ai şcolilor echi­valate de Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului cu liceul, avind dreptul de a urma cursurile u­­nui institut de învăţămint supe­rior, în conformitate cu condiţii­le prevăzute şi publicate pentru admiterea în învăţămintul su­perior în anul universitar 1972/ 1973. Candidaţii pot fi din între­prinderea pe lingă care se orga­nizează secţia, din altă între­prindere din aceeaşi localitate sau din alte localităţi. In cazul cind candidaţii reuşiţi la examen sunt din alte localităţi, ei se transferă, conform normelor le­gale, pe perioada studiilor, la o întreprindere din localitatea unde se organizează cursurile serale de subingineri. Candidaţii reuşiţi la examenul de admitere vor fi înscrişi la cursuri după ce au încheiat un contract cu întreprinderea care i-a recomandat, prin care se an­gajează să nu întrerupă activi­tatea productivă pe durata stu­diilor, iar după absolvire să lu­creze o perioadă de minimum 5 ani in aceste întreprinderi. Probele pentru examenul de admitere din decembrie 1972 sunt următoarele : — Matematică — scris. — Fizică, chimie sau tehno­logie de ramură (tehnologie mecanică, tehnologie ^ chimică, electrotehnică etc.) la alegere , — scris. Materia de examen este cea prevăzută în broşura „Admi­terea în învăţămîntul superior“ — ediţia 1972, cu precizarea că pentru disciplina „matematică“ se vor pregăti numai capitolele de algebră şi geometrie plană. Cererea pentru înscriere la examen, Însoţită de diploma de studii şi certificatul de naştere în original,­­ adeverinţa de la locul de muncă şi recomanda­(Continuare in pag. a 6-a) REŞIŢA SE GRĂBEŞTE! Ca să priveşti Reşiţa trebuie să ridici capul. Nu e suficient să te uiţi înainte. Trebuie să-ţi roteşti privirea aşa ca intr-un amfiteatru şi s-o laşi să urce peste accidentatul ei peisaj in­dustrial. Peste pornirile lui verticale. Peste dealurile ora­şului, care, au vrut parcă să fugă cîndva, dar o ciclopică for­ţă le-a imobilizat după primele zvîcniri. începi să vezi Reşiţa numai după ce ţi-ai Încordat u­­şor muşchii gitului. După ce umerii '.nu mai stau aplecaţi.­­ După ce ochiul s-a aşezat în cel mai uman dintre unghiuri, cu deschiderea înainte şi in sus. Dimineaţă de noiembrie, Reşi­ţa s-a trezit ca de obicei, dar­­ Reşiţa nu pare somnoroasă. Re­­■ şiţa nu doarme niciodată în în­tregime, aceasta fiind una din­tre cele mai vechi şi mai nobile tradiţii ale oraşului. Ca acei o­­dihniţi să primească in zori ca­tedralele oţelului din miinile truditorilor de peste noapte. De 201 ani în aceste locuri se încing furnale. Reşiţa zămisleşte metal de două veacuri şi pe străzile ei umblă astăzi oameni care des­cind din familii cu 7 generaţii de oţelari. Reşiţa este, de fapt, produsul muncii pentru metal. Acesta a fost şi rămîne desti­nul locului. Au mai rămas două luni pînă la sfîrşitul anului. Pînă la sfir­­şitul unui an dominat pentru noi de către evenimentele politice excepţionale, care au făcut din perioada 1972—1975, o singură u­­nitate de timp. Suntem­ una din­tre ţările care ne luptăm cel mai aprig cu timpul. Una dintre ţă­rile care vor să aibă un timp propriu, mai dens sau mai dila­tat, după cum vrei s-o iei, faţă de timpul general. Reşiţa e un oraş cu multe merite şi cu mul­te responsabilităţi faţă de ţară. E unul dintre locurile cele mai interesante prin confruntarea li­nei viguroase conştiinţe politice colective, cu dominantele noas­tre economice şi sociale la scara timpului. Tovarăşul Trandafir Cocîrlă, prim secretar al Comitetului ju­deţean de partid Caraş-Severin: „Reşiţa stabilise ce trebuie să facă in perioada 1971—1975. Dar tot ea şi oamenii ei aveau să se declare nemulţumiţi. Un laminor de profil greu prevăzut pentru sfârşitul cincinalului va fi adus mai aproape. Pentru calitatea oţelurilor şi pentru creşterea producţiei — măsuri de urgen­tare. Conducerea partidului a cerut să producem noi înşine piesele de schimb şi utilajele ne­cesare. Anul viitor va începe construcţia fabricii de utilaj si­derurgic, neprevăzută în struc­tura iniţială a cincinalului nos­tru. Reşiţa fabrică motoare Die­sel pentru tracţiune feroviară electrică. Bune, dar noi le consi­derăm depăşite. S-a prevăzut un tip perfecţionat. Motoarele Die­sel pentru nave vor fi lansate mai devreme. In curs de apariţie boghiuri pentru locomotive Die­sel electrice, mai uşoare, mai e­­lastice, mai sigure“. Un factor de accelerare se conjugă In prezent cu toate ve­chile proiecte şi opţiuni ale re­­şiţenilor. NOI PUTEM FACE MAI BINE DECÎT NOI In 1973 vor fi fabricate aici pentru ultima oară, compresoare (citarea tipurilor ar îngreuia lectura), cu o greutate medie de 185 kg/m3 şi minut. In locul lor o gamă complexă de compresoa­­re (tip schimbat), cu o greutate medie de 190 kg/m3 şi minut, Mare economic de metal şi nu numai de metal. De 10 ani, Reşiţa realizează motoare pentru locomotive Die­sel cu o greutate de 9,24 şi 8,5 kg pe C­.P. Viitoarele motoare de la 1500 la 4000 de C.P. vor cîntă­­ri doar 4,6 kg pe unitatea de tracţiune. Turbinele hidraulice şi maşini­le electrice vor fi şi ele repro­­iectate (ing. Mircea Popa, di­rector­ul general al Grupului de Uzine Reşiţa). Un fel de luptă cu­ inerţia şi cu o serie de obişnuinţe deveni­te anacronice se poartă în Uzina constructoare de maşini şi prin alte locuri. Se realizează în va­riate planuri un proces de MO­DERNIZARE ACCELERATA. Introducerea mai devreme a tehnicilor şi tehnologiilor noi este aici o idee cu largă circu­laţie: în toată siderurgia mondială se urmăreşte scăderea consumu­lui de cocs. Preocupări similare şi la Combinatul din Reşiţa. Se preconizează scăderea accelera- Romulus Balaban iGontinuare in pag. a 3-a) gWCIMBRiegl Unităţi agricole etalon pentru combaterea eroziunii solului In aceste zile se organizează primele unităţi agricole coopera­tiste etalon in care se execută şi aplică în complex măsurile anti­­erozionale. Unităţile sunt situate în bazine hidrografice din jude­ţele Botoşani, Bacău, Buzău, Vaslui, Cluj şi Gorj, în care, în actualul cincinal, se­ fac impor­tante amenajări de combatere a eroziunii solului. Lucrările con­stau din canale de scurgere, ni­velări şi terase, reţele de dru­muri şi împăduriri şi urmăresc apărarea, conservarea şi mărirea potenţialului de producţie a te­renurilor agricole, înlăturarea pericolelor provocate de toren­ţi şi protejarea obiectivelor social­­economice. In anul viitor, asemenea uni­tăţi model vor fi organizate şi în alte judeţe cind lucrările de combatere a eroziunii solului se vor efectua pe o suprafaţă cu 35 000 ha mai mare decit cea din acest an. (Agerpres) Stafie de cercetare a poluării aerului BAIA MARE (coresp. R.I. — R. Piciu). In cadrul unei acţi­uni mai largi de protejare a mediului ambiant, în municipiul Baia Mare a luat fiinţă o staţie de cercetare a poluării aerului. Staţia este dotată cu labora­toare, echipate cu aparatură pentru realizarea unor cerce­tări complexe a cantităţii şi re­partiţiei substanţelor toxice în atmosferă. Urmărind evoluţia concentraţiilor noxe, corelate cu fenomenele meteorologice spe­cifice zonei, activitatea colecti­vului de cercetări pune la dis­poziţia tuturor organelor intere­sate date ştiinţifice care vor sta la baza dezvoltării viitoare eco­nomice şi urbane a municipiului Baia Mare. CE NOUTĂŢI SE ANUNŢĂ ÎN DOMENIUL ARTICOLELOR DE UZ CASNIC Pentru anul vii­tor, în domeniul articolelor de uz casnic se anunţă o serie de noutăţi. Spicuim cîteva din­tre produsele pe care le va furniza industria republi­cană : frigiderul cu compresor tip ma­să, bătătorul elec­tric pentru covoa­re, oala de fiert sub presiune, un tip nou de maşină de gătit cu gaze li­chefiate, termo­­plonjer pentru ba­ie, uscător pliant pentru prosoape etc. Gama articolelor casnice se va lăr­gi şi cu o serie de produse ale indus­triei locale. Printre acestea se numără butoiaşul autosifon pentru bere, trusa pentru 10—12 pa­piote de aţă, ceara de parenet insecti­cidă. o serie de noi dispozitive pentru tăiat ouă, cartofi şi piune. şi diverse alte produse de menaj­Consemnind aces­te noutăţi ce se a­­nunţă pentru anul viitor sesizăm că există alte produse din domeniul arti­colelor electrocas­­nice care, din di­verse motive, nu au fost contrac­tate la pavilionul de mostre din acest an. într-un viitor articol, vom invita reprezentanţi ai industriei şi co­merţului pentru a discuta unele ce­rinţe ale cetăţenilor in acest domeniu. FAPTE DIN ŢARĂ Intr-o singură noapte — Trebuie să facem ceva, altfel riscăm să pierdem tot. — Să facem, dar ce şi cum ? Cam acestea au fost, în esenţă, discuţiile purtate de membrii consiliului de con­ducere al cooperativei agri­cole de producţie Cristian, judeţul Braşov, cu puţin timp in urmă, in zilele cind ploile nu mai conteneau. Pentru cei neavizaţi, sensul dialogului ar fi greu de pă­truns. Este necesară o expli­caţie. In primăvara acestui an, statul a cheltuit impor­tante sume, pentru a impor­ta din Olanda seminţe de cartofi de mare productivi­tate, din soiul ,,Eba". Înda­torirea de a cultiva şi asigu­ra fondul semincer pentru următorii ani a revenit coo­peratorilor din Cristian, care au însăminţat cu „Eba“ a­­proximativ 40 de hectare. A venit şi timpul recoltări­lor şi, după evaluările fă­cute, s-a obţinut o produc­ţie medie de 50.000 kilogra­me la hectar. Recoltarea tre­buia făcută operativ şi fără nici o pierdere. Dar timpul s-a dovedit un aprig duş­man. Nu recoltarea punea pro­bleme, ci transportul din cimp, ne-a relatat inginerul Ştefan Aţardoş, preşedintele cooperativei agricole. Parcela cu cele 40 hectare se află pe malul sting al râ­­ului Ghimbăşel, iar drumul de acces nu era decit unul ocolit, pe malul drept al a­­pei. Dar, şi acesta devenise aproape impracticabil. S-a ajuns la soluţia de a se construi repede un pod. Si podul s-a construit intr-o singură noapte. A fost nece­sar un mare efort. Modificind si scurtind tra­seul­ cu 8 kilometri, recolta­rea si transportul s-au efec­tuat in numai cinci zile. Au fost puse la adăpost 2 000 tone cartofi din acest soi extrem de productiv. I. Piticu Examen O autosanitară a Salvării din Brăila alerga cu toată viteza pe șoseaua asfaltată. Se întorcea din satul Albi­na, unde fusese chemată să transporte la maternitate pe cooperatoarea Scurtu Păuna, care urma să nască. Sora medicală Rodica Păun tampona ușor fruntea femeii. — Accelerată cu­ pofi, spu­se ea şoferului. Sirena maşinii intră in funcţiune. Celelalte autove­hicule aflate pe şosea dau V. Chiurtu (Continuare în pag. a 3-a)

Next