România Liberă, noiembrie 1972 (Anul 30, nr. 8716-8741)
1972-11-08 / nr. 8722
Anul XXX Nr. 8722 6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE A GINDI SI A ACTIONA GOSPODĂREŞTE 9 * 9 Risipa de timp înseamnă pierdere de valori Dacă am aduna undeva tot timpul pierdut în cuprinsul unei zile de muncă (numai in sectoarele direct productive ale unora din întreprinderi) a 500 de oameni, am descoperi că, din fondul acesta de disponibilitate, am putea construi, la capătul unui an de zile, valori importante. Ar fi, altfel spus, o marjă de timp neutilizat de circa 150 de minute (apreciere medie de calcul) irosite într-o serie de întreprinderi industriale in timpul muncii, sub diverse motivaţii obiective sau subiective. Cred că toată lumea este de acord, că printre sursele de nerealizare a indicelui de încărcare a utilajelor sunt o serie de factori, care acţionează constant, subscriindu-se indicelui de toleranţă subiectivă, reflex al unei anume mentalităţi faţă de muncă. Fără a ambiţiona o cercetare completă, în suprafaţă, a problemei, ne-am propus să depistăm în cîteva întreprinderi vizitate cîţiva dintre factorii preponderenţi, necodificabili statistic. Şi iată ce am constatat ! 1. DESPRE MAŞINI : Prima observaţie o facem asupra bilanţului general trimestrial la cîteva întreprinderi — investigaţia noastră s-a limitat la atît — unde realizarea indicelui de utilizare a fondului de timp al utilajelor are loc intr-o proporţie de 7 ,10. Indicii globali planificaţi variază între 70 şi 80 la sută la majoritatea întreprinderilor importante, dar nivelul lor se atinge uneori inconstant. Decalajul existent la unele întreprinderi este destul de ridicat : Fabrica de frigidere Găieşti —40,6 la sută ; F.M.U.A.Bucureşti 53,2 la sută ; Uzina de construcţii metalice şi maşini agricole Bocşa — 58 la sută Acest decalaj apare, de regulă, corelat şi cu un coeficient slab al schimburilor, deci de încărcare efectiv redusă a maşinilor. Sau, o altă cauză, manifestată in mare parte dintre unităţi, se leagă de diferenţa dintre capacitatea tehnico-economică a maşinilor din înzestrare şi capacitatea de acoperire profesională a lor. Este exemplul întreprinderilor citate mai sus, al Uzinei de maşini grele — Bucureşti, al Fabricii de motoare electrice — Piteşti, al Uzinei mecanice Cîmpina, dar şi al unor întreprinderi mai vechi, unde montarea unor maşini noi, de mare randament şi tehnicitate, în cadrul fluxului tehnologic, determină parţiala lor acoperire. O maşină de găurit, de exemplu, de la ,,Timpuri Noi“ poate realiza în două ore necesarul producţiei pe o săptămînă al întregii secţii prelucrare-aşchiere. Deci, pentru nevoile uzinei acest super-utilaj este pus să lucreze cam opt ore pe lună. Doar în cadrul acţiunilor de cooperare sau prin comenzi din afară se ridică indicele lui de utilizare. Este un caz, dar amplificat la nivelul unei ramuri sau al unei economii, el generează situaţii dintre cele mai neplăcute. Pentru că, pe lingă investiţia în utilaj, acolo se plăteşte salariul unui om, calificarea lui, se acoperă un spaţiu, se riscă o uzură morală a maşinii pînă la totala ei integrare. Şi atunci, sensul iniţial al modernizării este răsturnat, făcînd loc prejudiciului economic. Acordul optim între nevoia reală şi lansarea unei investiţii pentru dotare nu trebuie să stea sub semnul modernizării cu orice preţ. Pentru că aşa apar situaţiile, când, „integrate fluxului tehnologic, randamentele maşinilor nu concordă, iar pentru utilizarea lor la parametrii reali de funcţionalitate se testează şase muncitori pentru a găsi eventual unul, capabil să execute mai mult decit o operaţie“, (ing. Cosoroabă Valentin — director al O.M.G.). Intre aceste nesocotinţe de primă instanţă, se scurg timpii ireversibili ai inactivităţii şi iată cum acel mărunt calcul de la început ia proporţii tot mai mari, atunci cind scrutăm semnificaţia lui în valorile care s-ar fi putut obţine. Ar fi cazul ca întreprinderile citate şi altele care ar mai fi în situaţia lor să ia exemplu de la acele întreprind Am redat intenţionat reprezentările grafice ale unei luni (octombrie) de început de trimestru, pentru a se putea remarca mai net diferenţele dintre prima decadă şi ultima, dinderin care timpul este cu grijă şi bine gospodărit. 2. DESPRE OAMENI : Spuneam, tot la început, că în calculul indicelui de utilizare a maşinilor este cuprins şi un indice de toleranţă subiectivă, necodificabil. Pentru a-l materializa, am recurs la un, să-i spunem truc statistic : am sondat în cîteva întreprinderi (cu un număr nu prea mare de salariaţi, dar cu secţii puternice de prelucrare şi cu utilaje oarecum omogene ca tehnicitate şi randament), consumul zilnic de energie consumată, pe ore, extinzînd apoi calculul şi deducţiile la datele realizării planurilor lunare şi trimestriale. De ce am făcut asta ? Pentru că am apreciat, că şi analiza indicilor intensivi de acoperire a utilajelor pe unitatea de timp reprezentativă (schimbul) poate să ne releve concluzii cit mai apropiate de adevăr. Vom folosi testul grafic al unei asemenea zile la Uzina „Steaua Roşie“ din Bucureşti, întocmit cu concursul inginerilor Ion Pană şi Mariana Niculescu .tre primele ore ale dimineţii şi ultimele ale zilei de muncă. Corneliu Antim (Continuare in pag. a 3-a) SCHIMBUL I- DECADA I SCHIMBUL H - DECADA I SCHIMBUL I-DECADA IE Buna gospodărire Petre Sălcudeanu Intr-o ţară ca a noastră unde poporul este şi producător şi stăpînul mijloacelor de producţie şi, in aceeaşi măsură, şi beneficiarul direct a ceea ce miinile şi inteligenţa lui exprimă prin bunurile materiale cărora le dă naştere, problema economiei şi a risipei capătă sensuri cu mult mai adinei decit la prima vedere. Îmi aduc aminte cind eram copil de taina mesei zilnice — da, pentru mine era o taină — de sobrietatea cu care ne aşezăm la masă, de grija cu care noi copiii eram îndemnaţi să mincăm, de firimiturile pe care miinile aspre ale mamei le aduna una cite una pentru ca nimic să nu se piardă din bucatele atît de trudite. Nu era vorba numai decit de sărăcie, nici de sgîrcenie, ci de chibzuinţă, de respect şi stimă faţă de bunurile care erau ale noastre şi cărora trebuia să li se dea întrebuinţarea riguros stabilită prin tradiţia de gospodari ai pămintului ce eram. Noţiunea de al nostru a căpătat în societatea socialistă în care trăim alte înţelesuri, mai profunde, dar noile structuri sociale nu elimină, dimpotrivă implică (Continuare la pag. 12*) Sunt condiţii ca in 3-4 zile $i se încheie SEMĂNATUL în ultimele zile, se inregistrea din judeţul CONSTANTA, decă un ritm intens in executarea lucrărilor agricole de sezon, datorită atit timpului frumos, cit mai ales măsurilor luate pentru îmbunătăţirea organizării muncii şi folosirii la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice. Iată ultimele rezultate comunicate ieri de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor. Griul a fost semănat în întreprinderile agricole de stat pe 92 la sută din suprafeţele prevăzute, iar in cooperativele agricole de producţie pe 84 la suta. Unităţile agricole cooperatiste din 12 judeţe (completări de ultimă oră : ILFOV, VRANCEA şi NEAMŢ) au încheiat semănatul. întreprinderile agricole de stat din 12 judeţe din 35 cultivatoare de griu au anunţat de asemenea terminarea acestei lucrări. In intreaga ţară, griul a mai rămas de semănat pe circa 345 000 hectare. Pe zi ce trece, resursele termice pină la încetarea vegetaţiei scad, apropiindu-se de limita minimă necesară asigurării unei dezvoltări satisfăcătoare. Concluzia care se impune este că in toate zonele, în special in nordul şi estul Transilvaniei, în partea centrală şi nordică a Moldovei, ca şi în regiunile submontane, trebuie făcut tot ce este posibil pentru a încheia cit mai repede semănatul. Acolo unde situaţia o cere, organele agricole judeţene vor interveni pentru ca unităţile care dispun de condiţii de a semăna suprafeţe mai mari, să preia o parte drin sarcinile celor ce nu dispun nici la această oră de parcele zvîntate. In Banat, sudul Crişanei, partea, cricul şi 91 puuna temei, Cîmpia Rumasului şi In Bărăgan, lucrările in cimp sint uşurate de condiţiile agrometeorologice favorabile pină la sfîrşitul acestei săptămini. Efectul termoregulator al mării permite ca in partea sudică a Dobrogei, vegetaţia culturilor de toamnă să se prelungească chiar pină în luna decembrie. Potrivit ultimelor date, în unele judeţe din nordul, sudul şi sud-estul ţării, s-au semănat suplimentar peste 70 000 hectare (numai cooperativele agricole pildă, au semănat in plus 18 000 hectare). Această importantă acţiune — IN INTERESUL ECONOMIEI NATIONALE, AL ÎNTREGII ŢARI — trebuie continuată. Suprafeţele ce se pot însăminţa pină la sfîrşitul acestei săptămini vor cintări destul de greu in balanţa griului şi prin urmare, valorificarea mai deplină a rezervelor existente in acest sens se impune de la sine. In legătură cu semănatul griului in aceste zile, conducerea ministerului a făcut cîteva recomandări : — pe terenurile ce se seamănă după porumb, floarea-soarelui și soia să nu se mai facă arături, deoarece umiditatea ridicată din sol va împiedica1—3 zile pregătirea patului germinativ ; — prin 2—3 discuții repetate, fără arătură, se poate pregăti un pat germinativ de 8—10 cm, însămintarea efectuindu-se concomitent ; — săminţa să fie îngropată în sol Ia 4—6 cm pentru a fi ferită de îngheţurile ce vor urma ; — pentru ca sămînta să fie incorporată uniform în sol, patinele de la brăzdare să fie curăţate permanent ; — în cazul In care pe parcelele însăminţate pe teren umed se constată goluri in lan, se vor completa urgent greşurile ; — parcelele însăminţate cu griu după griu pe care se semnalează atacul de Tabrus (un dăunător agricol periculos), chiar dacă intensitatea este mai mică, să se aplice tratamentul cu Hedotox sau Duplitox, acum cind terenul este zvîntat (in felul acesta se evită atacul de Zabrus in primăvară, cind din cauza terenului umed nu se poate executa prăfuirea) ; — pe parcelele ce s-au insămînţat în ultimul timp şi care se vor realiza in continuare, să se aplice şi îngrăşăminte cu azot, pentru a grăbi dezvoltarea plantelor pină la intrarea in iarnă. Timpul bun a permis concentrarea in continuare a unor mari forţe la RECOLTAREA, TRANSPORTAREA şi DEPOZITAREA PRODUSELOR. Unităţile agricole cooperatiste au recoltat porumbul de pe 83 la sută din suprafaţa cultivată, sfecla de zahăr de pe 82 la sută, iar recoltatul cartofilor este pe sfirşite. Culesul porumbului, bunăoară, s-a încheiat in cooperativele agricole din opt judeţe, iar in alte zece a fost realizat în proporţie de 80—97 la sută. Se constată rămineri în urmă la recoltatul orezului (55 la sută) şi al soiei (76 la sută). În întreprinderile agricole de stat, porumbul a mai rămas de recoltat de pe circa 128 000 hectare. Sunt condiţii ca, în cîteva zile, întreaga recoltă să fie pusă la adăpost de intemperii şi să se livreze statului toate cantităţile contractate. Stadiul însăminţării griului în cooperativele agricole de producţie (cifrele reprezintă realizările, în procente, la data de 7 noiembrie). Stadiul insăminţării griului In Întreprinderile agricole de stat (cifrele reprezintă realizările, in procente, la data de 7 noiembrie). Cu începere de la 1 decembrie Examen de admitere in învăţămîntul superior tehnic, secţii serale de subingineri Ministerul Educaţiei şi învăţământului comunică : Incepînd cu anul universitar 1972/1973 se Înfiinţează cursuri serale de subingineri, care vor funcţiona pe lîhgă marile întreprinderi industriale, ca secţii ale instituţiilor de învăţămint superior. Examenul de admitere va începe la 1 decembrie 1972. La acest examen se pot prezenta muncitori, maiştri şi tehnicieni, care lucrează in producţie în specialitatea la care se înscriu şi au recomandare scrisă din partea întreprinderilor unde sunt salariaţi. Candidaţii la examen trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de bacalaureat (sau maturitate) ai liceelor (şcolilor medii de cultură generală), ai liceelor de specialitate, absolvenţi cu examen de diplomă ai şcolilor medii tehnice, ai şcolilor tehnice cu durata de 4 ani şi ai şcolilor echivalate de Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului cu liceul, avind dreptul de a urma cursurile unui institut de învăţămint superior, în conformitate cu condiţiile prevăzute şi publicate pentru admiterea în învăţămintul superior în anul universitar 1972/ 1973. Candidaţii pot fi din întreprinderea pe lingă care se organizează secţia, din altă întreprindere din aceeaşi localitate sau din alte localităţi. In cazul cind candidaţii reuşiţi la examen sunt din alte localităţi, ei se transferă, conform normelor legale, pe perioada studiilor, la o întreprindere din localitatea unde se organizează cursurile serale de subingineri. Candidaţii reuşiţi la examenul de admitere vor fi înscrişi la cursuri după ce au încheiat un contract cu întreprinderea care i-a recomandat, prin care se angajează să nu întrerupă activitatea productivă pe durata studiilor, iar după absolvire să lucreze o perioadă de minimum 5 ani in aceste întreprinderi. Probele pentru examenul de admitere din decembrie 1972 sunt următoarele : — Matematică — scris. — Fizică, chimie sau tehnologie de ramură (tehnologie mecanică, tehnologie ^ chimică, electrotehnică etc.) la alegere , — scris. Materia de examen este cea prevăzută în broşura „Admiterea în învăţămîntul superior“ — ediţia 1972, cu precizarea că pentru disciplina „matematică“ se vor pregăti numai capitolele de algebră şi geometrie plană. Cererea pentru înscriere la examen, Însoţită de diploma de studii şi certificatul de naştere în original, adeverinţa de la locul de muncă şi recomanda(Continuare in pag. a 6-a) REŞIŢA SE GRĂBEŞTE! Ca să priveşti Reşiţa trebuie să ridici capul. Nu e suficient să te uiţi înainte. Trebuie să-ţi roteşti privirea aşa ca intr-un amfiteatru şi s-o laşi să urce peste accidentatul ei peisaj industrial. Peste pornirile lui verticale. Peste dealurile oraşului, care, au vrut parcă să fugă cîndva, dar o ciclopică forţă le-a imobilizat după primele zvîcniri. începi să vezi Reşiţa numai după ce ţi-ai Încordat uşor muşchii gitului. După ce umerii '.nu mai stau aplecaţi. După ce ochiul s-a aşezat în cel mai uman dintre unghiuri, cu deschiderea înainte şi in sus. Dimineaţă de noiembrie, Reşiţa s-a trezit ca de obicei, dar Reşiţa nu pare somnoroasă. Re■ şiţa nu doarme niciodată în întregime, aceasta fiind una dintre cele mai vechi şi mai nobile tradiţii ale oraşului. Ca acei odihniţi să primească in zori catedralele oţelului din miinile truditorilor de peste noapte. De 201 ani în aceste locuri se încing furnale. Reşiţa zămisleşte metal de două veacuri şi pe străzile ei umblă astăzi oameni care descind din familii cu 7 generaţii de oţelari. Reşiţa este, de fapt, produsul muncii pentru metal. Acesta a fost şi rămîne destinul locului. Au mai rămas două luni pînă la sfîrşitul anului. Pînă la sfirşitul unui an dominat pentru noi de către evenimentele politice excepţionale, care au făcut din perioada 1972—1975, o singură unitate de timp. Suntem una dintre ţările care ne luptăm cel mai aprig cu timpul. Una dintre ţările care vor să aibă un timp propriu, mai dens sau mai dilatat, după cum vrei s-o iei, faţă de timpul general. Reşiţa e un oraş cu multe merite şi cu multe responsabilităţi faţă de ţară. E unul dintre locurile cele mai interesante prin confruntarea linei viguroase conştiinţe politice colective, cu dominantele noastre economice şi sociale la scara timpului. Tovarăşul Trandafir Cocîrlă, prim secretar al Comitetului judeţean de partid Caraş-Severin: „Reşiţa stabilise ce trebuie să facă in perioada 1971—1975. Dar tot ea şi oamenii ei aveau să se declare nemulţumiţi. Un laminor de profil greu prevăzut pentru sfârşitul cincinalului va fi adus mai aproape. Pentru calitatea oţelurilor şi pentru creşterea producţiei — măsuri de urgentare. Conducerea partidului a cerut să producem noi înşine piesele de schimb şi utilajele necesare. Anul viitor va începe construcţia fabricii de utilaj siderurgic, neprevăzută în structura iniţială a cincinalului nostru. Reşiţa fabrică motoare Diesel pentru tracţiune feroviară electrică. Bune, dar noi le considerăm depăşite. S-a prevăzut un tip perfecţionat. Motoarele Diesel pentru nave vor fi lansate mai devreme. In curs de apariţie boghiuri pentru locomotive Diesel electrice, mai uşoare, mai elastice, mai sigure“. Un factor de accelerare se conjugă In prezent cu toate vechile proiecte şi opţiuni ale reşiţenilor. NOI PUTEM FACE MAI BINE DECÎT NOI In 1973 vor fi fabricate aici pentru ultima oară, compresoare (citarea tipurilor ar îngreuia lectura), cu o greutate medie de 185 kg/m3 şi minut. In locul lor o gamă complexă de compresoare (tip schimbat), cu o greutate medie de 190 kg/m3 şi minut, Mare economic de metal şi nu numai de metal. De 10 ani, Reşiţa realizează motoare pentru locomotive Diesel cu o greutate de 9,24 şi 8,5 kg pe C.P. Viitoarele motoare de la 1500 la 4000 de C.P. vor cîntări doar 4,6 kg pe unitatea de tracţiune. Turbinele hidraulice şi maşinile electrice vor fi şi ele reproiectate (ing. Mircea Popa, directorul general al Grupului de Uzine Reşiţa). Un fel de luptă cu inerţia şi cu o serie de obişnuinţe devenite anacronice se poartă în Uzina constructoare de maşini şi prin alte locuri. Se realizează în variate planuri un proces de MODERNIZARE ACCELERATA. Introducerea mai devreme a tehnicilor şi tehnologiilor noi este aici o idee cu largă circulaţie: în toată siderurgia mondială se urmăreşte scăderea consumului de cocs. Preocupări similare şi la Combinatul din Reşiţa. Se preconizează scăderea accelera- Romulus Balaban iGontinuare in pag. a 3-a) gWCIMBRiegl Unităţi agricole etalon pentru combaterea eroziunii solului In aceste zile se organizează primele unităţi agricole cooperatiste etalon in care se execută şi aplică în complex măsurile antierozionale. Unităţile sunt situate în bazine hidrografice din judeţele Botoşani, Bacău, Buzău, Vaslui, Cluj şi Gorj, în care, în actualul cincinal, se fac importante amenajări de combatere a eroziunii solului. Lucrările constau din canale de scurgere, nivelări şi terase, reţele de drumuri şi împăduriri şi urmăresc apărarea, conservarea şi mărirea potenţialului de producţie a terenurilor agricole, înlăturarea pericolelor provocate de torenţi şi protejarea obiectivelor socialeconomice. In anul viitor, asemenea unităţi model vor fi organizate şi în alte judeţe cind lucrările de combatere a eroziunii solului se vor efectua pe o suprafaţă cu 35 000 ha mai mare decit cea din acest an. (Agerpres) Stafie de cercetare a poluării aerului BAIA MARE (coresp. R.I. — R. Piciu). In cadrul unei acţiuni mai largi de protejare a mediului ambiant, în municipiul Baia Mare a luat fiinţă o staţie de cercetare a poluării aerului. Staţia este dotată cu laboratoare, echipate cu aparatură pentru realizarea unor cercetări complexe a cantităţii şi repartiţiei substanţelor toxice în atmosferă. Urmărind evoluţia concentraţiilor noxe, corelate cu fenomenele meteorologice specifice zonei, activitatea colectivului de cercetări pune la dispoziţia tuturor organelor interesate date ştiinţifice care vor sta la baza dezvoltării viitoare economice şi urbane a municipiului Baia Mare. CE NOUTĂŢI SE ANUNŢĂ ÎN DOMENIUL ARTICOLELOR DE UZ CASNIC Pentru anul viitor, în domeniul articolelor de uz casnic se anunţă o serie de noutăţi. Spicuim cîteva dintre produsele pe care le va furniza industria republicană : frigiderul cu compresor tip masă, bătătorul electric pentru covoare, oala de fiert sub presiune, un tip nou de maşină de gătit cu gaze lichefiate, termoplonjer pentru baie, uscător pliant pentru prosoape etc. Gama articolelor casnice se va lărgi şi cu o serie de produse ale industriei locale. Printre acestea se numără butoiaşul autosifon pentru bere, trusa pentru 10—12 papiote de aţă, ceara de parenet insecticidă. o serie de noi dispozitive pentru tăiat ouă, cartofi şi piune. şi diverse alte produse de menajConsemnind aceste noutăţi ce se anunţă pentru anul viitor sesizăm că există alte produse din domeniul articolelor electrocasnice care, din diverse motive, nu au fost contractate la pavilionul de mostre din acest an. într-un viitor articol, vom invita reprezentanţi ai industriei şi comerţului pentru a discuta unele cerinţe ale cetăţenilor in acest domeniu. FAPTE DIN ŢARĂ Intr-o singură noapte — Trebuie să facem ceva, altfel riscăm să pierdem tot. — Să facem, dar ce şi cum ? Cam acestea au fost, în esenţă, discuţiile purtate de membrii consiliului de conducere al cooperativei agricole de producţie Cristian, judeţul Braşov, cu puţin timp in urmă, in zilele cind ploile nu mai conteneau. Pentru cei neavizaţi, sensul dialogului ar fi greu de pătruns. Este necesară o explicaţie. In primăvara acestui an, statul a cheltuit importante sume, pentru a importa din Olanda seminţe de cartofi de mare productivitate, din soiul ,,Eba". Îndatorirea de a cultiva şi asigura fondul semincer pentru următorii ani a revenit cooperatorilor din Cristian, care au însăminţat cu „Eba“ aproximativ 40 de hectare. A venit şi timpul recoltărilor şi, după evaluările făcute, s-a obţinut o producţie medie de 50.000 kilograme la hectar. Recoltarea trebuia făcută operativ şi fără nici o pierdere. Dar timpul s-a dovedit un aprig duşman. Nu recoltarea punea probleme, ci transportul din cimp, ne-a relatat inginerul Ştefan Aţardoş, preşedintele cooperativei agricole. Parcela cu cele 40 hectare se află pe malul sting al râului Ghimbăşel, iar drumul de acces nu era decit unul ocolit, pe malul drept al apei. Dar, şi acesta devenise aproape impracticabil. S-a ajuns la soluţia de a se construi repede un pod. Si podul s-a construit intr-o singură noapte. A fost necesar un mare efort. Modificind si scurtind traseul cu 8 kilometri, recoltarea si transportul s-au efectuat in numai cinci zile. Au fost puse la adăpost 2 000 tone cartofi din acest soi extrem de productiv. I. Piticu Examen O autosanitară a Salvării din Brăila alerga cu toată viteza pe șoseaua asfaltată. Se întorcea din satul Albina, unde fusese chemată să transporte la maternitate pe cooperatoarea Scurtu Păuna, care urma să nască. Sora medicală Rodica Păun tampona ușor fruntea femeii. — Accelerată cu pofi, spuse ea şoferului. Sirena maşinii intră in funcţiune. Celelalte autovehicule aflate pe şosea dau V. Chiurtu (Continuare în pag. a 3-a)