România Liberă, noiembrie 1973 (Anul 31, nr. 9027-9052)

1973-11-08 / nr. 9033

ANUL XXXI Nr. 9033­­ 6 pagini 30 bani COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE O problemă de interes naţional: Gospodărirea energiei şi combustibililor Propunem cititorilor noştri pentru Început citeva cifre re­prezentative în evoluţia cotaţii­ Tabelul nostru atesta că pre­ţul combustibililor lichizi a crescut spectaculos în timpul a­­cestor 3 ani, ajungînd pe piaţa mondială la cote de 5—8 ori mai mari şi că aceste evoluţii de preţuri au avut drept consecin­ţă creşterea nu mai puţin spec­taculoasă a preţurilor la toate produsele metalurgiei feroase şi neferoase, cu deosebire la acele produse care incorporează mul­tă energie. Explicaţia fenomenului este îndeobşte cunoscută : foamea de energie pe care omenirea a în­ceput s-o resimtă mai puternic In anii postbelici s-a accentuat în ultimul deceniu, devenind un fenomen cu implicaţii negative In economia mondială. Conjuc­­tura pieţei mondiale reflectă faptul că nevoile de energie cresc exponenţial ca urmare a dezvoltării industriilor, a celor chimice, in special, in timp ce resursele purtătoare de energie, petrolul, gazul metan şi altele se dovedesc a nu fi inepuizabile. Calcule recente ale unor speci­alişti occidentali indică pentru ţările capitaliste rezerve de pe­trol şi gaz metan doar pentru 36 ani. In această situaţie, de dezechilibrare a balanţei ener­getice mondiale îşi au de altfel izvorul numeroasele măsuri lu­ate de diferite state occidentale in vederea limitării sau raţiona­lizării consumului de energie şi combustibili, măsuri despre care oferim astăzi cititorului un plus de informaţie în pagina a 6-a a ziarului. Dacă toate statele lumii resimt intr-un fel sau altul, direct sau indirect, influenţele acestor îm­prejurări caracteristice societăţii contemporane, ţara noastră nu poate face, nici ea excepţie, cu atit mai mult cu cit participarea noastră la diviziunea internaţio­nală a muncii creşte de la an la an. Conducerea partidului şi statului nostru duce de mulţi ani o politică ştiinţifică de dez­voltare a bazei de materii pri­me energetice, de sporire a pu­terii energetice a ţării. Am reu­şit, astfel, să producem in 1973 de 10 ori mai multă energie e­­lectrică. în raport cu 1955, am triplat producţia de combusti­bili primari ş.a.m.d. Cu toate a­­cestea, puternica dezvoltare a industriei naţionale, ca şi a a­­griculturii, solicită tot mai mul­tă energie, produse petroliere şi alţi combustibili. Dacă avem în vedere că rezervele noastre nu sunt nelimitate iar importul petrolului, după cum s-a vă­zut, atit de costisitor, este cert că trebuie să dăm dovadă de o preocupare mult sporită faţă de modul în care se consumă ener­gia electrică, ţiţeiul, benzina, gazul metan, să le folosim cit mai raţional şi mai eficient. Conducerea partidului şi sta­ior de bursă pe piaţa rttondia­­lă ale unor produse, in cursul anilor 1970—1973, (preţurile sint date in dolari/tonă). tului nostru a subliniat nu o da­tă această necesitate, iniţiind numeroase măsuri pentru raţio­nalizarea consumurilor de ener­gie. In ultimii­ ani au fost a­­plicate într-o măsură tot mai largă norme şi indici de consum maxim in diferite ramuri ale economiei. S-au obţinut, ca ur­mare, o serie de rezultate pozi­tive pe linia reducerii consumu­rilor specifice de energie intr-o serie de ramuri mari consuma­toare, ca de pildă, metalurgia, industria uşoară, siderurgia şi altele. Rezultate pozitive desi­gur, dar încă departe de a fi mulţumitoare, din moment ce consumurile de energie se pre­zintă In multe unităţi Industria­le şi agricole, în ramuri Întregi ale producţiei cu mult peste consumurile specifice ale între­prinderilor similare din ţările a­­vansate industrial. Or, in con­diţiile amintite, apare ca inad­misibilă continuarea producerii cu consumuri specifice mai mari decit ale altora, a amoniacului, cocsului metalurgic pentru fon­tă, oțelului electric, melanei, polietilenei — am numit doar citeva din numeroasele produse cu consumuri specifice supradi­mensionate. Iată, deci, argumen­tele pentru care preocuparea­­ pentru buna gospodărire a ener­giei a căpătat dimensiuni cu a­­devărat naţionale. Am mai scris în „România li­beră“ despre căile folosite cu succes in unele întreprinderi pentru a se reduce consumurile de energie şi combustibili şi nu dorim să ne repetăm. Fapt este că situaţia actuală impune in­tensificarea eforturilor pentru micşorarea acestor consumuri, pentru evitarea risipei, pentru închiderea tuturor canalelor prin care energia se scurge fără fo­los. Situaţia actuală invită cu atit mai insistent specialiştii, pe toţi oamenii muncii la reflecţii, ia măsuri operative, eficiente. Specialiştii noştri, oamenii muncii au obţinut în unele locuri scăderi ale consumurilor specifice de energie pe calea introducerii unor procese tehno­logice avansate. Este o cale, intr­­adevăr, de mare eficienţă şi credem că nu greşim afirmând că nu există domeniu în care să nu fie posibilă inovaţia. Elabo­rarea Oţelului cu ajutorul oxige­nului (in cuptoarele Martin), fo­losirea tehnologiilor moderne în industria negrului de fum, in fabricile de mobilă şi de confec­ţii, în întreprinderile electroteh­nice, în turnătorii, peste tot un­de acest lucru e posibil ar duce, după părerile specialiștilor, la reducerea consumului de com­bustibil, de ordinul a sute de mii, chiar milioane de tone a­­nual. Recuperarea gazelor calde din cuptoare, a căldurii din dife­rite procese tehnologice, a ga­zelor de sondă şi rafinărie care ard încă la faclă, refolosirea ae­rului cald la cubilouri, introdu­cerea răcirii prin vaporizare la cuptoarele Siemens-Martin, fo­losirea căldurii zgurilor de fur­nale şi de oţelărie ca şi recu­perarea căldurii de la forje şi instalaţii termice (din industria prelucrătoare) oferă, şi ele ba­za pentru mari economii de combustibil. După cum econo­mii substanţiale se pot realiza printr-o raţională utilizare a ae­rului comprimat, prin buna în­treţinere a reţelei de distribuire a acestuia, printr-o preocupare sporită pentru returnarea ae­rului condensat după ce a efec­tuat lucrul mecanic. Sunt, desigur, de rezolvat o se­rie de probleme tehnice care ii solicită, în primul rînd pe spe­cialişti. Ne gindim de exemplu la mult discutata problemă a arzătoarelor produse în ţara noastră, şi care au un randa­ment de ardere scăzut. In multe, foarte multe cazuri însă soluţi­ile pe plan mondial există. Ele există, aceste rezolvări, chiar şi pe plan naţional. Totul este, în­să, să li se acorde atenţie şi mai ales, să fie preluate, generali­zate. In mod practic, fiecare om al muncii îşi poate aduce contri­buţia la această operă. După cum fiecare este chemat să vegheze la modul în care este folosită e­­nergia electrică, astfel incit să se pună capăt funcţionării in gol a maşinilor, iluminatului ex­cesiv din industrie şi agricultu­ră. Fiecare cetăţean îşi poate a­­duce contribuţia şi este chemat s-o facă, în direcţia folosirii u­­nor combustibili superiori acolo unde astăzi se folosesc com­bustibili preţioşi, după cum fie­care trebuie să se simtă dator să acţioneze împotriva risipei de benzină, motorină, păcură, a tot ce reprezintă energie. Rezultatele pot fi deosebit de frumoase şi se dovedesc a fi ac­cesibile pretutindeni. Un studiu recent efectuat in 170 de între­prinderi din Capitală a scos la iveală faptul că în toate aceste unitaţ­i există posibilitatea rea­lizării unor substanţiale econo­mii de energie pe diferite căi : îmbunătăţirea utilizării combus­tibililor in cazanete şi cuptoare­le industriale, in motoarele de ardere, economie de energie e­­lectrică in diferite procese de producţie, etc. etc. După cum suntem­ informaţi, sub îndruma­rea Comitetului Municipal al P.C.R., se desfăşoară în între­prinderile Capitalei o vastă ac­ţiune de depistare a posibilităţi­lor de realizare a economiei, de energie şi combustibili. Aseme­nea veşti ne sosesc şi de prin diverse judeţe. Ele aduc mărtu­ria înţelegerii superioare de că­tre oamenii muncii a sarcinii — de foarte mare importanţă şi va­loare economică­­ de a gospo­dări chibzuit energia electrică, combustibilul. „România liberă“ îşi propune să insereze la loc de cinste orice idee sau acţiune valoroasă în acest domeniu, în care scop so­licităm cititorilor propuneri, so­luţii, rezultate care după păre­rea lor merită generalizate. Le vom acorda întreg interesul pe care-l merită o preocupare de asemenea importanţă naţională. M. Radian 1970 1973 (noiembrie) Benzină 81­ 92 C0 21 120 Motorină 26 160 Păcură 3,5 0/n 8 18 34 Aluminiu (1971) 434 800 Cositor 3873 5380 Plumb 295 1260 Cupru electrolitic 413 2150 Oțel comercial 118 228 Momente în amintirea lui Victor Eftimiu Ion Pas Prietenii $i membrii familiei încercaseră să-l convingă că, la data aceea din prag de iarnă, avind in vedere de asemenea starea timpului, neuitindu-se vîrsta la care ajunsese ?i sănăta­­tea-i mult deteriorată, călătoria pe care și-o pro­pusese implica riscuri mari. Îmi ingăduisem şi eu, pe temeiul unei prietenii care începuse încă de prin anul 1914 (număraţi-i şi veţi vedea cifra la care se ridicau) să-l determin să abandoneze proiectul sau, cel puţin, să-l amine pină in pri­măvară. Vizitase la urma urmei, abia cu doi ani in urmă locurile de obirşie, primit fiind acolo cu afecţiune şi cu deosebit respect de consătenii din Boboştiţa de atitea ori evocată in paginile sale, şi chiar de conducătorii statului. Victor Eftimiu şi actorul german, de origină tot albaneză Alexander Moissi­­a fost şi a repur­tat triumfuri cindva şi-n ţara noastră), constitu­iau o mindrie a poporului din ale cărui rinduri se ridicaseră. (Continuare In pag. a 2-a) FAPTE DIN ŢARA Intr-o noapte, pe muntel Păltiniş „La Păltiniş vintul a doborit doi stilpi din re­ţeaua electrică. Interveniţi rapid". Mesajul re­cepţionat la Sibiu de sus de pe munte, a pus oamenii in acţiune. Nu este prin apropiere decit echipa maistrului Ion Sas. Lucrează in cartierul Terezian. Sunt cu toţii foarte tineri. Vor reuşi oare să lucreze pe ploaie şi vint ? ...Era la sfirşitul unei zile obositoare de mun­că, cind tinerii din­­echipa lui Ion Sas au fost so­licitaţi să formeze o echipă de intervenţie pen­tru Păltiniş. Deşi se aflau după opt ore de lucru tinerii nu au ezitat să plece. Constantin Prodă­­noiu, Vasile Ciorbă, Teodor Munteanu, Mihai Georgescu, Alexandru Gaşpar şi alţii, în virstă de 18-21 ani, in frunte cu şeful lor de echipă şi cu şeful Centrului Sibiu, ing. M. Negruş, s-au îndreptat în goana maşinii spre Păltiniş. In vint şi ploaie, au început să sape gropile pentru stilpi. S-a t.inoptat și s-au aprins reflectoarele. Au­ri- Virgil Lazar (Continuare in pag. a 3-a) în industria Capitalei, în primele 10 luni ale anului. Produse noi şi reproiectate in valoare de 15 miliarde lei La 15 miliarde lei se cifrează valoarea produselor noi şi reproiec­tate realizate anul acesta, în perioada ianuarie-octombrie, de către unităţile economice ale Capitalei. Datorită acţiunilor susţinute, între­prinse în scopul înnoirii producţiei, rezultatele înregistrate sunt cu mult superioare celor din anul trecut. In multe întreprinderi bucu­­reştene, indicatorul produselor noi şi reproiectate deţine ponderi precumpănitoare in cadrul producţiei globale. Astfel, la Fabrica de încălţăminte „Progresul“ produsele noi şi reproiectate reprezintă 82,9 la sută din volumul producţiei, la Electromagnetica — 56,6 la sută, în cadrul întreprinderii de cinescoape — 65,8 la sută, la Pos­­tăvăria Română — 77,4 la sută. Printre produsele puse la dispoziţia economiei naţionale, graţie preocupărilor permanente pentru îmbo­găţirea gamei sortimentare, se impun a fi amintite : calculatorul electronic de birou Felix C­E. 128, cu performanţe la nivel mondial, turbina cu abur de condetinaţie de 330 Mw, care se află în curs de instalare la termocentrala Rovinari, Macaraua turn cu autoridicare de 125 T.F.M., circuitele integrate S.F.C. 451 H.P. și altele. (Agerpres). O nouă maşină de mare randament pentru agricultură C.R.S. 2, este noutatea oferi­tă de Uzinele ca­re produc ma­şini agricole. In traducere C.R.S. 2, înseamnă combină pentru re­coltat sfeclă. Primele 135 de ma­şini, verificate practic în a­­ceastă campanie, s-au dovedit a fi la înălţime. Iată citeva din performanţele acestei maşini. In primul rînd, randamentul ei este de 1,2 ha pe zi, in condiţii­le in care se produc la hectar 30 tone de sfeclă. Dacă recolta­rea s-ar fi făcut manual ar fi necesitat (tot la aceeaşi supra­faţă de producţie) munca a 20 de oameni. Maşina execută toa­te operaţiile care sunt solicitate de recoltare, adică decoletează sfecla şi adună coletele într-un bunker, dislocă rădăcinile pe care le înmagazinează intr-un alt bunker după ce, în prealabil, aceste rădăcini au fost scutura­te de pămimt. Toate comenzile la organele active ale combinei se dau de la postul de conduce­re al tractorului. Așadar, la o­­perația de recoltare participă un singur om, tractoristul. Industria mobilei în 1974 • Noutăţi în proiectarea şi execuţia mo­bilei • Lărgirea gamei de m­obilier cu utili­zări multiple • introducerea unor finisaje moderne • Tipuri noi de garnituri complexe, dormitoare, sufragerii etc. • în 1974, cu 22 la sută mai multe camere pentru tineret şi cu 12—20 la sută mai multe piese separate . Primul mobilier executat din polistiren pe suport metalic • Citeva probleme care îşi aşteaptă cam de mult rezolvarea. Noutăţile din proiectarea şi e­­xecuţia mobilei interesează un mare număr de cetăţeni. Fie pentru că se mută in noi locuin­ţe, fie pentru că doresc să-şi în­noiască parţial mobilierul pro­priu. Ce le va oferi, în acest do­meniu, anul 1974 ? Iată princi­pala temă a investigaţiilor noas­tre, întreprinse cu prilejul re­centelor contractări de mărfuri dintre comerţ şi industrie. — Pentru anul viitor — ne spune tov. ■ A. TACOBIAN, di­rector adjunct in Ministerul Co­merţului Interior — s-au contrac­tat 213 sortimente noi de mobi­lă, executate de industria repu­blicană, industria locală şi alţi producători Caracteristic este faptul că, la realizarea acestor sortimente, întreprinderile pro­ducătoare — si in primul rind cele din industria republicană — au tinut seama, in mai mare mă­sură ca pină In prezent, de ne­cesitatea ADAPTĂRII MOBILI­ERULUI LA NOILE SPATII DE LOCUIT. Imbinlndu-se utilul cu esteticul, s-a lărgit gama artico­lelor de MOBILIER MULTI­FUNCTIONAL, s-au introdus FINISAJE NOI, MODERNE, au fost sporite cantităţile contrac­tate la unele tipuri de mobilă mai solicitate, s-au asigurat şi SORTIMENTE DE MOBILA CU PREŢURI MAI IEFTINE. Pot a­­precia, de asemenea, că repre­zentanţii comerţului local s-au dovedit mai receptivi faţă de noutăţile oferite, cererile lor de­păşind chiar cu circa 100 mili­oane lei valoarea produselor de mobilă planificate a fi realizate de industria republicană în anul 1974“. Iată şi citeva detalii despre unele din noile tipuri de mobili­er contractate. O varietate de piese, cu care se poate mobila ingenios un apartament compus din dormitor, sufragerie și ca­meră de tineret, cuprinde garni­tura complexă „Beiuș". O altă garnitură de acest tip a fost con­stituită prin Întregirea camerei­­studio „Drobeta“ — apreciată in acest an de cumpărători — cu un alt număr de piese (dulap cu 3 uşi, bufet, vitrină etc.), executa­te în aceeaşi linie modernă. A­­ceste garnituri, ca şi noua gar­nitură complexă „Living“, ca­mera de zi „Dacia“, sufrageria „Tamina“, sunt prevăzute pe pa­nourile frontale cu aplicaţiuni ornamentale din material plas­tic şi aluminiu eloxat, care le conferă un plus de frumuseţe. Tot astfel, bibliotecile „Astoria“ şi „Carmen“, sau o serie de ti­puri noi de camere de zi, sunt e­­xecutate cu un finisaj mat, mo­dern. Mai reţin atenţia dormito­rul „Sirius“, prevăzut cu dulap cu două uşi sau trei uşi, supra­etajat,­ adecvat noilor spaţii de locuit, camerele de tineret „Oc­­tav“ şi „Juventus“, precum şi camera de tineret „Hera“ — co­respunzătoare spaţiului unei gar­soniere — care, la cererea cum­părătorilor, a fost recontractată. Mergîndu-se pe linia economi­sirii lemnului, în afara lărgirii utilizării palului furniruit in di­ferite nuanţe la mobila corp şi a palului înnobilat la produce­rea camerelor de tineret, mobilei de bucătărie şi a altor tipuri de mobilier, s-au contractat şi une­le sortimente de mobilier în care lemnul este înlocuit in proporţie de 100 la sută. Este vorba de cinci modele noi de fotolii mo­derne, executate pe schelet din polistiren, cu suport din metal şi Mircea Scripcoi (Continuare în pag. a 3-a) POT FI VINDECATE BOLILE CR ...întrebarea s-a năs­cut odată cu rezulta­tele primelor statistici întocmite in lume, care, raportînd numă­rul de îmbolnăviri prin aceste maladii la cel al locuitorilor, in­dicau frecventa lor în­grijorătoare. Pe glob, cu mici variaţii de la o zonă geografică la alta, tabloul apariţiei şi evoluţiei, lor situea­ză pe primul loc boli­le cardio-vasculare, ur­mate în ordine de cele neuropsihice, can­cer, tuberculoză, dia­bet etc. In urma unor studii de dată foarte recentă, întreprinse la noi în ţară, cercetăto­rii din domeniul ştiin­ţelor medicale, îm­preună cu reţeaua sa­nitară îşi concentrează eforturile pentru a di­minua efectul lor ne­dorit. Simpozionul in­ternaţional ce urmea­ză să se desfăşoare la Bucureşti între 12 şi 14 noiembrie, sub ge­nericul „Metode de depistare în masă a bolilor cronice“, va aborda in lucrările prezentate punctul de vedere și realizările unor colective medi­cale din mai multe tari, în legătură cu a­­ceastă viu disputată problemă a medicinei contemporane. „Pot fi vindecate bolile cro­nice ?“ D­e întreba­rea pe care i-am adre­sat-o conf. dr. Dan Enăchescu, secretarul general al Simpozio­nului. — Dacă sunt depis­tate precoce... — Rezolvarea ţine deci de o soluţie de ordin temporal...­­ — Chestiunea e mult mai complicată decit pare la prima vedere. — Ce înseamnă de fapt a „depista pre­coce“ ? — Vedeţi, aici este dificultatea. Să stabi­leşti exact momentul debutului bolii. Pen­tru că, aproape fără excepţie, aceste mala­dii au un început in­sidios, perfid. Şi pro­babil cunoaşteţi psiho­logia omului : „Nu mă doare nimic, pentru ce să mă adresez me­dicului ?“ Adăugind caracterul în general obscur al cauzelor care le provoacă, pre­cum şi faptul că ma­joritatea lor sunt pro­duse de un complex de factori, aveţi ima­ginea dificultăţii cu care se apropie medi­cii de acest teritoriu. — Şi totuşi... — Frecvenţa lor a modificat in bună mă­sură şi atitudinea me­dicinii faţă de ele. Descoperirea lor nu mai e o problemă in­dividuală ci ea a că­pătat­­un caracter de masă. — De ce 7 Ioana Patrașcu (Continuare in pag. a 2-a) Evoluţia situaţiei din Orientul Apropiat Statele Unite şi Republica A­­rabă Egipt au hotărît să restabi­lească relaţiile diplomatice, la ni­vel de ambasadă, într-un viitor apropiat, şi să procedeze imediat la un schimb de ambasadori. In­formaţia a fost anunţată la sfîr­­şitul convorbirilor ce au avut loc, miercuri, intre preşedintele egiptean, Anwar Sadat, și secre­tarul de stat al S.U.A., Henry Kissinger. Joseph Sisco, secretar de stat adjunct al S.U.A., care l-a în­soţit pe Henry Kissinger in vi­zita sa la Cairo, a sosit, miercuri seara la Tel Aviv. ★ Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa Participanţii la Conferinţa ge­­neral-europeană au continuat, miercuri, la Geneva, dezbaterile referitoare la securitatea şi coo­perarea pe continent. (Amănunte in pag. a 6-a). Prima linie electrică de înaltă tensiune în Delta Dunării Colectivul şantierului electromontaj Dobrogea realizează prima li­nie electrică de înaltă tensiune in Delta Dunării pe traseul Sarinasuf- Crişan în lungime de 42 km. Noua magistrală va alimenta localităţil­ şi unităţile economice din zona cuprinsă între braţele Sfintu Gheor­­ghe, Sulina şi parţial Chilia. Se înfăptuieşte, astfel, prevederea ca incepind cu acest cincinal să se treacă şi în Deltă la alimentarea cu energie electrică din sistemul energetic naţional. (Agerpres). TOPLIŢA: UN NOU CENTRU INDUSTRIAL IN PLINĂ DEZVOLTARE In cea mai nouă zonă industri­ală a oraşului Topliţa din jude­ţul Harghita, constructorii au în­­ceput să pună temelia unui nou obiectiv industrial , o modernă fabrică de tricotaje în care vor lucra peste 1 200 de salariaţi, dintre care mai mult de 80 la sută vor fi femei. Proiectele pre­văd ca unitatea să intre in func­ţiune la finele anului viitor. De remarcat că pe noua plat­formă industrială a oraşului To­­pliţa au prins contur in actualul cincinal încă două importante o­­biective industriale . Fabrica de plăci aglomerate din lemn şi Fa­brica de mobilă, care conferă localităţii caracteristicile unui centru industrial in plină dez­voltare. (Agerpres) ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Sunt necesare măsuri urgente pentru a se acţiona efectiv In vederea dezarmării nucleare La O.N.U., în cadrul Comite­tului pentru problemele politice şi de securitate al Adunării Gene­rale, In cadrul dezbaterilor pri­vind probleme ale dezarmării, reprezentantul României s-a pro­ ★ In Comitetul pentru probleme­le sociale şi umanitare, delegatul român a luat cuvîntul in cadrul discuţiilor de la punctul „Impor­tanţa realizării universale a­nunţat pentru adoptarea de mă­suri urgente, pentru a se putea trece efectiv la atingerea sco­pului primordial — dezarmarea nucleară. (Amănunte in pagina a 6-8.) ★ ★ dreptului popoarelor de a-şi ho­tărî singure soarta şi a acordă­rii rapide a independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale pentru garantarea efectivă şi respectarea dreptului omului“. Bulent Ecevit nu a reuşit să formeze guvernul turc Preşedintele Partidului Repu­blican al Poporului din Turcia, Bulent Ecevit, l-a informat miercuri pe şeful statului, Fahri Korutürk, că a eşuat în încer­carea de formare a unui guvern de coaliţie, deoarece nu a ob­ţinut sprijinul nici unuia dintre principalele partide reprezentate în Medjilis. Tovarăşul Ştefan Andrei, se­cretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a avut miercuri, la Ambasada ro­mână din Bruxelles, o întîlnire cu conducerea Partidului So­cialist Belgian. Primul minis­tru al Belgiei, Edmond Lebur­­ton, care a luat parte la întîlni­re, a transmis un mesaj de pri­etenie tovarăşului Nicolae Ceauşescu. De asemenea, cei doi preşedinţi ai P.S.R., A Cools şi J. V. Eynde, au urat noi succese secretarului general al Partidului Comunist Român. (Alte amănunte In pagina a 6-a) Miloş Minici, vicepreşedinte al Consiliului Executiv Federal, secretar federal pentru afacerile externe al R.S.F. Iugoslavia, şi-a incheiat, miercuri, vizita oficială in R.P. Bulgaria, PARIS 7 (Agerpres). — La Pa­ris a fost difuzată, miercuri, de­claraţia delegaţiei Guvernului Revoluţionar Provizoriu al Re­publicii Vietnamului de Sud în care se protestează energic îm­potriva noilor acte de încălcare a Acordului de la Paris asupra Vietnamului de către adminis­traţia saigoneză. Declaraţia rele­vă că in ultima luna, autorită­ţile saigoneze au lansat ample operaţiuni militare în Vietna­mul de sud in regiunea Platou­­rilor Înalte, şi au efectuat zilnic raiduri aeriene deasupra regiu­nilor eliberate din Bien Hoa, in urma cărora şi-au pierdut viaţa numeroşi locuitori. Argentina a cerut Marii Bri­tanii deschiderea unei noi run­de de convorbiri privind viito­rul Insulelor Malvine, cunoscute și sub numele de Insulele Falk­land. Intr-o notă adresată secre­tarului general al O.N.U., Kurt Waldheim, Argentina acuză Ma­rea Britanie de a fi paralizat convorbirile cu privire la su­veranitatea asupra acestui arhi­pelag cu o populaţie numărînd 2 000 locuitori, aflat la 560 km de coasta argentiniană. «­ Comitetul de coor­donare pentru marcarea în Polonia a 300 de ani că la naşterea lui Dimi­­trie Cantemir a organizat la Wroclaw, o serie de manifestări care s-au încheiat cu o sesiune ştiinţifică găzduită de Aula leopoldină a Uni­versităţii din acest im­portant centru cultural polonez. • Khieu Samphan, viceprim-ministru şi mi­nistru al apărării na­ţionale al G.R.U.N.C., comandant şef al forţe­lor armate de eliberare naţională ale poporului cambodgian, a adresat un apel forţelor patrio­tice, chemîndu-le la in­tensificarea acţiunilor o­­fensive în sezonul us­cat 1973—1974, anunţă agenţia khmeră de in­formaţii. • Comitetul Politic al Adunării Generale a O.N.U. a adoptat o re­zoluţie referitoare la organizarea în două e­­tape a viitoarei confe­rinţe a Naţiunilor Uni­te privind dreptul mă­rii : prima între 3—14 decembrie a.c., pentru examinarea aspectelor organizatorice şi proce­durale, iar a doua între 20 iunie şi 29 august 1974.­­ Experţii în dome­niul protecţiei mediului ambiant din Danemar­ca, Suedia, Finlanda, Uniunea Sovietică, Polo­nia, R.D. Germani şi R.F. Germania au înce­put, la Helsinki, o reu­niune în cadrul căreia va fi pregătită o con­venţie de protecţie a apelor Mării Baltice. • La Cape Canaveral s-a anunţat descoperirea unor defecţiuni la ra­cheta purtătoare , ,Sa­­turn-1 B", care urmează să plaseze sîmbătă pe orbită cel de-al treilea echipaj al misiunii „Skylap . Agenţia U.P.I. menţionează că această defecţiune a determinat amînarea lansării pen­tru ziua de 15 noiem­brie.­­ Şeful guvernului portughez, Marcelo Ca­­etano, a anunţat o re­maniere a cabinetului său, principala schim­bare constând în înlo­cuirea ministrului de in­terne Antonio Goncal­­ves Rapazote, cu Cezar Moreira Baptista, fost secretar de stat al infor­maţiilor şi turismului. Preocupări accentuate pe plan internaţional pentru economisirea de combustibil Din numeroase ţări sosesc ştiri despre măsuri adoptate în ve­derea economisirii resurselor de combustibil. Survenind in con­textul dinamicii industrializării şi a nevoilor determinate de dina­mica demografică, preocuparea sporită pentru mai buna gospodă­rire a resurselor energetice disponibile se manifestă cu pregnanţă pe plan mondial. (Amănunte in pagina a 6-a). Protest împotriva încălcării de către administraţia saigoneză a Acordului de la Paris asupra Vietna­mului

Next