România Liberă, martie 1974 (Anul 32, nr. 9128-9154)

1974-03-28 / nr. 9151

în ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, şe­dinţa Consiliului de Stat, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat şi şi-a însuşit în unanimitate pro­iectul de lege privind modificarea Constituţiei Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25-26 martie a.c., şi a hotărit ca acest proiect să fie supus spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, şi-a însuşit hotărirea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naţionale alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, ca preşedinte al Republicii Socialiste România. (Continuări In pag. a 2-a) ŞEDINŢA CONSILIUL­UI DE STA­T întreaga ţară salută cu nemărginită bucurie PROPUNEREA CA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU SĂ FIE ALES PREŞEDINTE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Pe adresa Comitetului Central al Partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au sosit ieri numeroase telegrame. Ele exprimă cu mindrie gîndul că astăzi ţara noastră trăieşte o zi istorică. Textul telegramelor în pag. a 2-a Proletari din toate ţările, uniţi-v­ă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Astăzi în jurul orei 11,15 posturile noas­tre de radio şi televi­ziune vor transmite direct de la Palatul Marii Adunări Naţio­nale şedinţa solemnă consacrată alegerii Preşedintelui Repu­blicii Socialiste Româ­nia. A PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE O HOTĂRÎRE CARE EXPRIMĂ SENTIMENTELE ÎNTREGII NOASTRE NAJIUNI Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste şi-a însuşit cu profundă satisfacţie hotărîrea Comitetului Central al Partidului de a propune Marii Adunări Naţionale alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România CU­VINT­A­REA TOVARĂŞULUI NICOL­AE CEA­UŞESCU , Plenum CC al P.CR. Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, plenara Consiliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste. La ordinea de zi a plenarei : Modificările la Constituţia Republicii Socialiste România, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25-26 martie 1974, supuse dezbaterii şi în plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La începutul lucrărilor a luat cuvintul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. După cum vă este cunoscut - a spus tovarăşul Gheorghe Pană - Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a apro­bat la 26 martie a. c. propunerile referitoare la modificările unor pre­vederi ale Constituţiei Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea in continuare a întregii vieţi politice, economice şi sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărîre, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naţionale propunerea de a se institui înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieţii noastre sociale şi de stat atît pe plan intern, cît şi pe planul relaţiilor internaţionale pune în mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activităţii de stat, care să răspundă cît mai deplin cerinţelor înfăptuirii cu consecvenţă şi la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societăţii socialiste româneşti. In vederea realizării acestor obiective fundamentale, Plenara Co­mitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară instituirea funcţiei de Preşedinte al Republicii Socialiste România, care va con­tinua să păstreze în acelaşi timp şi calitatea de preşedinte al Con­siliului de Stat. Preşedintele Republicii Socialiste România va exer­cita o parte din atribuţiile ce revin Consiliului de Stat atît in rela­ţiile interne, cît şi în relaţiile internaţionale. In unanimitate, Plenara Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcţie de Pre­şedinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Raţiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea că tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a naţiunii noastre socialiste, omul care întruchipează­­ calităţile cela mai înalta de conducător de partid şi de stat, de pa­­­­triot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului şi comunismului în patria noastră, pentru libertatea şi neatirnarea României, pentru solidaritatea internaţionalistă cu toate ţările socia­liste, cu toate forţele revoluţionare ale lumii. Acestea sunt şi motivele pentru care propun susţinerea de către Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a candidaturii tova­răşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul partidului şi statului nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, în funcţia de Preşedinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cuvintul tovarăşii Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tinere­tului, Ludovic Fazekaş, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al Frontului Unităţii Socialiste, Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor-Galaţi, Richard Winter, preşedintele Consiliului judeţean Sibiu al Frontului Unităţii Socialiste, Toma Spi­ridon, maistru la Uzinele „1 Mai" din Ploieşti, Tincu Anton, pre­şedintele Cooperativei agricole de producţie din Palazu Mare-Con­­stanţa, Constantin Dăscălescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al Frontului Unităţii Socialiste. Participanţii la dezbateri - reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, ai clasei muncitoare, ţărănimii şî Intelectualităţii, ai oa­menilor muncii români, maghiari, germani - au susţinut cu în­flăcărare candidatura tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru înal­ta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România, şi-au manifestat încă o dată, şi cu acest prilej, simţămintele de dra­goste, stimă, preţuire faţă de secretarul general al Partidului Comu­nist Român. In cuvintul lor, ei au dat o înaltă apreciere activităţii, la­borioase, plină de pasiune şi dăruire, a conducătorului partidului şi statului nostru pusă în slujba edificării societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate, a înfloririi patriei şi fericirii poporului, cauzei socialis­mului şi păcii în lume, subliniind că viaţa şi munca celui care conduce cu înţelepciune destinele naţiunii române întruchipează un strălucit exemplu pentru toţi oamenii muncii din patria noastră. De numele Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită im­portanţă pentru activitatea partidului şi statului, pentru dezvoltarea econo­miei, ştiinţei şi culturii şi, mai cu sea­mă, pentru ridicarea nivelului de viaţă, material şi spiritual al întregului nos­tru popor. Am început cu adoptarea unor hotă­­rîri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modificarea Statutu­lui partidului, avind drept scop asigu­rarea unei funcţionări mai bune a or­ganelor de partid şi de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau in activitatea noastră, simplificarea struc­turii organizatorice. Aceasta, fără nici o indoială, va avea repercusiuni pozi­tive asupra activităţii de conducere, atît pe linie de partid cît şi pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adoptate se pune mai multă ordine in respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activi­tăţi între plenare — înlăturîndu-se unele neajunsuri, paralelisme şi suprapuneri care s-au manifestat în această direc­ţie. Aceste măsuri vor duce, fără în­doială, la creşterea rolului şi importan­ţei Comitetului Executiv în conducerea întregii activităţi de partid, economice şi de stat. Prin înfiinţarea Biroului Permanent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid şi de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă şi o îndrumare unitară a lor, eliminîndu-se paralelisme şi şedinţe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătăţire de fond a activităţii de conducere, la soluţionarea rapidă a problemelor multiple şi complexe ce se pun in faţa noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creşterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid şi de stat în toate sectoarele de activitate. Măsu­­rile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înţelegerea, de către fie­care activist de partid şi de stat, a fap­tului că în funcţia sau în funcţiile încredinţate are datoria să acţioneze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabă­tută a liniei generale a partidului, pen­tru realizarea sarcinilor încredinţate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creşterea şi mai puternică a rolului politic conducător al partidu­lui în toate domeniile de activitate. După cum ştiţi, noi am pornit întot­deauna de la faptul că formele organi­zatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor şi etapelor în care desfăşu­răm activitatea de organizare şi con­ducere a partidului şi statului. De aceea, trebuie să înţelegem că îmbună­tăţirea formelor de organizare, a struc­turii organizatorice şi a metodelor de muncă este o necesitate şi o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cît mai bune condiţiuni a eforturilor partidului şi statului nostru, ale mase­lor populare, ale întregului popor în în­făptuirea politicii partidului de dezvol­tare multilaterală a ţării. în ce priveşte modificarea Constitu­ţiei, aşa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a expe­rienţei şi practicilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor realităţi impuse de viaţă, unor practici care şi-au dovedit utilitatea şi necesi­tatea, asigurînd mai buna funcţionare, la nivel central, şi la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărit, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repar­tizare a forţelor partidului în diferite sectoare de activitate. In ce priveşte funcţia de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineaţă, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarăşului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătăţii sale şi a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost însă determinate şi din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sec­toarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce priveşte hotărîrea plenarei Co­mitetului Central de a recomanda Ma­rii Adunări Naţionale alegerea mea ca preşedinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, în­tregul partid, întregul popor că imi voi închina toate forţele pentru a servi cauza socialismului şi comunismului în patria noastră, interesele bunăstării şi fericirii poporului nostru. Voi face to­tul pentru a contribui, împreună cu în­tregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid şi popor la realizarea politicii de dezvoltare multi­laterală a României socialiste, la Întă­rirea poziţiei sale internaţionale, la sporirea aportului ei la cauza păcii şi colaborării intre naţiuni. Stimaţi tovarăşi, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societăţii noastre, şi anume aceea căreia îi revine rolul de a aşeza pe o bază nouă retri­buirea muncii. După cum se ştie, sunt aproape 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuţie. In toţi aceşti ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătăţiri; de aceea, faţă de proiectul iniţial, propunerile actuale conţin îmbunătăţiri principiale care au modificat în mod radical pro­iectul. In primul rînd, un proiect se propune să renunţăm la noţiunea de salarizare şi să introducem o noţiune nouă, care să oglindească noile relaţii de producţie. Am consider­at că este necesar să introducem această modifi­care ţinînd seama că noţiunea de sala­rizare oglindeşte de fapt vechile relaţii de producţie, bazate pe exploatare, pe existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie. In ţara noas­tră — ca in toate ţările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producţie, statornicind noi relaţii de producţie. Este necesar să ţinem seama de aceasta şi să adoptăm noţiuni noi care, în măsura posibilului, să oglin­dească schimbările produse. Noua lege a retribuţiei trebuie să oglindească schimbările revoluţionare petrecute în ţara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprie­tari şi, in acelaşi timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Intro­ducerea noţiunii de retribuire a mun­cii are o mare importanţă principială şi practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalităţi învechite privind poziţia faţă de proprietatea ob­ştească, faţă de mijloacele de produc­ţie, derivate din vechile relaţii de pro­ducţie, din vechiul sistem de relaţii dintre patroni şi oamenii muncii, din­tre capitalişti şi muncitori. Ea va tre­bui să contribuie la dezvoltarea atitu­dinii noi faţă de proprietatea obştească, faţă de muncă. Fiind stăpini ai mijloa­celor de producţie, producătorii bunu­rilor materiale, oamenii muncii trebuie să ţină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asi­gurarea mijloacelor financiare şi ma­teriale necesare dezvoltării continue a forţelor de producţie, a întregii socie­tăţi. Trebuie înţeles că această pro­blemă este problema centrală a fiecă­rui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetă­ţean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a princi­piilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrie­rea, d­e la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă și ne­cesară societăţii socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, cu contribuţia directă la dezvoltarea forţelor de producţie, la Înflorirea so­cietăţii socialiste. Este de la sine în­ţeles că fondul de retribuire este ne­mijlocit legat de producţia generală, de bunurile materiale pe care le produ­cem, de produsul social, de venitul na­ţional, de raportul dintre fondul de consum şi fondul de dezvoltare. Mări­mea retribuţiei fiecăruia nu poate fi decit legată nemijlocit de fondurile ge­nerale de care dispunem într-o anu­mită etapă de dezvoltare a societăţii noastre. Ceea ce merită subliniat este con­secvenţa cu care s-a urmărit, şi se realizează în proiectul de lege pre­zentat, asigurarea unei mai bune core­lări intre veniturile mari şi veniturile mici, realizarea unei retribuţii mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici şi cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propune­rile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de şase la unul. Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viaţă hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinţei Naţionale cu privire la crearea unui raport mai echitabil intre veniturile mari şi cele mici. După cum aţi putut reţine, aşa cum am discutat şi la plenara din noiem­brie 1973, s-a acordat o atenţie deose­bită creşterii mai puternice a venituri­lor mici. In mod special, prin hotărî­­rile plenarei din noiembrie 1973, asi­gurarea unui raport mai echitabil în­tre venituri s-a creat pe seama creşterii (Continuări 1a pag. a 1-a) Stimaţi tovarăşi, Joi 28 martie 1974 BEI KM L­ I publicistului italian Franco Piccinini (în pagina a 5-a)

Next