România Liberă, aprilie 1974 (Anul 32, nr. 9155-9179)
1974-04-27 / nr. 9177
ANUL XXXII Nr. 9177 • 6 pagini 30 bani Ve. COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ŞEDINŢA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd în unanimitate şi dînd o înaltă apreciere activităţii constructive desfăşurate de delegaţia română la consfătuire, poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului —, Comitetul Executiv a adoptat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicităţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curţii Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar in economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvenţă transpunerea întocmai în viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de conducerea partidului şi statului, de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ce priveşte respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire şi eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simţului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale şi băneşti. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenţia ministerelor, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor palate judeţene, tuturor instituţiilor şi întreprinderilor să aplice cu consecvenţă şi fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului şi energiei, să se acţioneze pentru folosirea raţională şi valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniştri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării şi îndustrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activităţii curente. HOTĂRÎREA Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi activitatea desfăşurată la Consfătuire de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. in capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate şi dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi constructive desfăşurate de delegaţia română, poziţiei exprimate la Consfătuire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea Şi Conferinţa Naţională ale partidului. Aprecierile şi considerentele expuse, întreaga activitate a delegaţiei la Consfătuire reprezintă o nouă contribuţie de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, la cauza prieteniei, alianţei şi colaborării cu ţările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării şi solidarităţii tuturor ţârilor socialiste, la înfăptuirea securităţii europene şi dezvoltarea colaborării şi încrederii intre toate naţiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relaţii internaţionale. 2. Comitetul Executiv îşi exprimă aprobarea faţă de documentele Consfătuirii, consideră că întilnirea de la Varşovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate şi colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în intreaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacţie cursul general al destinderii in Europa, care a dus la convocarea Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare, confirmindu-se astfel justeţea şi caracterul realist al chemării la înfăptuirea securităţii europene lansată de Consfătuirea de la Bucureşti din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvenţa cu care a militat şi militează România, alături de celelalte ţări socialiste, pentru promovarea cauzei securităţii şi colaborării pe continent. Aportul bogat şi multilateral al ţării noastre s-a materializat prin numeroasele iniţiative, demersuri şi acţiuni pentru propagarea şi înrădăcinarea principiilor securităţii in practica vieţii internaţionale, prin normalizarea relaţiilor, dezvoltarea şi diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă şi neobosită de contacte şi intilniri ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu şefii a numeroase state şi guverne europene, personalităţi politice şi reprezentanţi ai diferitelor organizaţii sociale, prin înscrierea obiectivelor securităţii în Declaraţiile solemne, Comunicatele comune şi nn celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfăşurat de reprezentanţii României in toate fazele lucrărilor Conferinţei. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca in cadrul Conferinţei general-europene să se elaboreze documente clare care să statornicească noile principii ale relaţiilor pe continent bazate pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, să excludă folosirea forţei sau ameninţării cu forţa, să ofere tuturor popoarelor garanţia deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune şi se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voinţe, intr-un climat de prietenie şi înţelegere prevăzind măsuri concrete de aplicare a acestor principii şi de creştere a încrederii şi stabilităţii. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanţa faptului că in documentele Consfătuirii a fost reafirmată necesitatea instituirii unui organism permanent al statelor participante la conferinţă. Pronunţindu-se in mod ferm pentru accelerarea lucrărilor şi ţinerea in acest an a fazei a treia a Conferinţei, România consideră că ar fi util şi necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, in documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea poziţiilor exprimate în Declaraţia Consfătuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat obligaţia statelor europene de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare şi a subliniat cu claritate că examinarea şi definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianţelor militarpolitice existente in Europa. In această privinţă o mare insemnătate are desfăşurarea unor eforturi susţinute pentru a se obţine ca la Conferinţa de la Viena - care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării in Europa - să se obţină rezultate cit mai bune pe calea reducerii intr-o proporţie accentuată a trupelor şi armamentelor, atit străine, cit şi naţionale, asigurindu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze in nici un fel securitatea, atit a statelor participante la conferinţă, cit şi a celor care nu sint părţi la acordurile ce se vor realiza. In acest sens, Comitetul Executiv apreciază ca problema dezarmării in Europa — care priveşte in mod nemijlocit toate popoarele continentului - impune ca, la anumite faze ale conferinţei, să-şi poată spune părerea in cadrul acesteia şi celelalte state europene interesate. Comitetul Executiv subliniază marea insemnătate politică şi practică a faptului că statele socialiste participante la Consfătuire şi-au reafirmat in mod public şi deschis, in Comunicatul adoptat, poziţia ca sunt gata să desfiinţeze organizaţia Tratatului de la Varşovia simultan cu dizolvarea N.A.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organizaţiile lor militare. Fireşte, atât timp cit continuă să existe N.A.T.O. şi nu se înfăptuiesc măsuri efective de dezarmare, România, alături de celelalte state socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, se pronunţă pentru întărirea capacităţii de apărare şi a colaborării reciproce in această direcţie. In condiţiile marilor schimbări petrecute in cele aproape două decenii de la înfiinţarea Tratatului de la Varşovia, este necesară şi se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului şi laturii sale politice, inclusiv perfecţionarea sistemului de informări şi consultări reciproce in toate problemele importante pentru pacea in Europa şi în lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere modului în care a fost exprimată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu poziţia României asupra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiectul unor schimburi de vederi la Consfătuire. In legătură cu Orientul Apropiat, România şi-a reafirmat poziţia constantă privind soluţionarea politică a conflictului, retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, crearea condiţiilor care să asigure independenţa şi integritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei poporului palestinian, pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de sine stătător, inclusiv dreptul de a-și constitui un stat independent. Apreciind pozitiv realizarea dezangajării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate, România consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea și în celelalte zone ale conflictului. In legătură cu examinarea situaţiei din Vietnam, Comitetul Executiv subliniază necesitatea unor eforturi susţinute in vederea înfăptuirii Acordurilor de la Paris, a instaurării păcii în întreaga Indochină, asigurindu-se astfel condiţiile necesare ca popoarele vietnamez, khmer şi laoţian să-şi soluţioneze singure problemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltării lor economico-sociale independente. Comitetul Executiv reafirmă deplina solidaritate a P.C.R. şi a poporului român cu lupta dreaptă a popoarelor din ţările Asiei, Africii şi Americii Latine împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru eliberarea naţională, pentru consolidarea independenţei lor politice şi economice, pentru progres social. Este necesar să se acţioneze mai ferm pentru a se pune cu desăvirşire capăt dominaţiei colonialismului portughez, pentru a se lichida politica de discriminare rasială din Africa de Sud şi Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele internaţionale de cea mai mare actualitate şi complexitate este lichidarea decalajului dintre ţările in curs de dezvoltare şi statele avansate economic - a cărui sursă se află în politica şi practicile imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului - Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. subliniază necesitatea de a se acţiona cu consecvenţă pentru respectarea şi consolidarea suveranităţii popoarelor asupra bogăţiilor lor naţionale, aşezarea relaţiilor economice internaţionale pe o bază nouă, echitabilă, de deplină egalitate, realizarea unor raporturi juste intre preţurile materiilor prime şi ale produselor industriale, asigurarea tuturor condiţiilor ca schimburile comerciale să fie reciproc avantajoase, să stimuleze progresul mai rapid al ţărilor slab dezvoltate. Comitetul Executiv relevă aprecierea înscrisă in documentele Consfătuirii că grija faţă de menţinerea păcii şi contribuţia activă la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale sunt o datorie a tuturor statelor, indiferent de mărimea sau apartenenţa lor la un sistem social-politic sau altul. In legătură cu aceasta, Comitetul Executiv apreciază reafirmarea In cadrul Consfătuirii a importanţei creşterii rolului şi eficienţei activităţii O.N.U. in sprijinirea procesului de destindere internaţională, inclusiv pe continentul european, în soluţionarea marilor probleme ale omenirii contemporane, in consolidarea păcii şi dezvoltarea colaborării intre toate naţiunile. 'or Comitetul Executiv constată că, in lumina dezbaterilor şi documentelor Consfătuirii, s-a confirmat incă o dată, cu putere, justeţea orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului cu privire la evoluţia vieţii internaţionale, a liniei generale urmată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru in domeniul politicii externe. Pornind de la faptul că intre politica internă şi externă există o strînsă legătură, că succesele obţinute în edificarea noii orînduiri, în ridicarea bunăstării maselor reprezintă totodată o contribuţie internaţionalistă la întărirea forţelor şi prestigiului socialismului, Comitetul Executiv cheamă clasa muncitoare, ţărănimea, intelectualitatea, întregul nostru popor să desfăşoare o activitate susţinută pentru noi şi ci mai importante realizări in toate domeniile construcţiei socialiste, intimpinind astfel cu cinste marile evenimente ale anului 1974 - împlinirea a trei decenii de la Eliberare şi Congresul al Xl-lea al Partidului Comunist Român - pentru noi victorii pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. • Sâmbătă 27 în Editura politică a apărut lucrarea: Vizita oficială a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU aprilie în Republica 1974 Federală Germania a 26—30 iunie 1973 . Lucrarea a apărut și in limba germană HUNEDOARA .Oţel suplimentar echivalent cu de 52 anului 1938 HUNEDOARA (coresp. R.I. I. Cojocaru). Colectivele uzinelor din cadrul Combinatului siderurgic Hunedoara întimpină ziua de 1 Mai cu succese deosebite şi cu o serie de recorduri. In cele aproape 120 de zile care au trecut din acest an ei au obţinut cea mai mare depăşire de plan din istoria combinatului şi au produs suplimentar oţel din care se pot fabrica aproximativ 6 000 tractoare. Cantitatea de oţel dată peste plan este de 52 de ori mai mare decit toată producţia realizată la Hunedoara în tot anul 1938. Mai trebuie adăugat faptul că mai mult de jumătate din metalul fabricat anul acesta este oţel cu caracteristici superioare. La oţelăria electrică, unde se desfăşoară o vie întrecere pentru economisire s-a înregistrat cel mai redus consum de energie electrică pe tona de metal. In perioada care a trecut de la începutul anului s-a economisit mai mult de 1 milion kWh energie electrică, faţă de consumurile planificate de om 109 construcţii industriale şi social-culturale Unităţile Ministerului Construcţiilor Industriale şi-au realizat, înainte de termen, sarcinile de plan pe primele patru luni ale acestui an. Aportul zecilor de mii de muncitori, tehnicieni şi ingineri din acest sector s-a materializat in punerea in funcţiune a 109 fabrici, secţii principale de producţie şi linii tehnologice, obiective social-culturale şi turistice din care 11 unităţi au fost recepţionate în devans. Dintre unităţile care au intrat în circuitul economiei naţionale, în această perioadă menţionăm: Instalaţia de fibre poliesterice de la Combinatul din Iaşi, o nouă secţie pentru producerea Carom-ului la Borzeşti, noi capacităţi de producţie la Uzina de oţeluri aliate din Tîrgovişte, întreprinderea de produse din sîrmă Buzău şi întreprinderea de prelucrarea aluminiului de la Slatina. De asemenea, s-au dat in funcţiune Fabrica de plăci aglomerate din lemn de la Bistriţa, întreprinderea de timplăria metalică din Buzău şi o secţie la cunoscuta uzină de rulmenţi din Bîrlad. Este de remarcat, totodată, că printr-o îmbunătăţire a organizării producţiei şi muncii pe şantiere, prin perfecţionarea colaborării cu unităţile beneficiare, volumul total de utilaje tehnologica montat este cu 30 la sută mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Concomitent, stocul de echipament tehnic destinat ridicării noilor obiective s-a diminuat în cele aproape patru luni cu 7 000 de tone. Succesele înregistrate au creat condiţii ca, pînă la 1 Mai, să fie terminate lucrările de construcţie la alte 20 de capacităţi da producţie. (Agerpres). 40 milioane kWh furnizaţi în plus de hidrocentrala de la Porţile de Fier Energeticienii de la Porţile de Fier au sporit cu 2,6 la sută, peste nivelul planificat, puterea efectiv utilizabilă a hidrocentralei. Indicele atins este aproape dublu faţă de cel înscris în angajamentul asumat de colectivul de aici în întrecerea dedicată zilei de 1 Mai. Ca urmare, cea mai puternică hidrocentrală a ţării a livrat în plus în sistemul electroenergetic naţional aproape 40 000 000 kilowaţi-oră. La şantierul naval din Constanţa . S-a încheiat betonarea noilor diguri CONSTANŢA (coresp. R.I. Ion Popovici). La Şantierul naval din Constanţa a avut loc ieri un eveniment deosebit : brigăzile de betonişti conduse de Marin Berceanu — cele care in urmă cu un an de zile, la 26 aprilie 1973, turnau primele cantităţi de beton la radierul docurilor — au pus acum în priză ultimele bene de beton. Evenimentul, care marchează încheierea lucrărilor de bază la construcţia docurilor, se petrece cu 35 de zile mai devreme. In cele 12 luni care au trecut de la începerea lucrărilor s-au turnat aproape 250 000 mc beton, înglobîndu-se, totodată, peste 15 000 tone fier-beton. In prezent, colectivul şantierului este angrenat în realizarea casei pompelor — o lucrare de mărimea unui bloc cu opt etaje — şi la pregătirea condiţiilor pentru montarea ecluzelor — uriaşele porţi ale docurilor, care cîntăresc peste 800 tone. După cum am fost informaţi, aceste porţi — construite la Şantierul naval din Galaţi — se află în drum spre Constanţa la bordul cargoului „Balş“. PORUMBUL semănat pe mai mult de 70 la sută din suprafaţa In noaptea de 25/26 aprilie au căzut precipitată in cea mai mare parte a tării, care au continuat in cursul zilei de ieri în Banat, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei, Transilvaniei şi Dobrogei. In jurul prinzului, aria ploilor s-a extins in nordul Moldovei di in zona muntoasă a Maramureşului. Aşa cum era de aşteptat, mercurul termometrelor a înregistrat unele coborîri, mai accentuate în nord-vestul ţării. Insumînd cantităţile de apă provenite din precipitaţiile căzute în cursul acestei săiptămîni, obţinem următoarele valori : 10—13 litri pe metru pătrat in estul Olteniei, Dobrogea si cea mai mare parte a Munteniei (local în Dobrogea şi în sudestul Munteniei s-au înregistrat peste 30 litri pe m.p.). In celelalte zone ploile au variat între 1—10 litri, exceptînd vestul Crişanei şi local în sudul Moldovei unde precipitaţiile au fost sporadice. Timpul capricios a obligat pe lucrătorii ogoarelor să-şi organizeze astfel munca în campanie, ca orice oră bună de lucru să fie folosită din plin pentru terminarea însămînţărilor. Ieri, au anunţat realizarea integrală a suprafeţelor prevăzute cu porumb, întreprinderile agricole de stat din judeţele Dolj, Tulcea, Galaţi şi Satu Mare. Un alt fapt semnificativ: în cooperativele agricole de producţie din judeţele Galaţi, Brăila, Dolj, Prahova, Ialomiţa şi Teleorman se seamănă ultimele suprafeţe cu această cultură. Potrivit ultimelor date centralizate s-au semănat pina ieri 1,7 milioane hectare cu porumb, ceea ce reprezintă 75 la sută faţă de prevederi în sectorul agriculturii de stat şi 69 la sută în sectorul cooperatist. Ţinînd seama că nu mai rămas de semănat peste 1,2 milioane hectare cu porumb, zilele — şi chiar orele — favorabile activităţii în cîmp, trebuie folosite din plin, astfel ca pînă la sfirşitul lunii această lucrare să se încheie în toate judeţele ţării. Asupra unităţilor agricole rămase în urmă ar trebui să-şi concen prevăzută trece mai mult atenţia consiliile populare comunale — cărora potrivit legii adoptate recent de Marea Adunare Naţională le revin atribuţii multiple în domeniul agriculturii — avînd în această direcţie sprijinul organelor agricole judeţene. Staţie pilot pentru ignifugarea textilelor TIMIŞOARA (coresp. R. I. I. Medoia), din colectiv de ceretători de la Centrul de chimie din localitate, conduşi de conf. univ. dr. Radu Vîlceanu, a realizat o instalatie-pilot de obţinere a unor produşi organo-fosforici, unica de acest fel în ţară. Noua instalaţie, construită în colaborare cu specialişti de la întreprinderea textilă din localitate, serveşte la impreganarea fibrelor celulozice şi se caracterizează printr-o originală tehnologia de funcţionare, cu înaltă productivitate şi eficienţă economică. Produşii obţinuţi prin acest procedeu conferă o calitate superioară de ignifugare, astfel incit textilele respective — folosite de obicei în confecţionarea unor costume speciale — oferă deplină siguranţă împotriva focului. O nouă etapă in relaţiile de colaborare multilaterală româno-costaricane Eveniment politic de însemnătate majoră în evoluţia relaţiilor bilaterale — iată aprecieri care, formulate de ambele părţi, însoţesc şi subliniază bilanţul cuprinzător al vizitei oficiale făcute in România de preşedintele Republicii Costa Rica, José Figueras Ferrer, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialista România, Nicolae Ceauşescu. In aceste zile, care au marcat încă o dată, pregnant, sentimentele de înaltă stimă şi preţuire pe care le nutresc popoarele noastre, dialogul româno-costarican la cel mai înalt nivel deschizînd o nouă şi fructuoasă etapă în dezvoltarea conlucrării noastre multilaterale. In vizita întreprinsă pe pămîntul românesc, înalţii soli ai Republicii Costa Rica au fost intîmpinaţi pretutindeni — la Bucureşti, Craiova şi în judeţul Argeş, unde au vizitat obiective economice şi social-culturale , cu manifestări ce au exprimat prietenia, interesul şi simpatia cu care sunt urmărite în ţara noastră eforturile poporului costarican pentru propăşirea patriei sale. Opinia publică din România a salutat cu profundă satisfacţie această posibilitate oferită de calea proprie a contactelor nemijlocite dintre factorii de răspundere ai celor două ţări, pentru mai buna cunoaştere reciprocă, pentru intensificarea colaborării,in avantajul ambelor popoare, al cauzei păcii, înţelegerii şi cooperării internaţionale. Deşi sunt separate de mari spaţii geografice şi aparţin unor sisteme social-economice diferite, popoarele român şi costarican au în comun, pe lingă afinităţi de limbă şi cultură, preocuparea de a-şi edifica o economie prosperă, de a reduce treptat decalajele ce le separă de ţările dezvoltate. Totodată, ele sunt profund interesate în statornicirea în viaţa internaţională a unor relaţii noi, democratice, care să asigure condiţii de securitate şi cooperare internaţională. Toate acestea creează premise deosebit de favorabile pentru conlucrarea între cele două ţări, pentru apropierea popoarelor lor. Comunicatul comun, document de o deosebită importanţă, care reprezintă o încununare a procesului de apropiere dintre popoarele noastre, subliniază importanţa istorică a Tratatului de prietenie şi cooperare, semnat cu prilejul vizitei în Costa Rica a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, precum şi a celorlalte documente încheiate cu acest prilej, proclamă solemn hotărîrea celor două George Nicolescu (Continuare in pag. a 6-a)