România Liberă, aprilie 1974 (Anul 32, nr. 9155-9179)

1974-04-27 / nr. 9177

ANUL XXXII Nr. 9177 • 6 pagini 30 bani ­ Ve­­. COTIDIANUL CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Ş­EDINŢA COMITETULUI EXECUTIV A­L C.C. AL P.C.R. In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc şedinţa Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd în unanimitate şi dînd o înaltă apreciere activităţii constructive desfăşurate de de­legaţia română la consfătuire, poziţiei exprimate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu — în deplină conformitate cu linia politică gene­rală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului —, Comitetul Executiv a adop­tat în acest sens o hotărîre specială, care se dă publicităţii. In cadrul aceleiaşi şedinţe, Comitetul Executiv a analizat rapor­tul Curţii Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar in economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvenţă transpunerea întocmai în viaţă a orientărilor şi sarcinilor stabilite de conducerea partidului şi statului, de secretarul general al parti­dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în ce priveşte respectarea dis­ciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale şi băneşti, creşterea eficienţei folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine şi disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de pre­venire şi eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simţului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori mate­riale şi băneşti. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenţia ministerelor, comitetelor judeţene de partid şi consiliilor p­­alate judeţene, tutu­ror instituţiilor şi întreprinderilor să aplice cu consecvenţă şi fermi­tate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R. şi Consiliului Su­prem al Dezvoltării Economice şi Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului şi energiei, să se acţioneze pentru folosirea raţională şi valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniştri privind reaşezarea preţurilor de producţie şi de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării şi îndustrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale acti­vităţii curente. HOTĂRÎREA­­ Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia şi activitatea desfăşurată la Consfătuire de delegaţia de partid şi guvernamentală română, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat in­formarea prezentată de secretarul general al parti­dului, preşedintele Republicii Socialiste România, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale române la lucrările Consfătui­rii Comitetului Politic Consultativ al statelor participan­te la Tratatul de la Varşovia, care a avut loc în zilele de 17 şi 18 aprilie a.c. in capitala Republicii Popu­lare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate şi dă o înaltă apreciere activităţii rodnice şi constructive desfă­şurate de delegaţia română, poziţiei exprimate la Con­sfătuire de tovarăşul Nicolae Ceauşescu­­ în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului şi statului nostru stabilită de Congresul al X-lea Şi Conferinţa Naţională ale partidului. Aprecierile şi con­siderentele expuse, întreaga activitate a delegaţiei la Consfătuire reprezintă o nouă contribuţie de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, la cauza prieteniei, alianţei şi co­laborării cu ţările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării şi solidarităţii tuturor ţârilor socialiste, la înfăptuirea securităţii europene şi dezvoltarea colabo­rării şi încrederii intre toate naţiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de re­laţii internaţionale. 2. Comitetul Executiv îşi exprimă aprobarea faţă de documentele Consfătuirii, consideră că întilnirea de la Varşovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate şi colaborare pe continentul eu­ropean, pentru consolidarea păcii în intreaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfac­ţie cursul general al destinderii in Europa, care a dus la convocarea Conferinţei general-europene pentru securitate şi cooperare, confirmindu-se astfel justeţea şi caracterul realist al chemării la înfăptuirea securită­ţii europene lansată de Consfătuirea de la Bucureşti din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvenţa cu care a militat şi militează România, alături de celelalte ţări socialiste, pentru promovarea cauzei securităţii şi cola­borării pe continent. Aportul bogat şi multilateral al ţării noastre s-a materializat prin numeroasele iniţia­tive, demersuri şi acţiuni pentru propagarea şi înrădă­cinarea principiilor securităţii in practica vieţii interna­ţionale, prin normalizarea relaţiilor, dezvoltarea şi di­versificarea colaborării României cu celelalte state eu­ropene, prin activitatea vastă şi neobosită de contacte şi intilniri ale preşedintelui României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu şefii a numeroase state şi guverne eu­ropene, personalităţi politice şi reprezentanţi ai dife­ritelor organizaţii sociale, prin înscrierea obiectivelor securităţii în Declaraţiile solemne, Comunicatele co­mune şi nn celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfăşurat de reprezen­tanţii României in toate fazele lucrărilor Conferinţei. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă nece­sitatea ca in cadrul Conferinţei general-europene să se elaboreze documente clare­­ care să statornicească noile principii ale relaţiilor pe continent bazate pe respectul independenţei şi suveranităţii naţionale, să excludă folosirea forţei sau ameninţării cu forţa, să ofere tuturor popoarelor garanţia deplină că vor fi fe­rite de orice act de agresiune şi se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voinţe, intr-un climat de prietenie şi înţelegere­­ prevăzind măsuri concrete de aplicare a acestor principii şi de creştere a încrederii şi stabili­tăţii. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de a­­semenea, importanţa faptului că in documentele Con­sfătuirii a fost reafirmată necesitatea instituirii unui or­ganism permanent al statelor participante la conferinţă. Pronunţindu-se in mod ferm pentru accelerarea lucră­rilor şi ţinerea in acest an a fazei a treia a Conferin­ţei, România consideră că ar fi util şi necesar ca a­­ceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă o mare importanță con­cluziei exprimate de statele participante la Consfătui­rea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, in documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destin­derea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea poziţiilor exprimate în Declaraţia Consfă­tuirii de la Praga a Comitetului Politic Consultativ, din ianuarie 1972, care a relevat obligaţia statelor euro­pene de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea mă­surilor de dezarmare şi a subliniat cu claritate că exa­minarea şi definirea căilor de rezolvare a acestei pro­bleme nu trebuie să fie prerogativa alianţelor militar­­politice existente in Europa. In această privinţă o mare insemnătate are desfă­şurarea unor eforturi susţinute pentru a se obţine ca la Conferinţa de la Viena - care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru tre­cerea la abordarea problemei dezarmării in Europa - să se obţină rezultate cit mai bune pe calea reducerii intr-o proporţie accentuată a trupelor şi armamentelor, atit străine, cit şi naţionale, asigurindu-se ca măsurile ce se vor adopta să nu afecteze in nici un fel secu­ritatea, atit a statelor participante la conferinţă, cit şi a celor care nu sint părţi la acordurile ce se vor rea­liza. In acest sens, Comitetul Executiv apreciază ca problema dezarmării in Europa — care priveşte in mod nemijlocit toate popoarele continentului - impune ca, la anumite faze ale conferinţei, să-şi poată spune pă­rerea in cadrul acesteia şi celelalte state europene in­teresate. Comitetul Executiv subliniază marea insemnătate politică şi practică a faptului că statele socialiste participante la Consfătuire şi-au reafirmat in mod public şi deschis, in Comunicatul adoptat, poziţia ca sunt gata să desfiinţeze organizaţia Tratatului de la Varşovia simultan cu dizolvarea N.A.T.O., sau, drept prim pas, să lichideze organizaţiile lor militare. Fireşte, atât timp cit continuă să existe N.A.T.O. şi nu se în­făptuiesc măsuri efective de dezarmare, România, ală­turi de celelalte state socialiste participante la Tratatul de la Varşovia, se pronunţă pentru întărirea capacităţii de apărare şi a colaborării reciproce in această direcţie. In condiţiile marilor schimbări petrecute in cele aproape două decenii de la înfiinţarea Tratatului de la Varşovia, este necesară şi se impune accentuarea tot mai mult, prioritară, a caracterului şi laturii sale politice, inclusiv perfecţionarea sistemului de informări şi consultări reciproce in toate problemele importante pentru pacea in Europa şi în lume. 4. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. dă o înaltă apreciere modului în care a fost exprimată de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu poziţia României asupra celorlalte probleme care au format, de asemenea, obiectul unor schimburi de vederi la Consfătuire. In legătură cu Orientul Apropiat, România şi-a re­afirmat poziţia constantă privind soluţionarea politică a conflictului, retragerea Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, crearea condi­ţiilor care să asigure independenţa şi integritatea tuturor statelor din zonă, rezolvarea problemei poporu­lui palestinian, pornindu-se de la dreptul său de a se organiza de sine stătător, inclusiv dreptul de a-și constitui un stat independent. Apreciind pozitiv reali­zarea dezangajării dintre Egipt și Israel, ca un prim pas spre retragerea Israelului din teritoriile arabe ocu­pate, România consideră că ar fi deosebit de utilă dezangajarea și în celelalte zone ale conflictului. In legătură cu examinarea situaţiei din Vietnam, Comitetul Executiv subliniază necesitatea unor eforturi susţinute in vederea înfăptuirii Acordurilor de la Paris, a instaurării păcii în întreaga Indochină, asigurindu-se astfel condiţiile necesare ca popoarele vietnamez, khmer şi laoţian să-şi soluţioneze singure problemele, fără amestec din afară, să se consacre dezvoltării lor economico-sociale independente. Comitetul Executiv reafirmă deplina solidaritate a P.C.R. şi a poporului român cu lupta dreaptă a popoa­relor din ţările Asiei, Africii şi Americii Latine împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului, pentru eliberarea naţională, pentru consolidarea inde­pendenţei lor politice şi economice, pentru progres social. Este necesar să se acţioneze mai ferm pentru a se pune cu desăvirşire capăt dominaţiei colonialis­mului portughez, pentru a se lichida politica de discri­minare rasială din Africa de Sud şi Rhodesia. Pornind de la faptul că una din problemele inter­naţionale de cea mai mare actualitate şi complexitate este lichidarea decalajului dintre ţările in curs de dez­voltare şi statele avansate economic - a cărui sursă se află în politica şi practicile imperialismului, colo­nialismului şi neocolonialismului - Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. subliniază necesitatea de a se acţiona cu consecvenţă pentru respectarea şi consolidarea suve­ranităţii popoarelor asupra bogăţiilor lor naţionale, aşezarea relaţiilor economice internaţionale pe o bază nouă, echitabilă, de deplină egalitate, realizarea unor raporturi juste intre preţurile materiilor prime şi ale produselor industriale, asigurarea tuturor condiţiilor ca schimburile comerciale să fie reciproc avantajoase, să stimuleze progresul mai rapid al ţărilor slab dezvoltate. Comitetul Executiv relevă aprecierea înscrisă in do­cumentele Consfătuirii că grija faţă de menţinerea păcii şi contribuţia activă la soluţionarea problemelor vieţii internaţionale sunt o datorie a tuturor statelor, indiferent de mărimea sau apartenenţa lor la un sis­tem social-politic sau altul. In legătură cu aceasta, Comitetul Executiv apreciază reafirmarea In cadrul Consfătuirii a importanţei creşterii rolului şi eficienţei activităţii O.N.U. in sprijinirea procesului de destin­dere internaţională, inclusiv pe continentul european, în soluţionarea marilor probleme ale omenirii contem­porane, in consolidarea păcii şi dezvoltarea colaborării intre toate naţiunile. 'or Comitetul Executiv constată că, in lumina dezbate­rilor şi documentelor Consfătuirii, s-a confirmat incă o dată, cu putere, justeţea orientărilor fundamentale stabilite de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului cu privire la evoluţia vieţii internaţio­nale, a liniei generale urmată cu consecvenţă de partidul şi statul nostru in domeniul politicii externe. Pornind de la faptul că intre politica internă şi ex­ternă există o strînsă legătură, că succesele obţinute în edificarea noii orînduiri, în ridicarea bunăstării maselor reprezintă totodată o contribuţie internaţio­­nalistă la întărirea forţelor şi prestigiului socialismului, Comitetul Executiv cheamă clasa muncitoare, ţărăni­mea, intelectualitatea, întregul nostru popor să des­făşoare o activitate susţinută pentru noi şi ci­ mai importante realizări in toate domeniile construcţiei socialiste, intimpinind astfel cu cinste marile eveni­mente ale anului 1974 - împlinirea a trei decenii de la Eliberare şi Congresul al Xl-lea al Partidului Co­munist Român - pentru noi victorii pe calea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. • Sâmbătă 27 în Editura politică a apărut lucrarea: Vizita oficială a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU aprilie în Republica 1974 Federală Germania a 26—30 iunie 1973 . Lucrarea a apărut și in limba germană HUNEDOARA .Oţel suplimentar echivalent cu de 52 anului 1938 HUNEDOARA (coresp. R.I.­­ I. Cojocaru). Colectivele uzine­lor din cadrul Combinatului si­derurgic Hunedoara întimpină ziua de 1 Mai cu succese deose­bite şi cu o serie de recorduri. In cele aproape 120 de zile care au trecut din acest an ei au ob­ţinut cea mai mare depăşire de plan din istoria combinatului şi au produs suplimentar oţel din care se pot fabrica aproximativ 6 000 tractoare. Cantitatea de oţel d­ată peste plan este de 52 de ori mai mare decit toată pro­ducţia realizată la Hunedoara în tot anul 1938. Mai trebuie adău­gat faptul că mai mult de ju­mătate din metalul fabricat anul acesta este oţel cu caracteristici superioare. La oţelăria electrică, unde se desfăşoară o vie între­cere pentru economisire s-a în­registrat cel mai redus consum de energie electrică pe tona de metal. In perioada care a trecut de la începutul anului s-a eco­nomisit mai mult de 1 milion kWh energie electrică, faţă de consumurile planificate­ de om­ 109 construcţii industriale şi social-culturale Unităţile Ministerului Construcţiilor Industri­ale şi-au realizat, înainte de termen, sarcinile de plan pe primele patru luni ale acestui an. Aportul zecilor de mii de muncitori, tehnicieni şi ingineri din acest sector s-a materializat in punerea in funcţiune a 109 fabrici, secţii prin­cipale de producţie şi linii tehnologice, obiective social-culturale şi turistice din care 11 unităţi au fost recepţionate în devans. Dintre unităţile care au intrat în circuitul economiei naţionale, în această perioadă menţionăm: Instalaţia de fibre poliesterice de la Combinatul din Iaşi, o nouă secţie pentru producerea Carom-ului la Borzeşti, noi capacităţi de producţie la Uzina de oţeluri aliate din Tîrgovişte, întreprinderea de produse din sîrmă Buzău şi întreprinderea de prelucrarea aluminiului de la Slatina. De asemenea, s-au dat in funcţiune Fabrica de plăci aglomerate din lemn de la Bis­triţa, întreprinderea de timplă­­ria metalică din Buzău şi o sec­ţie la cunoscuta uzină de rul­menţi din Bîrlad. Este de remarcat, totodată, că printr-o îmbunătăţire a organi­zării producţiei şi muncii pe şantiere, prin perfecţionarea co­laborării cu unităţile beneficiare, volumul total de utilaje tehno­logica montat este cu 30 la sută mai mare faţă de aceeaşi peri­oadă a anului trecut. Concomi­tent, stocul de echipament teh­nic destinat ridicării noilor o­­biective s-a diminuat în cele a­­proape patru luni cu 7 000 de tone. Succesele înregistrate au creat condiţii ca, pînă la 1 Mai, să fie terminate lucrările de construcţie la alte 20 de capa­cităţi da producţie. (Agerpres). 40 milioane kWh furnizaţi în plus de hidrocentrala de la Porţile de Fier Energeticienii de la Porţile de Fier au sporit cu 2,6 la sută, peste nivelul planificat, puterea efectiv utilizabilă a hidrocentra­lei. Indicele atins este aproape dublu faţă de cel înscris în an­gajamentul asumat de colectivul de aici în întrecerea dedicată zi­lei de 1 Mai. Ca urmare, cea mai puternică hidrocentrală a ţării a­ livrat în plus în sistemul electroenergetic naţional aproape 40 000 000 kilowaţi-oră. La şantierul naval din Constanţa . S-a încheiat betonarea noilor diguri CONSTANŢA (coresp. R.I. Ion Popovici). La Şantierul naval din Constanţa a avut loc ieri un eveniment deosebit : brigăzile de betonişti conduse de Marin Ber­­ceanu — cele care in urmă cu un an de zile, la 26 aprilie 1973, turnau primele cantităţi de be­ton la radierul docurilor — au pus acum în priză ultimele bene de beton. Evenimentul, care mar­chează încheierea lucrărilor de bază la construcţia docurilor, se petrece cu 35 de zile mai de­vreme. In cele 12 luni care au trecut de la începerea lucrărilor s-au turnat aproape 250 000 mc beton, înglobîndu-se, totodată, peste 15 000 tone fier-beton. In prezent, colectivul şantieru­lui este angrenat în realizarea casei pompelor — o lucrare de mărimea unui bloc cu opt etaje — şi la pregătirea condiţiilor pentru montarea ecluzelor — uriaşele porţi ale docurilor, care cîntăresc peste 800 tone. După cum am fost informaţi, aceste porţi — construite la Şantierul naval din Galaţi — se află în drum spre Constanţa la bordul cargoului „Balş“. PORUMBUL semănat pe mai mult de 70 la sută din suprafaţa In noaptea de 25/26 aprilie au căzut precipitată in cea mai mare parte a tării, care au con­tinuat in cursul zilei de ieri în Banat, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei, Transilvani­ei şi Dobrogei. In jurul prinzu­­lui, aria ploilor s-a extins in nordul Moldovei di in zona muntoasă a Maramureşului. Aşa cum era de aşteptat, mercurul termometrelor a în­registrat unele coborîri, mai accentuate în nord-vestul ţării. Insumînd cantităţile de apă provenite din precipitaţiile că­zute în cursul acestei săiptămîni, obţinem următoarele valori : 10—13 litri pe metru pătrat in estul Olteniei, Dobrogea si cea mai mare parte a Munteniei (local în Dobrogea şi în sud­­estul Munteniei s-au înregis­trat peste 30 litri pe m.p.). In celelalte zone ploile au variat între 1—10 litri, exceptînd ves­tul Crişanei şi local în sudul Moldovei unde precipitaţiile au fost sporadice. Timpul capricios a obligat pe lucrătorii ogoarelor să-şi or­ganizeze astfel munca în cam­panie, ca orice oră bună de lu­cru să fie folosită din plin pen­tru terminarea însămînţărilor. Ieri, au anunţat realizarea in­tegrală a suprafeţelor prevăzu­te cu porumb, întreprinderile agricole de stat din judeţele Dolj, Tulcea, Galaţi şi Satu Mare. Un alt fapt semnificativ: în cooperativele agricole de pro­ducţie din judeţele Galaţi, Bră­ila, Dolj, Prahova, Ialomiţa şi Teleorman se seamănă ultimele suprafeţe cu această cultură. Potrivit ultimelor date cen­tralizate s-au semănat pina ieri 1,7 milioane hectare cu porumb, ceea ce reprezintă 75 la sută faţă de prevederi în sectorul a­­griculturii de stat şi 69 la sută în sectorul cooperatist. Ţinînd seama că nu mai rămas de se­mănat peste 1,2 milioane hecta­re cu porumb, zilele — şi chiar orele — favorabile activităţii în cîmp, trebuie folosite din plin, astfel ca pînă la sfirşitul lunii această lucrare să se încheie în toate judeţele ţării. Asu­pra unităţilor agricole rămase în urmă ar trebui să-şi concen­ prevăzută trece mai mult atenţia consiliile populare comunale — cărora potrivit legii adoptate recent de Marea Adunare Naţională le re­vin atribuţii multiple în dome­niul agriculturii — avînd în a­­ceastă direcţie sprijinul organe­lor agricole judeţene. Staţie pilot pentru ignifugarea textilelor TIMIŞOARA (coresp. R. I. I. Medoia), din colectiv de ceretă­­tori de la Centrul de chimie din localitate, conduşi de conf. univ. dr. Radu Vîlceanu, a realizat o instalatie-pilot de obţinere a unor produşi organo-fosforici, unica de acest fel în ţară. Noua instalaţie, construită în colabo­rare cu specialişti de la între­prinderea textilă din localitate, serveşte la impreganarea fibre­lor celulozice şi se caracterizea­ză printr-o originală tehnologia de funcţionare, cu înaltă produc­tivitate şi eficienţă economică. Produşii obţinuţi prin acest procedeu conferă o calitate su­perioară de ignifugare, astfel incit textilele respective — fo­losite de obicei în confecţionarea unor costume speciale — oferă deplină siguranţă împotriva fo­cului. O nouă etapă in relaţiile de colaborare multilaterală româno-costaricane Eveniment politic de însemnă­tate majoră în evoluţia relaţi­ilor bilaterale — iată aprecieri care, formulate de ambele părţi, însoţesc şi subliniază bilanţul cuprinzător al vizitei oficiale făcute in România de preşedin­tele Republicii Costa Rica, José Figueras Ferrer, la invitaţia pre­şedintelui Republicii Socialista România, Nicolae Ceauşescu. In aceste zile, care au marcat încă o dată, pregnant, sentimentele de înaltă stimă şi preţuire pe care le nutresc popoarele noas­tre, dialogul româno-costarican la cel mai înalt nivel deschizînd o nouă şi fructuoasă etapă în dezvoltarea conlucrării noastre multilaterale. In vizita întreprinsă pe pămîn­­tul românesc, înalţii soli ai Re­publicii Costa Rica au fost in­­tîmpinaţi pretutindeni — la Bucureşti, Craiova şi în judeţul Argeş, unde au vizitat obiective economice şi social-culturale , cu manifestări ce au exprimat prietenia, interesul şi simpatia cu care sunt urmărite în ţara noastră eforturile poporului cos­­tarican pentru propăşirea patri­ei sale. Opinia publică din Ro­mânia a salutat cu profundă satisfacţie această posibilitate o­­ferită de calea proprie a con­tactelor nemijlocite dintre fac­torii de răspundere ai celor două ţări, pentru mai buna cunoaş­tere reciprocă, pentru intensifi­carea colaborării,­in avantajul ambelor popoare, al cauzei păcii, înţelegerii şi cooperării interna­ţionale. Deşi sunt separate de mari spaţii geografice şi aparţin unor sisteme social-economice dife­rite, popoarele român şi cos­­tarican au în comun, pe lingă afinităţi de limbă şi cultură, preocuparea de a-şi edifica o e­­conomie prosperă, de a reduce treptat decalajele ce le separă de ţările dezvoltate. Totodată, ele sunt profund interesate în statornicirea în viaţa internaţio­nală a unor relaţii noi, demo­cratice, care să asigure condiţii de securitate şi cooperare inter­naţională. Toate acestea creează premise deosebit de favorabile pentru conlucrarea între cele două ţări, pentru apropierea popoarelor lor. Comunicatul co­mun, document de o deosebită importanţă, care reprezintă o în­cununare a procesului de apro­piere dintre popoarele noastre, subliniază importanţa istorică a Tratatului de prietenie şi coo­perare, semnat cu prilejul vi­zitei în Costa Rica a preşedin­telui Nicolae Ceauşescu, precum şi a celorlalte documente înche­iate cu acest prilej, proclamă solemn hotărîrea celor două George Nicolescu (Continuare in pag. a 6-a)

Next