România Liberă, martie 1986 (Anul 44, nr. 12852-12877)

1986-03-26 / nr. 12873

Campania agricolă de primăvară RITM ŞI CALITATE LA SEMĂNAT Vremea bună din multe zo­ne ale ţării a permis şi altor judeţe să declanşeze lucrările agricole de primăvară. în pre­zent semănatul se desfăşoară în 31 de judeţe precum şi în Sectorul agricol Ilfov, supra­faţa care a primit sămînţa ajungînd la 246 mii hectare. De remarcat că în Timiş, Arad, Bihor, Caraş-Severin, Alba, Hunedoara, Sibiu, Mu­reş şi Bistriţa-Năsăud s-a în­cheiat semănatul mazărei pen­tru boabe, că din 11 judeţe cultivatoare de orzoaică însă­­mînţările s-au terminat în 5 judeţe. Cît priveşte semănatul ovăzului, lucrarea s-a execu­tat pe toată suprafaţa prevă­zută în 14 judeţe. Pînă la terminarea semăna­tului culturilor amintite, în întreaga ţară, mai este totuşi mult. Deci, este nevoie ca, în toate zonele, să înceapă ime­diat semănatul. Fiecare oră cîştigată va atîrna mult în ba­lanţa recoltei. Mai ales că, la această dată, sînt rămîneri în urmă, ceea ce obligă la con­centrarea mijloacelor mecani­ce şi a forţelor manuale nece­sare deservirii lor astfel incit restanţele să fie recuperate in cel mai scurt timp. Nu de alta, dar curind va trebui să se dea startul la însămînţarea cultu­rilor din epoca a doua, culturi care ocupă suprafeţe foarte mari. în momentul în care se vor crea condiţii pentru se­mănatul porumbului şi a soiei toate celelalte seminţe trebuie să fie ajunse în brazdă pen­tru a putea repartiza suficiente forţe celor două culturi. Nu­mai în felul acesta va exista garanţia că lucrările de pregă­tire a terenului şi semănat vor fi efectuate în perioadele op­time stabilite prin tehnologii. Ca să se realizeze mai repede semănatul culturilor din pri­ma epocă, specialiştii au dato­ria să urmărească de cîteva ori pe zi starea terenului şi să ia măsuri imediate de intro­ducere a utilajelor în brazdă pentru a nu se pierde nici o oră bună de lucru. Totodată, din momentul începerii semă­natului, conducerile unităţilor agricole au datoria să asigure mecanizatorilor toate cele ne­cesare desfăşurării în schim­buri, ziua şi noaptea, a pre­gătirii terenului şi pe întregul parcurs al zilei-lumină a se­mănatului. Aceasta înseamnă ca la fiecare loc de muncă să existe carburanţi, asistenţă tehnică pentru tractoare şi ce­lelalte utilaje, forţe care să de­servească semănătorile, hrană caldă etc. Nu este­ pentru pri­ma dată cînd amintim factorii de care depinde atingerea unor^ viteze mari la semănat. Dacă o facem din nou este pentru faptul că acum, mai mult ca oricînd, este nevo­e, datorită intîrzierii din anumi­te zone, aceste condiţii să fie cu adevărat asigurate în totalitate. Cele peste 4,5 mili­oane de hectare care au rămas de însăminţat pot să primeas­că sămînţa la timp numai printr-un efort susţinut al me­canizatorilor, prin folosirea la maximum a utilajelor şi a timpului, prin asigurarea unei asistenţe de specialitate care să conducă în final la un pat germinativ bine pregătit şi la un semănat de cea mai bună calitate. Foto : NICU VASILE La înalta şcoală a conştiinţei revoluţionare Măneciu — 1986, Măneciu — locul unde se desfăşoară una dintre cele mai importante şi dificile amenajări hidrotehnice. De mai mulţi ani aici construc­torii de baraje supun peisajul unor cutezătoare transformări. Teleajenul, ca atitea m­uri ale ţării, a atras şi el atenţia spe­cialiştilor. Şi a început lupta cu natura, o luptă nobilă, pentru energie, la confluenţa ultimelor ramificaţii ale mun­ţilor Carpaţi, la poalele Groho­tişului, Clăbucetului, Craiului. Aici, la Măneciu, Teleajenul simte strinsoarea munţilor. Măneciu, Homoriciu, Văleni, localităţi cunoscute doar pen­tru peisajul lor, pentru livezile lor, au de acum o rezonanţă e­­nergetică. Măneciu, un baraj din anrocamente cu miez de argilă. Un perete al muntelui se mută şi va fi transformat in baraj. Acest „munte“ va ţine in spate un lac de acumulare. Cu milioane de m.c. de apă. Un munte ridicat de oameni, de priceperea şi dăruirea lor, de abnegaţia comuniştilor. Il caut pe directorul Antre­prizei, tinărul inginer Marian Sterian. Este omul care a luat drumul şantierului de tînăr. Are 37 de ani. Drumul parcurs? Inginer proiectant pentru acest baraj, n-a mai rezistat la Bucureşti căci voia să-şi vadă proiectul cum se transformă in realitate Şi a venit la Măneciu Măneciu - Văleni, o nouă treaptă pe magistrala energeticii inginer de execuţie. Apoi şef de lot, inginer şef, şef de şan­tier, iar acum la conducerea Antreprizei. — Ce s-a mai intimplat la barajul Măneciu, tovarăşe ingi­ner Sterian? — Au continuat lucrările de umpluturi în corpul barajului şi de betonare la evacuatorul de ape mari apoi la galeria de injecţii şi camera inferioară a Centralei hidroelectrice Măne­ciu, prima de pe riul Teleajen, ca şi lucrările de betonare a platformei de la aducţiunea Măneciu — Izvoarele şi galeria de derivaţie Drajna — Telea­jen. — Ce a însemnat anul tre­cut ,de pildă, pentru „istoria“ lucrărilor Antreprizei Măneciu? — Antrepriza Măneciu a rea­lizat doar in primele 7 luni ale anului 1985 o producţie echiva­lentă cu cea a întregului an 1984, iar pină la sfirşitul lui ’35 am depăşit de 1,8 ori pro­ducţia lui 1984. S-au mărit va­lorile de producţie la lucrările în curs şi au apărut lucrări noi — acumularea Văcăreşti, in ju­deţul Dîmboviţa, rezervorul de apă potabilă cu capacitatea de 20 000 mc la Movila Vulpii şi derivaţia Nedelea-Dimbu, ju­deţul Prahova. După cum ve­deţi lucrări noi, de importanţă Petre Mihai (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate tarile, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI DEMOCRAŢIEI ŞI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XLIV Nr. 12873 Miercuri 26 martie 1986 6 pagini 50 bani 9 Semănatul se execută acum în 31 de judeţe precum şi în Sectorul agricol Ilfov 9 In multe zone s-a încheiat însămînţarea mazărei, orzoaicei şi ovăzului 9 In această săptămînă există toate condiţiile ca semă­natul să avanseze mult mai rapid 9 Se impune, deci, o mobilizare amplă a for­ţelor de la sate, astfel ca semănatul cul­turilor de primăvară să se încheie la timp şi în condiţii de calitate superioară SA­I­CU SI Parcurgem o perioadă de muncă intensă, marcată de voința întregului popor, a fiecărui colectiv de oameni ai muncii din fiecare sector economico­­social de a intimpina glorioasa aniversare a partidului nostru comunist cu realizări dintre cele mai remarcabile. Se asociază acestui moment de referinţă in conştiinţa noastră şi faptul că in curind vom debuta intr-un interval eco­nomic important — cel de-al doilea trimestru al acestui prim an al actualului cincinal. Vremea este favorabilă desfăşurării activităţii în toate ramurile eco­nomiei naţionale. Zilele care au mai rămas pină la sfirşitul primului trimestru sunt folosite din plin cu avantaje ce se traduc în sporuri de producţie peste plan, în livrări suplimentare la export, în economii însemnate de materii pri­me sau energie, in ritmuri intense pe şantierele noilor investiţii. Aceasta e esenţa informaţiilor care ne sosesc zilnic la redacţie. Iar performanţele dobîn­­dite de numeroase colective de oameni ai muncii in zone de interes major pre­cum îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a programului suplimentar de producţie industrială, realizarea sarcinilor asumate la export, lărgirea bazei de materii prime sau desfăşurarea campaniei agricole dau, în fapt, expresie unităţii întregului popor în jurul partidului, al secretarului său general, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, hotăririi tuturor oamenilor muncii de a ridica întreaga, activitate economico-socială la un nivel superior de eficienţă şi calitate. Angajare fermă pe calea modernizării producţiei De la strungul universal la celulele flexibile robotizate — Un drum al creaţiei şi continuei perfecţionări pro­fesionale Ialomiţa : Valoroasă experienţă în sectorul zootehnic (Pagina a 3-a) A FAPTE DE I COMUNICAT privind convocarea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., întrunit, marţi, în şedinţă, sub preşedinţia t­o­v­a­r­ă­ş­u­l­u­i Nicolae Ceauşescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, a hotărît convocarea Plenarei Comitetului Central al partidului în zilele de 1 și 2 aprilie a.c. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale In temeiul articolului 54 din Constituţia Republicii Socialiste România, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează : ARTICOL UNIC - Se convoacă Marea Adunare Naţională în a treia sesiune a celei de-a IX-a legislaturi în ziua de 3 aprilie 1986, ora 10. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Republicii Socialiste România PARTIDUL COMUNIST ROMÂN, PROMOTOR AL IDEALURILOR POPORULUI NOSTRU DE INDEPENDENTĂ, PACE SI COLABORARE INTERNATIONALA în cei 65 de ani­ care au trecut de la întemeierea sa, străbatind un drum glorios, Partidul Co­munist Român s-a afirmat în mod strălucit ca păstrătorul şi purtătorul de nădejde al tezau­rului celor mai luminoase tra­diţii de înţelepciune politică a poporului român. Aspiraţiile de pace, libertate şi progres ale na­ţiunii noastre, nutrite de-a lun­gul secolelor, şi-au aflat o ex­presie plenară de afirmare in anii de rodnice împliniri inau­guraţi în istoria naţională de Congresul al IX-lea al partidu­lui. Dacă România este astăzi mai mult ca oricînd în trecut cunoscută şi preţuită în conşti­inţa generală a umanităţii, dacii numele ţării şi al preşedintelui ei se regăsesc practic in fiecare zi în coloanele presei internatio­nale, in emisiunile , radioului şi televiziunii de pretutindeni, dacă poziţia românească este astăzi privită cu interes pe toate meridianele globului, dacă cu­­vintul României este ascultat cu atenţie în incintele marilor re­uniuni internationale — toate acestea se datorează politicii clarvăzătoare şi realiste promo­­vată de România socialistă, de preşedintele Nicolae Ceauşescu, pe plan mondial. Partidul Comunist Român, se­cretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovară­şul Nicolae Ceauşescu, au înzes­trat gindirea politică românească cu o concepţie revoluţionară, no­vatoare, îmbrăţişind in ansam­blul său realitatea complexă şi — de atitea ori — contradictorie a lumii contemporane, asigu­­rind, totodată, transpunerea in practică eficientă şi consecventă a acestei concepţii. , Clarviziunea, virtute cardinală a politicii externe a României socialiste, s-a demonstrat în mo­dul cel mai elocvent in cele peste două decenii care au tre­cut de la Congresul al IX-lea al partidului. Ţara noastră este unul din pionierii îmbunătăţirii relaţiilor dintre state in Europa şi este semnificativ faptul că Declaraţia de la Bucureşti, unul din documentele multilaterale de referit,­­ care au făcut posi­bilă declanşarea amplului proces politico-diplomatic materializat in semnarea Actului final de la Helsinki iar apoi asigurarea con­tinuităţii acestui curs pozitiv in viaţa politică a continentului, a fost lansată în capitala Româ­niei. Ţara noastră s-a aflat, tot­odată, printre primele state ale lumii care au făcut din obiecti­vul edificării unei noi ordini economice şi politice in lume o direcţie principală de acţiune a politicii sale externe. Valoroasă este, în acelaşi timp, contribuţia partidului şi statului nostru, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la lansarea, cristalizarea şi îm­bogăţirea conceptului noii ordini internaţionale, concept a cărui transpunere în viaţă este privită de către ţara noastră ca o ne­cesitate obiectivă a creării unei noi atmosfere internaţionale, a unor noi relaţii intre state, a lichidării marilor decalaje ce persistă, şi se adincesc in dome­niul economic şi social intre sta­tele bogate şi statele sărace. Partidul Comunist Român, ţara noastră, se dovedesc, tot­odată, factori activi ai luptei pentru pace, securitate şi dezar­mare. România s-a afirmat de-a lungul anilor ca dispunind de un imens potenţial de acţiune în cadrul demersurilor vizind rea­lizarea de progrese pe calea edi­ficării unei lumi a păcii şi sta­bilităţii, a unei lumi fără arme şi fără războaie. Concepţia rea­listă, constructivă, a partidului şi statului nostru privind complexa şi dificila problematică a dezar­mării s-a dovedit şi se dovedeşte Corneliu Vlad (Continuare în pag. a 6-a) Utilaje livrate în avans de constructorii de maşini reşiţeni Constructorii de maşini din Reşiţa, colectiv muncitoresc cu un substan­ţial aport la creşterea producţiei de energie electrică, raportează, în aces­te zile, obţinerea unor noi şi impor­tante succese in producţie. Este vorba de livrarea cu 5 zile mai devreme a aparatului director al turbinei nr. 1 de 15,5 MW care va echipa hidrocen­trala de la Gura Lotrului. De aseme­nea, constructorii de pe șantierul hi­drocentralei de pe Siriu vor putea în­cepe mai repede lucrările de montaj ale turbinei nr. 2 de 24,5 MW, agregat la care au fost încheiate probele ci­nematice. (Agerprex)

Next