România literară, octombrie-decembrie 1977 (Anul 10, nr. 40-52)

1977-10-06 / nr. 40

România literară DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor gel adjunct : G. Dimisianui. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câmpeanui. Din 7 in 7 zile „Responsabilitate pentru prezentul fi viitorul paşnic al omenirii" GÎNDIREA TEORETICA a preşedintelui Nicolae Ceauşescu este cunoscută si apreciată astăzi in lumea întreagă. Străbătută de un înalt umanism, de simţul dreptăţii şi al echităţii ce trebuie să guverneze relaţiile dintre oameni şi popoare, ea marchează interesul şi respectul cu care opinia publică — din ţară şi din afara hotarelor ei — întîmpină poziţia României in atit de complexele probleme ale lumii contemporane. Acestui interes ii răspunde şi apariţia — la Milano — a celui de-al şaptelea volum din seria Scrieri alese ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu (Scritti scelti, ei „U Calendario del Popolo“, Milano). Prefaţa editorului sintetizează conţinutul volumului („un tablou complet şi aprofundat al situaţiei economico-sociale şi politice a României socialiste“ ; „un tablou general al politicii externe a României“), reliefînd faptul că lectura volumului permite „să se aprecieze pe deplin marea capacitate a preşedintelui Nicolae Ceauşescu de a sesiza cu perspicacitate, în mod aprofundat, elementele noi ale diferitelor situaţii, de a le analiza intr-o justă perspectivă teoretică şi practică“. înaltele principii etice care guvernează opera politică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu au fost subliniate şi la festivitatea prilejuită de prezentarea, la Ambasada română din Roma, a volumului 7 din Scrieri alese. In prezenta unor personalităţi ale vieţii politice italiene, Mario Zagari, membru al Direcţiunii Partidului Socialist Italian, vicepreşedinte al Parlamentului vesteuropean, remarca: „Preşedintele Nicolae Ceauşescu este omul politic care simte responsabilitatea pentru prezentul şi viitorul paşnic al omenirii, pentru lichidarea împărţirii lumii iu bogaţi şi săraci, pentru dreptul fiecărui popor de a-şi alege propria cale de dezvoltare". Belgrad: Reuniunea general-europeana UN EVENIMENT de importantă majoră are loc zilele acestea in capitala Iugoslaviei , reuniunea reprezentanţilor statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare in Europa. Luind cuvintul in cadrul expunerilor de principiu, reprezentantul României, ambasadorul Valentin Lipatti, a subliniat poziţia tării noastre faţă de problemele securităţii europene, destinderii, colaborării şi stimulării schimbului de valori spirituale autentice intre naţiuni, subliniind, in fapt, sarcinile actualei reuniuni general -europene în concretizarea procesului inaugurat la Helsinki. Problemele aplicării Actului final şi, in general, ale securităţii europene au ocupat un loc de seamă in intîlnirile şi convorbirile preşedintelui Nicolae Ceauşescu cu şefi de state şi guverne ai altor ţări participante l aceste intîlniri, ca şi alte negocieri purtate la diferite niveluri, s-au dovedit deosebit de rodnice, ducind la numeroase acorduri şi înţelegeri politice, economice, culturale, la acţiuni de colaborare şi schimburi multiple in toate domeniile, in coformitate cu Actul final. Făcind bilanţul progreselor in aplicarea hotâririlor de la Helsinki, se constată insă că drumul parcurs realizează prea puţine fapte in direcţia traducerii in viaţă a spiritului conferinţei în relaţiile dintre statele participante. Problemelor majore ale securităţii europene — şi ale lumii — nu 11 s-a răspuns cu acele măsuri concrete atit de necesare realizării factorului destindere. Evoluţia situaţiei militare pe continent, perpetuarea tendinţelor politice de forţă şi de amestec in treburile interne ale altor state, discriminarea şi abordările restrictive în ce priveşte cooperarea economică intre state, de deformare a conţinutului Actual final — sînt tot atîtea obstacole care împiedică aplicarea hotâririlor de la Helsinki. In ceea ce priveşte dispoziţiile de fond ale Actului final privind colaborarea şi schimburile in domeniile culturii, artei, ştiinţei şi învăţămintului şi in rezolvarea unor probleme umanitare. România porneşte de la faptul că în fiecare ţară există valori culturale şi artistice autentice şi fiecare popor trebuie să participe activ la circuitul mondial al valorilor spirituale. Ca atare, România subliniază rolul important care revine reuniunii de la Belgrad, stabilit prin Actul final, de a asigura continuarea eforturilor multilaterale pentru întărirea securităţii şi dezvoltarea cooperării în Europa, facilitînd acele măsuri concrete care să marcheze căile spre o destindere reală. Agenda ONU pe scurt IN CADRUL dezbaterilor reuniunii miniştrilor de externe ai ţărilor membre ale „Grupului celor 77“, reuniune desfăşurată la sediul Naţiunilor Unite, ministrul afacerilor externe al României, George Macovescu, a reafirmat importanţa pe care tara noastră o dă propunerii de a fi convocată o sesiune specială a Adunării Generale a O.N.U., în 1980, consacrată evaluării progreselor făcute in instaurarea noii ordini economice. Pentru a-i conferi autoritatea necesară, această sesiune ar trebui să aibă loc la nivel înalt, iar pregătirea ei să culmineze cu o reuniune la nivel înalt a ţărilor in curs de dezvoltare, organizată in colaborare cu ţările nealiniate. DECLARAŢIA „Grupului celor 77", adoptată la încheierea reuniunii, subliniază necesitatea continuării eforturilor de făurire a unei noi ordini economice internaţionale, pronunţîndu-se pentru convocarea unei sesiuni speciale a Adunării Generale a O.N.U., in 1980. Documentul cheamă toate statele să se abţină de la promovarea unor relaţii economice care ar putea încuraja colonialismul, discriminarea rasială, amestecul străin în problemele interne ale altor state. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Festivalul literar-artistic George Bacovia • Uniunea Scriitorilor, Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al judeţului Bacău şi revista „Ateneu“ au organizat cea de a patra ediţie a Festivalului literar-artistic „George Bacovia*, dedicat, în acest an, Conferinţei naţionale a Partidului Comunist Român şi împlinirii a 30 de ani de la proclamarea Republicii. La deschiderea Festivalului au luat cuvintul : Constantin Toma, secretar al Comitetului Judeţean de partid, Vasile Nicolescu — director în Consiliul culturii şi educaţiei socialiste, D. R. Popescu, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor, şi George Bălăiţă, din partea revistei „Ateneu“. La librăria „Vasile Alecsandri“ a avut loc lansarea volumelor „Efluvii“ de Agatha Grigorescu Bacovia şi „Planeta de zăpadă“ de Carmen Tudora. Festivalul a inclus o sesiune de comunicări cu două secţii — „Bacoviana“, coordonată de Al. Piru şi Constantin Ciopraga, şi „Educaţia patriotică a tineretului prin literatură“, coordonată de Mihai Drăgan şi Laurenţiu Ulici. Au avut loc teză• Vineri, 30 sept. a.c., a avut loc şedinţa plenară a secţiei de critică a Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti, cu următoarea ordine de zi: 1. Discutarea planului de muncă al secţiei pentru perioada oct. 1977 — iulie 1978; 2. Formarea colectivelor de lectură pentru susţinerea activităţii editoriale. • In cadrul „Decadei cărţii româneşti“, la librăria din oraşul Râmnicu Vâlcea a avut loc lansarea volumului „Scrisoare de la Rahova“ de Paul Anghel, prezentarea fiind făcută de Vasile Roman, preşedintele Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Ilie Purcaru şi Ion Lazăr, directorul Bibliotecii judeţene. Despre cartea lui Paul Anghel s-a pronunţat, elogios, într-o scrisoare adresată cititorilor, şi Constantin Noica. In cadrul acestor manifestări, s-au desfăşurat şi şezători literare la care au participat Paul Anghel, George Chirilă, Ilie Purcaru şi Cornel Regman. • Asociaţia scriitorilor din Braşov a iniţiat, in cadrul „Decadei cărţii româneşti", intîlniri cu cititorii la casele de cultură din Orăştie, Brad, Haţeg — la care au fost prezenţi Valeriu Bârgău, Petrişor Ciorobea, Eugen Evu, Iv. Martinovici, Ion Itu, Mira Preda, Atanasie Popa şi membri ai unor tări literare la întreprinderea „Partizanul“, la căminele culturale din Măgura şi Săuceşti, liceele Sanitar şi „G. Bacovia“, ca şi la Casa memorial Bacovia din Bacău, unde s-a desfăşurat şi o şedinţă a cenaclului literar al revistei „Ateneu“. Un spectacol de muzică şi poezie a găzduit aşezământul cultural „George Enescu" din comuna Tescani. La aceste manifestări au luat parte: Sergiu Adam, Agatha Grigorescu Bacovia, Gabriel Bacovia, Radu Cârneci, Constantin C. Ciobanu, Constantin Ciopraga, Ady Cusin, Calistrat Costin, Dan Culcer,/uciițiu Genaru, Floria Gane, Ion Horea, Nicolae Ioana, Gheorghe Izbășescu, Florin Mugur, Vasile Nicolescu, Nicolae Prelipceanu, Ioanid Romanescu, Ion Rotaru, Marin Sorescu, Corneliu Sturzu, Valentin Tascu, Carmen Tudora, Veturia Drăgănescu-Vericeanu, Octavian Voicu. A participat, de asemenea, prozatorul şi dramaturgul Ion Druţă — scriitor din U.R.S.S. Oaspeţii au fost primiţi de tovarăşul Gheorghe Roşu, prim secretar al Comitetului judeţean de partid — Bacău. Au participat la dezbateri : Alexandru George, Z. Ornea, Mariana Şora, Ov. S. Crohmălniceanu, Dan Hăulică, Radu Albala, Nicolae Manolescu, Şerban Cioculescu, Aurel Martin, Ion Roman, Eugenia Tudor-Anton, Mircea Iorgulescu, Gabriel Dimisianu, Al. Săndulescu. Lucrările au fost conduse de Ion Ianoşi, secretarul secţiei, cenacluri literare din judeţul Hunedoara. De asemenea, la Casa de cultură din Deva a fost deschis al doilea salon al cărţii, la inaugurarea căruia au luat cuvintul Liviu Călin, din partea Centralei Editoriale, Petru Stoican — preşedintele Comitetului de cultură şi educaţie socialistă al Judeţului Hunedoara, şi scriitorul Radu Ciobanu. • Cu prilejul „Decadei cărţii româneşti“, la Librăria Universităţii din Cluj-Napoca s-a desfăşurat o manifestare literară. Cuvintul de deschidere a fost rostit de Al. Căprariu, directorul Editurii Dacia. Au fost prezentate lucrările „Arhitectura gindului“ de Pavel Bellu, „Aspecte ale poeziei de azi“ de Victor Felea, „Gramatică tîrzie“ de Ion Pop, „Specificul naţional în doctrinele estetice româneşti“ de Titu Popescu şi noi lucrări de Ion Vartic, Kovács István, Markó Bella, Murádin László şi Kerekes György. Prezentările au fost făcute de Constantin Cubleşan, redactor şef al Editurii Dacia. Tradiţie, inovaţie şi sinteză în arta şi literatura contemporană • Sub auspiciile Academiei de ştiinţe sociale şi politice, Institutul de istorie şi teorie literară „G. Călinescu“ şi Institutul de istoria artei, a avut loc vineri, 30 septembrie, dezbaterea cu tema Tradiţie, inovaţie şi sinteză în arta şi literatura contemporană. După un Cuvînt de deschidere rostit de Zoe Dumitrescu-Buşulenga au susţinut comunicări: N. Balotă: „Tradiţie şi originalitate“; Emil Manu: „Inovaţia ca fenomen deruptură»“; Amelia Pavel: „Tradiţie, inovaţie şi sinteza in muzeografia de azi“; Gabriel Liiceanu: „Tradiţie şi inovaţie — istoricul unei false opoziţii“; Adriana Mitescu: „Literatura ca sistem şi relaţia tradiţie-inovatie“; Andrei Pleşu: „Aspecte ale fructificării tradiţiei în învăţămînt şi cercetare“. Asociaţia scriitorilor din Bucureşti • Asociaţia scriitorilor din Bucureşti funcţionează cu sediul la vechea adresă din strada Nicolae Golescu 15, sector 1, Bucureşti. • La cenaclul „Cezar Petrescu“, îndrumat de Asociaţia scriitorilor din Bucureşti, vor citi, azi, joi, 6 octombrie a.c. Elisabeta Costin şi Pavel Şuşară. Şedinţa va începe la orele 18, la sediul bibliotecii cu acelaşi nume (Bulevardul I. G. Duca), lucrările urmând să fie conduse de poetul Gheorghe Tomozei. • La Biblioteca municipală „M. Sadoveanu“, Teatrul de poezie a lansat volumul „Cartea simţirii mele“ de Dumitru Stancu, apărut în Editura Eminescu. A prezentat Romulus Vulcănescu. A urmat un spectacol la care şi-au dat concursul Irina Răchiţeanu-Şirianu, Jeanine Stavarache, Romeo Stavăr, Vasile Pupeza, Arcadie Donos, Mihai Onu, Constantin Moţet, Gheorghe Gheorghiu şi Adrian Antonescu. în spiritul colaborării reciproce • La invitaţia Departamentului de Stat al S.U.A. a plecat la Wasinghton Iordan Chimet, în cadrul schimburilor culturale dintre România şi Statele Unite ale Americă. • La invitaţia P.E.N. Club al Franţei a plecat la Paris Gellu Naum. „Decada cărţii româneşti“ Plenara secţiei de critică a Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti • La actuala dezbatere despre critică, revista participă găzduind un acest număr, evident mai substanţial decit cele precedente, o anchetă despre „critica literară tînără“, la care participă Ioan Adam, Al. Călinescu, Val Comdurache, Dan Culcer, Al. Dobrescu, Marian Fapahagi, Petru Poantă, Alex. Ştefănescu. Intervenţiile sînt serioase, responsabile, la obiect, în mod special remarcîndu-se cele semnate de Ioan Adam, Dan Culcer, Al. Dobrescu, Petru Poantă. Un articol despre Cum polemizăm publică Mircea Zaciu la rubrica „Opinii“, iar la cronica literară M.N. Rusu comentează cu aplicaţie şi discernămînt, sub titlul Poezia previzibilă, trei volume de versuri considerate reprezentative pentru această stufoasă categorie ce ţine nu atit de specificul poeziei contemporane cit de acela al producţiei editoriale. Exacte, recenziile lui Dinu Flămind (despre Marea înfăţişare de Mihai Ursache), Costin Tuchilă (despre reportajele lui Romulus Diaconescu, Timpul din ziduri) şi Radu G. Ţeposu (despre Nicolae Labiş de Lucian Raicu) completează spaţiul acordat criticii literare, în care se mai află cronica debuturilor susţinută de Constanţa Buzea (despre Viaţa deasupra oraşului de Liliana Ursu) şi un comentariu despre Princepele lui Eugen Barbu. Densă, original concepută, proza lui Constantin Antonescu (Dare de seamă asupra unei case) Revista revistelor: „AMFITEATRU"« nr. 9 atrage atenţia prin amestecul de fabulos şi detaliu realist istoric. Din interviul cu Marin Preda („Cum am scris Delirul“) semnalăm această mărturisire revelatoare : „In ciuda aparenţelor, documentaţia nu a fost enormă. Nu doream să scriu un roman istoric de reconstituire a epocii, ci numai să dau glas unor întrebări cu privire la istoria contemporană, a noastră şi a omului, in general, intr-o epocă în care vremurile, aşa cum spune Shakespeare, îşi ieşiseră din ţîţîni“. R.e.d. • Vlaicu Bârna — PATRIA MEA. PLAI AL MIORIŢEI. Din cele patru cicluri — Comorile străbunului pămint, A doua facere a lumii. Prin clocotul acestui timp. Patria mea, plai al Mioriţei — ale volumului apărut într-o aleasă formă grafică, reluăm versurile poemului Unde sunt gepizii .. . „Unde sunt gepizii, / vinde Atila cu oştile-i bune ? Nu dă răspuns piatra, nici slova / păţitelor rune. / / Ceasul nentors al istoriei / bate sferturi de secoli impari / şi sevele pleacă-n exod / din vlăguiţii stejari. / / Monotona rugăciune-a rîului / tulburată de năvala ploilor , / neschimbate doar muntele / intre zăpezi si dunele / zburătoare ale oilor.“ (Editura Eminescu, 176 p. 10.50 lei. 2 550 ex.). • Petru Jaleş — POEMA DACICA. Din ambiţiosul volum al autorului semnalăm invocaţia cuprinsă în Spaţiul dacic : „Acolo unde tu, lumină, cauţi ziua tîrzie, / acolo unde htoniana umbră a rodirii în / somn mai smulge izvorului albe-nsoriri. / acolo unde tu. Mare Zeiţă cu chip de muză / îţi laşi cîntarea oarbă, în beznă. / acolo unde cerul sihastru nu pare nicăieri / atit de stins ca-n privirea fecioarei / duse smerit De locul de sacre visări. / / Lună, platoşă şi scut al nopţii asemeni / zeiţei ahee. hai cîntă prea pură poveste Prea- / vastei făpturi !... Tu, frunte şi braţ de izvor ! / Tu, trup de coloane ! Mai sună-n umbrire ca astrul / de ziuă, mai pur... Cu vană lumină, şi fructuri / de-azur funerare... Tu duh al podoabei, sub / izul pustiu al linţoliului, vai, în somnul cu / mantie verde-a cîmpiei... Preafină umbrire... / / Şi Graiul, la Marea Serbare, o. Lună prea pură, / să-ţi fie şi mire şi strai ! Acolo, tu, pîntec robit / de zeiţă, dă ţăriei eterne fiinţă şi fire !“ (Editura Albatros, 76 p.. 6 lei. 1 000 ex.). • Al. Bistriteanu — TEORIE SI INSPIRATIE FOLCLORICA la predecesorii LUI V. ALECSANDRI. Apărut postum, volumul cuprinde o suită de studii şi cercetări asupra abordării lor teoretice — element definitoriu al vieţii spirituale româneşti. — şi practice. — sursă a creaţiilor literare proprii — a folclorului de către : Cantemir. Asachi. Heliade. Kogălniceanu. Negruzzi. Bălcescu. (Editura Minerva. 342 de 12,50 lei. 6 990 ex.). • Radu Ciobanu«— ULTIMA VACANTA. Un roman de dragoste, cu valenţe educative, a cărui acţiune se petrece in actualitatea imediată. (Editura Albatros, 158 p. 5 Iei. 20 000 ex.). • Mircea Novac — „POLAR“ LA ECUATOR. Jurnal de călătorie al autorului, însoţind vase maritime de pescuit şi transport româneşti din sudul Africii Dină în Labrador. (Editura Albatros, 206 p.. 6,50 lei. 26 000 ex.). Lector