România literară, ianuarie-martie 1981 (Anul 14, nr. 1-13)

1981-01-01 / nr. 1

?' ' ', ' + * ,­­■; îsW£ ? v ' î '*% '■' y, ' ‘ WMmm& România literară DIRECTOR: George Ivaşcu. Redactor r­e şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de reducţie: Roger Câm­­peanu. |III t •• I SECURITATE ŞI COOPERARE POTRIVIT Acordului final de la Helsinki, care a prevăzut continuarea Conferinţei generale­­de securitate şi cooperare în Europa, după etapa de la Belgrad (din 1977—1978) şi conform deciziilor prin consens luate acolo, 1980 a devenit, începind din toamnă, anul Reuniunii de la Madrid a celor 35 de state, Reu­niune care, in noiembrie-decembrie, şi-a consumat prima ei fază, urmînd a-şi relua lucrările în ianuarie 1981, cu perspectiva de a le încheia la începutul primăverii. Este un fapt notoriu că România se numără printre ţările care au preconizat o asemenea conferinţă privind securitatea şi cooperarea pe continentul nostru şi că a militat pentm organi­zarea şi buna ei desfăşurare, participarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu în 1975 fiind printre cele mai active şi mai rodnice. In acelaşi spirit şi cu o crescîndă capacitate de iniţiativă, conducerea ţării noastre a evidenţiat o neîntreruptă preocupare pentru con­tinuarea procesului inaugurat şi statuat în capitala Finlandei acum cinci ani, proces menit a modifica simţitor climatul pe continent, in perspectiva unei afirmări şi concretizări tot mai viguroase a principiilor securităţii şi cooperării europene. Din nefericire, această perspectivă, în loc de a deveni mai luminoasă, s-a adumbrit datorită ascuţirii contradicţiilor la scara globală, iar, prin acuitatea unor evenimente din a doua jumătate a anului 1979, continuate in 1980, problematica securităţii şi coope­rării in Europa, ca şi în alte părţi ale lumii, a întimipinat din ce în ce mai acuzate obstacole. In acest context internaţional, adică într-o atmosferă deloc prielnică unei reale voinţe reciproce de a face noi paşi pe calea Acordului din 1975, a început Reuniunea de la Madrid. Se ştie cu cite eforturi s-a ajuns, în cele din urmă, la stabilirea unei ordini de zi şi — cu o semnificativă intimere — au putut începe lucră­rile propriu-zise, primul obiectiv fiind acela al evaluării modului in care a fost aplicat Actul final al C.S.C.E. Din dezbateri, decurgînd ele insele intr-o atmosferă profund marcată de încordarea situaţiei internationale, a reieşit modici­­tatea rezultatelor obţinute, temerea, chiar, a înrăutăţirii condi­ţiilor de aplicare a m­inciunilor de la Helsinki atîta vreme cit nu se reia temeinic cursul destinderii, implinind pe de o parte mă­suri de frînare a cursei înarmărilor, pe de alta eforturi de con­solidare si dezvoltare a cooperării în diferite domenii, şi in pri­mul rînd in cel economic şi tehnico-ştiinţific. ROMÂNIA, alături de alte ţări participante, şi in primul rînd de cele mici si mijlocii, a adus o contribuţie activă, militînd pentru o abordare echilibrată a problemelor în discuţie, într-un spirit ponderat, ca atare de punere în surdină a polemicilor, a s­hi­nkurilor de opinii de aspect ireconciliabil Astfel s-a reu­şit să se instaureze treptat un dialog de lucru şi, în cele din urmă, să se parcurgă întreg scenariul primei faze consacrate evaluării a ceea ce s-a făcut, dar, mai ales, a ceea ce ar fi trebuit sau a rămas a se face pentru a da cu adevărat viaţă spiritului de la Helsinki. Delegaţia română, condusă de ministrul afacerilor externe, a izbutit să dea expresie concepţiei partidului şi statului nostru, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, asupra securităţii şi coope­rării pe continentul european, demonstrînd nu doar necesitatea edificării securităţii şi promovării cooperării, ci ară­tind şi mij­loacele adecvate acestei opere, care e de anvergură şi, totodată, implică o acţiune generală bine concertată şi decisă din partea tuturor. România, prin propunerile şi intervenţiile delegaţiei sale, a adus un spor de argumente privind convocarea unei conferinţe consacrate încrederii, dezangajării militare şi dezarmării in Europa — conferinţă concepută ca parte esenţială a procesului de edificare a securităţii europene, iniţiat acum cinci ani la Helsinki. De asemenea, au fost prezentate propuneri realiste pentru dezvoltarea şi diversificarea cooperării in domeniile eco­nomic, ştiinţific şi tehnic, al culturii, educaţiei, informaţiei şi contactelor umane.­­ IN ANSAMBLU, propunerile prezentate de România în prima parte a Reuniunii de la Madrid constituie un veritabil program multilateral, menit a cointeresa efectiv toate statele participante. Printre acestea, un deosebit interes a generat iniţiativa referi­toare la Urmările Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, ţara noastră concepînd continuitatea procesului inaugu­rat în 1975 ca un mijloc sigur de înaintare pe calea transformării Europei într-un continent al securităţii, colaborării şi înţelegerii între popoare. Delegaţia­ noastră la Madrid a prezentat pe larg modalităţile concrete de asigurare şi menţinere a unui cadru permanent de contacte şi negocieri pentru înregistrarea de pro­grese reale. In această finalitate, se ştie că preşedintele Româ­niei a propus organizarea viitoarei reuniuni general-europene la Bucureşti, o propunere apreciată de reprezentanţi ai numeroase state ca întru totul binevenită, dată fiind acţiunea continuă des­făşurată de ţara noastră în spiritul prevederilor Actului final. De asemenea, organizarea, periodică de reuniuni de experţi ca şi crearea unui mecanism permanent, suplu şi eficace, format din reprezentanţii tuturor celor 35 de state ar înlesni acest — mul­tiplu necesar — proces de continuitate, de apreciere a evolu­ţiei evenimentelor şi de stabilire a soluţiilor celor mai adecvate. România a acţionat şi acţionează în vederea instituţionalizării şi permanentizării unei forme superioare de negocieri multilate­rale, sugerînd, în documentul prezentat la Reuniune, ca viitoarele întîlniri ale reprezentanţilor statelor participante să examineze posibilitatea unei noi conferinţe de securitate şi cooperare in Europa la cel mai înalt nivel. SÎNT — acestea — tot atîtea premise favorabile stimulării efor­turilor spre crearea condiţiilor de transpunere integrală în fapt a prevederilor documentului final de la Helsinki, menit a trans­forma cu adevărat Europa într-un continent al păcii şi înţele­gerii intre popoare. Aşa cum sublinia recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara Consiliului Naţional al Frontului Demo­craţiei şi Unităţii Socialiste : „Suntem­ pentru extinderea contac­telor şi a colaborării în Europa, pentru depăşirea împărţirii Europei în blocuri militare şi de alte feluri, pentru o Europă unită, cu respectarea diversităţii şi specificului fiecărei naţiuni, inclusiv a orinduirii. Europa trebuie să ofere omenirii un nou modul de relaţii internaţionale, o unitate nouă, bazată pe colabo­rarea între ţările cu orînduire socială diferită. Aşa cum în trecut Europa a dat mult pentru civilizaţie, astăzi ea este chemată să dea mult pentru a păstra cuceririle civilizaţiei, pentru a des­chide calea pentru un nou progres, pentru pace pe continent şi în întreaga lume“. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Festivitate • La Casa Scriitorilor „Mihail Sado­­veanu“ a avut loc semnarea de către cei mai recenţi membri ai Uniunii Scri­itorilor a angajamentului prevăzut sta­tutar şi înmînarea carnetelor de mem­bru al Uniunii. Festivitatea a avut loc in prezenţa tovarăşilor George Macovescu, preşedintele Uniu­nii Scriitorilor, Constantin Chiriţă, se­cretarul Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti, a altor membri ai conducerii colective a Uniunii. Dialoguri culturale • La Casa scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ a avut loc şedinţa festivă a Cenaclului scriitorilor de limbă ucraineană dedi­cată Zilei Republicii. Au citit din creaţiile pro­prii : Oxana Melniciuc, Mikola Korsiuc, Mîkola Leasevici, Ivan Nepohoda, Silvestr­­­ahorodnii şi Ivan Kovaci. De aseme­nea, s-a citit, in tradu­cere ucraineană, din li­rica poeţilor George Coş­­buc, Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Victor Tulbu­re, Ştefan Augustin Doi­naş, Radu Boureanu, Eu­gen Frunză, Mihai Gavril, Dan Deşliu, Ion Crîngu­­leanu şi un capitol din romanul „Tinereţea unui erou“ de Petru Vintilă. • In cadrul „Clubului artelor“, Asociaţia scrii­torilor din Bucureşti şi Cenaclul scriitorilor din Constanţa au organi­zat o serie de manifes­tări culturale (vizite de documentare, întîlniri cu oamenii muncii in cen­trele industriale şi a­­groindustriale, şezători li­terare, expoziţii de carte, lansări de noi volume, dialoguri), la Şantierul naval Constanţa, Şantie­rul naţional al tineretului „Canalul Dunăre — Ma­rea Neagră“ — tabăra Cernavodă, I.A.S. Pie­­treni, Casele de cultură din Mangalia şi Medgi­dia. Au participat : Şte­fan Bălăci, Virgil Bostă­­naru, Nicolae Caraiană, George Căpriţă, Constan­tin Cioroiu, Aurel Dumi­­trescu, Ovidiu Dunărea­nă, Sanda Ghinea, Con­stantin Ghiţă, Nicolae Făta, Cornelia Leu, Ilie Marian, Nicolae Moţoc, Vasile Nedelcu, Constan­tin Novac, Florin Pietrea­­nu, Maria Pop, Marin Po­­rumbescu, Cristinel Pri­­cop, Emil Suciu, Horten­sia Teodorescu, Eugen Vasiliu și Petru Vălu­­reanu. Probleme de creaţie în roman • La Fabrica de con­fecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“, la Institutul Victor Babeş, la Clubul Ministe­rului de Finanţe, la Bi­blioteca „I. L. Caragiale“ din Bucureşti, la Spitalul judeţean Ilfov şi la Bi­blioteca judeţeană din Piatra Neamţ, prozatoa­rea Ileana Vulpescu s-a i­ntîlnit cu numeroşi citi­tori cărora le-a vorbit despre unele probleme de creaţie pe marginea ro­manului său, „Arta con­versaţiei“. Spectacol • In sala din str. Ba­tistei nr. 14 a avut loc reprezentaţia inaugurală din ciclul spectacolelor de poezie şi divertisment „Anonim XX“ iniţiat de Casa de cultură „C. A. Rosetti“, sectorul 2, Bucu­reşti. Spectacolul a inclus recitări de poezii patrio­tice de Mihai Eminescu, Şt. O. Iosif, Ion Barbu, Nicolae Labîş, Geo Bogza, Ion Caraion, Ion­ Gheor­ghe, Adrian Păunescu, Rodica Bîrlea, Petre Pau­­lescu, Constantin Atana­ de poezie siu, Ioana Crăciunescu, Viorica Farcaş Munteanu, Gabriel Iuga, Valeriu Bîr­­gău, Ion Mărăcineanu, Petre Protopopescu. Şi-au dat concursul ac­torii Traian Stănescu, Constantin Birliba, basul Mihai Mateescu, pianistul Aurel Mustăţea, ca şi inter­preţii de muzică populară Emiliar Aura Leonte, Gelu Milea, interpretul folk Florin Brăila şi „Grupul 20 lumină şi sunet“. Regia spectacolului a fost gi­rată de Mihai Teclu. Întîlnîri cu Bucureşti • Iuliu Raţiu, Viniciu Gafiţa, George Zarafu, George Niculescu-Mizil, D.C. Mazilu, Al. Clenciu, la căminul cultural din Găujani, judeţul Ilfov ; AL Mitru, la Liceele de fizică-matematică, indus­trial nr. 27, şcoala gene­rală nr. 85, cenaclul lite­rar al pionierilor şi şoi­milor patriei din sect. 4, la bibliotecile „Emil Gîr­­leanu“ şi „Barbu Ştefă­­nescu Delavrancea“. Gh. Bulgar, la Casa corpului didactic din Alexandria şi la Casa centrală a arma­tei din Bucureşti cititorii • La invitaţia Comi­tetului judeţean de cul­tură şi educaţie socia­listă Ialomiţa, Valentin Silvestru s-a întîlnit la Slobozia cu activişti cul­turali şi artişti amatori din brigăzi artistice şi formaţii teatrale. • In cadrul ciclului de conferinţe pe care le ţine la Universitatea cultu­­ral-ştiinţifică din Bucu­reşti, George Muntean a vorbit despre Vladimir Streinu (10 ani de la moarte, 1902—1970) și Ni­colae Labiș (45 de ani de la naștere, 1935—1956). Cenacluri • Cenaclul literar al scriitorilor de limbă sirbă de le Ungă Asociaţia scri­itorilor din Timişoara a organizat o şedinţă de lucru la liceul cu limba de predare sir­ba din Timişoara. Au luat parte Mira Barzin, Iasmind­ Balanu­ţ, Vla­dimir Ciocov (conducător al cenaclului), Ludmila Ghifescu, Giora Jupanski Jivko Milin, Drago şi Gio­­ca Mirlanici, Spom­enica Nicolin, Neboisa Popovici, Svetomir Raicov şi elevi ai liceului. literare • In cadrul cenaclu­lui „M. Eminescu“, la Bi­blioteca „M. Sadoveanu“ din Capitală a avut loc lansarea volumului de ver­suri „Cîntecul nisipului“ de Rodica Ciocârdel-Teo­­dorescu. Au luat cuvîntul Victor Atanasiiu, Octavian ducă, Victor M. Ch­iriac, Florica Duraitrescu, Va­leriu Gorunes­cu, Ion Hu­lea, Carmen Ladina Cu­lea, Virgil Mirescu, Petru Marinescu și Ionel Pro­topopescu. Simbolismul în literaturile europene • Facultatea de limbi străine şi Societatea de ştiinţe filologice au orga­nizat, în amfiteatrul „Eminescu“, la sediul fa­cultăţii din str. Pitar Moş 7-13, simpozionul „Simbolismul în litera­turile europene“. Au fost prezentate 60 de comuni­cări, în şedinţa plenară au luat cuvîntul Ion Ho­­bana („Incidenţe ştiinţi­­fico-fantastice în simbo­lismul românesc“),* Dumi­tru Micu („Note specifice ale simbolismului româ­nesc“), Virgil Şoptereanu („Poetică lui Alexandr Blok şi simbolismul rus“), Paul Miclau („Simbolism linear sau tabular ?“), Li­dia Bote („Orientări es­tetice in simbolismul ro­mânesc“), Cornelia Beje­­naru („Conştiinţa de sine a poeziei simboliştilor români şi francezi“), Alfred Heinrich („Struc­turi compoziţionale în proza lui Andrei Beli­“). Simpozion despre poezie • In amfiteatrul Li­ceului „Gheorghe La­­zăr“ a avut loc un sim­pozion consacrat direc­ţiilor poeziei noastre contemporane. Au parti­cipat Eugen Simion, Ce­zar Baltag, Pompiliu Mareea, Costin Tuchilă. Dezbaterea a avut loc în faţa profesorilor de limbă română din Bucureşti. Medalion George Togan • La Mediaş, cu prile­jul împlinirii vîrstei de 70 de ani, Comitetul de cul­tură şi educaţie socialistă a organizat o serie de ma­nifestări în cinstea scriito­­rlui George Togan. La Liceul industrial „St­­. Roth“, la Şcoala gene­rală nr 6 şi la Casa de cultură a municipiului Mediaş s-au desfăşurat şedinţe omagiale, recita­luri de poezie etc. la care au participat Titus An­­dronic, Vlaicu Bârna, Mir­­cea Valcu, Ion Banea, Florica Bobei, Ilie Nemeş. Dezbateri • Teatrul dramatic din Galaţi a organizat o dez­batere publică în jurul spectacolului Hoţul de vulturi de D.R. Popescu, în regia lui Nicolae Scar­­lat. Au participat munci­tori, maiştri, tehnicieni, ingineri de la Combinatul siderurgic. Discuţiile, care s-au prelungit pînă noap­tea tîrziu, au marcat a­­precierea spectatorilor faţă de problematica pie­sei şi valoarea ei drama­turgies, faţă de calităţile reprezentaţiei. Dialogul dintre artişti şi spectatori a fost considerat, unanim, ca foarte util muncii tea­tralui gălăţean. Concursul interjudeţean „Panait Cerna“ • Sub egida Comitetu­lui pentru cultură şi edu­caţie socialistă al judeţu­lui Tulcea, la Casa de cultură s-a desfăşurat e­­diţia a VII-a a Concursu­lui interjudeţean de poe­zie patriotică „Panait Cerna“. Juriul format din Florin Costinescu, George Rotaru, Constantin Novac, Ernesto Mihăilescu şi O­­limpiu Vladimirov a acor­dat distincţii pentru: Daniel Corbu (jud. Neamţ), Dumitru Enache (jud. Ar­geş), Nicolae Sava (jud. Neamţ), Cătălina Creţu (jud. Constanţa), Lazăr Lazar (jud. Tulcea), Doina Mareş (jud. Suceava). SEMNAI. • Ion Creangă — PO­VEŞTI, AMINTIRI, PO­VESTIRI. A IV-a reedita­re în colecţia „Biblioteca pentru toţi“ , prefaţă şi tabel cronologic de Al. Piru ; textele selectate au fost reproduse după Ope­re, vol. I—II, ediţie în­grijită de Iorgu Iordan şi Elisabeta Brâncuş, Editu­ra Minerva, 1970. (Editura Minerva, XXX + 326 p., 5 lei). • G. Călinescu — BIE­TUL IOANIDE. ,Bietul loanide — informează o notă a editurii — a fost scris între anii 1947—1949 şi a apărut în 1953. Ediţia de faţă reproduce textul din : G. Călinescu, Opere, 5—6, E.P.L., 1967, care a fost colaţionat cu manu­scrisul păstrat de familie (pentru primele XI ca­pitole) şi pentru rest cu dactilograma revăzută de scriitor în mai multe rin­­duri (text intermediar faţă de ediţia din 1953), puse la dispoziţia redacţiei de către doamna Alice Vera Călinescu, căreia Editura Eminescu îi mulţumeşte călduros. De asemenea, pentru acurateţe, au fost consultate ediţiile din 1963 şi 1965, apărute (sau pregătite în vederea tipa­rului) încă în timpul vie­ţii autorului". (Editura Eminescu, 656 p., 17 lei). • Mihail Sorbul — PA­TIMA ROŞIE. Piesa, a cărei premieră a avut loc la Teatrul Naţional din Bucureşti la 3 martie 1916, este publicată, împreună cu aparatul critic respec­tiv, în colecţia „Rampa“. (Editura Eminescu, 120 p., 4 lei). • Jean Bart — EURO­­POLIS. Reeditare în seria „Patrimoniu" ; reperele istorico-literare semnate de G. Călinescu, D. Ciure­­zu. Şerban Cioculescu. AL Raicu. Gib I. Mihăescu. Perpessicius. Pompiliu Constantinescu. Octav Bo­tez. Mircea Tomuş. Geor­ge Ivaşcu. Constantin Cio­­praga şi Constantin Mo­­hanu sunt selectate de ul­timul. (Editura Minerva, 296 pe 13 Iei). • Constantin Bărbu­­ceanu — CASA PĂCATE­LOR. Al şaptelea roman al autorului după Bîrlo­­gul lupilor (1963), Ceaţa (1968), Femei singure 1968), Gentlemanul şchiop 1969), Expresul de noapte (1974), Samsarul (1975). (Editura Cartea Româ­nească, 232 p., 8 Iei). • Tudor Nedelcea. Mar­cel Ciorcan — PUBLICA­ŢIILE PERIODICE DIN OLTENIA. II. Continuînd apariţia din 1976, care ca­taloga ziare, gazete şi re­viste, acum sînt descrise — în total 1­993 de titluri — publicaţiile de tipul al­manahuri, anale, anuare, calendare, dări de seamă, expuneri, rapoarte etc. (Biblioteca judeţeană Dolj, 116 p.). • * * • — ACTES DU II-E CONGRES INTER­NATIONAL DE THRA­­COLOGIE. III. Editat de un colectiv (Gheorghe Mihăilă, Romulus Vulcă­­nescu şi Dan Sluşanski) condus de Radu Vulpe, preşedintele Congresului ce a avut loc la Bucu­reşti acum patru ani, vo­lumul reuneşte comunică­rile susţinute în secţiu­nile Lingvistică şi Etno­logie (Etnografie, Folclo­ristică şi Artă populară) şi Antropologie (şi zoolo­gie protoistorică). (Editura Academiei, 462, p. 30 lei). • Daniel Defoe — JURNAL DIN ANUL CIUMEI. Versiunea ro­mânească a jurnalului — „observaţii sau aduceri amintite despre cele mai însemnate fapte, at­it pu­blice cit și particulare, care s-au petrecut la Londra în timpul marii molime din 1665", publi­cat în 1722, este semnată de Antoaneta Ralian. (E­­ditura Minerva, XXXII + 272 p„ 5 iei). • Yves Berger — NE­BUN DUPĂ AMERICA. Romanul scriitorului fran­cez beneficiază de o bună tălmăcire semnată de Maria Ivănescu. (Editura Cartea Românească, 302 p, 9 lei). LECTOR

Next