România literară, ianuarie-martie 1981 (Anul 14, nr. 1-13)
1981-01-01 / nr. 1
?' ' ', ' + * ,■; îsW£ ? v ' î '*% '■' y, ' ‘ WMmm& România literară DIRECTOR: George Ivaşcu. Redactor re şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de reducţie: Roger Câmpeanu. |III t •• I SECURITATE ŞI COOPERARE POTRIVIT Acordului final de la Helsinki, care a prevăzut continuarea Conferinţei generalede securitate şi cooperare în Europa, după etapa de la Belgrad (din 1977—1978) şi conform deciziilor prin consens luate acolo, 1980 a devenit, începind din toamnă, anul Reuniunii de la Madrid a celor 35 de state, Reuniune care, in noiembrie-decembrie, şi-a consumat prima ei fază, urmînd a-şi relua lucrările în ianuarie 1981, cu perspectiva de a le încheia la începutul primăverii. Este un fapt notoriu că România se numără printre ţările care au preconizat o asemenea conferinţă privind securitatea şi cooperarea pe continentul nostru şi că a militat pentm organizarea şi buna ei desfăşurare, participarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu în 1975 fiind printre cele mai active şi mai rodnice. In acelaşi spirit şi cu o crescîndă capacitate de iniţiativă, conducerea ţării noastre a evidenţiat o neîntreruptă preocupare pentru continuarea procesului inaugurat şi statuat în capitala Finlandei acum cinci ani, proces menit a modifica simţitor climatul pe continent, in perspectiva unei afirmări şi concretizări tot mai viguroase a principiilor securităţii şi cooperării europene. Din nefericire, această perspectivă, în loc de a deveni mai luminoasă, s-a adumbrit datorită ascuţirii contradicţiilor la scara globală, iar, prin acuitatea unor evenimente din a doua jumătate a anului 1979, continuate in 1980, problematica securităţii şi cooperării in Europa, ca şi în alte părţi ale lumii, a întimipinat din ce în ce mai acuzate obstacole. In acest context internaţional, adică într-o atmosferă deloc prielnică unei reale voinţe reciproce de a face noi paşi pe calea Acordului din 1975, a început Reuniunea de la Madrid. Se ştie cu cite eforturi s-a ajuns, în cele din urmă, la stabilirea unei ordini de zi şi — cu o semnificativă intimere — au putut începe lucrările propriu-zise, primul obiectiv fiind acela al evaluării modului in care a fost aplicat Actul final al C.S.C.E. Din dezbateri, decurgînd ele insele intr-o atmosferă profund marcată de încordarea situaţiei internationale, a reieşit modicitatea rezultatelor obţinute, temerea, chiar, a înrăutăţirii condiţiilor de aplicare a minciunilor de la Helsinki atîta vreme cit nu se reia temeinic cursul destinderii, implinind pe de o parte măsuri de frînare a cursei înarmărilor, pe de alta eforturi de consolidare si dezvoltare a cooperării în diferite domenii, şi in primul rînd in cel economic şi tehnico-ştiinţific. ROMÂNIA, alături de alte ţări participante, şi in primul rînd de cele mici si mijlocii, a adus o contribuţie activă, militînd pentru o abordare echilibrată a problemelor în discuţie, într-un spirit ponderat, ca atare de punere în surdină a polemicilor, a shinkurilor de opinii de aspect ireconciliabil Astfel s-a reuşit să se instaureze treptat un dialog de lucru şi, în cele din urmă, să se parcurgă întreg scenariul primei faze consacrate evaluării a ceea ce s-a făcut, dar, mai ales, a ceea ce ar fi trebuit sau a rămas a se face pentru a da cu adevărat viaţă spiritului de la Helsinki. Delegaţia română, condusă de ministrul afacerilor externe, a izbutit să dea expresie concepţiei partidului şi statului nostru, a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, asupra securităţii şi cooperării pe continentul european, demonstrînd nu doar necesitatea edificării securităţii şi promovării cooperării, ci arătind şi mijloacele adecvate acestei opere, care e de anvergură şi, totodată, implică o acţiune generală bine concertată şi decisă din partea tuturor. România, prin propunerile şi intervenţiile delegaţiei sale, a adus un spor de argumente privind convocarea unei conferinţe consacrate încrederii, dezangajării militare şi dezarmării in Europa — conferinţă concepută ca parte esenţială a procesului de edificare a securităţii europene, iniţiat acum cinci ani la Helsinki. De asemenea, au fost prezentate propuneri realiste pentru dezvoltarea şi diversificarea cooperării in domeniile economic, ştiinţific şi tehnic, al culturii, educaţiei, informaţiei şi contactelor umane. IN ANSAMBLU, propunerile prezentate de România în prima parte a Reuniunii de la Madrid constituie un veritabil program multilateral, menit a cointeresa efectiv toate statele participante. Printre acestea, un deosebit interes a generat iniţiativa referitoare la Urmările Conferinţei pentru securitate şi cooperare în Europa, ţara noastră concepînd continuitatea procesului inaugurat în 1975 ca un mijloc sigur de înaintare pe calea transformării Europei într-un continent al securităţii, colaborării şi înţelegerii între popoare. Delegaţia noastră la Madrid a prezentat pe larg modalităţile concrete de asigurare şi menţinere a unui cadru permanent de contacte şi negocieri pentru înregistrarea de progrese reale. In această finalitate, se ştie că preşedintele României a propus organizarea viitoarei reuniuni general-europene la Bucureşti, o propunere apreciată de reprezentanţi ai numeroase state ca întru totul binevenită, dată fiind acţiunea continuă desfăşurată de ţara noastră în spiritul prevederilor Actului final. De asemenea, organizarea, periodică de reuniuni de experţi ca şi crearea unui mecanism permanent, suplu şi eficace, format din reprezentanţii tuturor celor 35 de state ar înlesni acest — multiplu necesar — proces de continuitate, de apreciere a evoluţiei evenimentelor şi de stabilire a soluţiilor celor mai adecvate. România a acţionat şi acţionează în vederea instituţionalizării şi permanentizării unei forme superioare de negocieri multilaterale, sugerînd, în documentul prezentat la Reuniune, ca viitoarele întîlniri ale reprezentanţilor statelor participante să examineze posibilitatea unei noi conferinţe de securitate şi cooperare in Europa la cel mai înalt nivel. SÎNT — acestea — tot atîtea premise favorabile stimulării eforturilor spre crearea condiţiilor de transpunere integrală în fapt a prevederilor documentului final de la Helsinki, menit a transforma cu adevărat Europa într-un continent al păcii şi înţelegerii intre popoare. Aşa cum sublinia recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Plenara Consiliului Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste : „Suntem pentru extinderea contactelor şi a colaborării în Europa, pentru depăşirea împărţirii Europei în blocuri militare şi de alte feluri, pentru o Europă unită, cu respectarea diversităţii şi specificului fiecărei naţiuni, inclusiv a orinduirii. Europa trebuie să ofere omenirii un nou modul de relaţii internaţionale, o unitate nouă, bazată pe colaborarea între ţările cu orînduire socială diferită. Aşa cum în trecut Europa a dat mult pentru civilizaţie, astăzi ea este chemată să dea mult pentru a păstra cuceririle civilizaţiei, pentru a deschide calea pentru un nou progres, pentru pace pe continent şi în întreaga lume“. Cronicar 2 România literară Viaţa literară Festivitate • La Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ a avut loc semnarea de către cei mai recenţi membri ai Uniunii Scriitorilor a angajamentului prevăzut statutar şi înmînarea carnetelor de membru al Uniunii. Festivitatea a avut loc in prezenţa tovarăşilor George Macovescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Constantin Chiriţă, secretarul Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti, a altor membri ai conducerii colective a Uniunii. Dialoguri culturale • La Casa scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ a avut loc şedinţa festivă a Cenaclului scriitorilor de limbă ucraineană dedicată Zilei Republicii. Au citit din creaţiile proprii : Oxana Melniciuc, Mikola Korsiuc, Mîkola Leasevici, Ivan Nepohoda, Silvestrahorodnii şi Ivan Kovaci. De asemenea, s-a citit, in traducere ucraineană, din lirica poeţilor George Coşbuc, Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Victor Tulbure, Ştefan Augustin Doinaş, Radu Boureanu, Eugen Frunză, Mihai Gavril, Dan Deşliu, Ion Crînguleanu şi un capitol din romanul „Tinereţea unui erou“ de Petru Vintilă. • In cadrul „Clubului artelor“, Asociaţia scriitorilor din Bucureşti şi Cenaclul scriitorilor din Constanţa au organizat o serie de manifestări culturale (vizite de documentare, întîlniri cu oamenii muncii in centrele industriale şi agroindustriale, şezători literare, expoziţii de carte, lansări de noi volume, dialoguri), la Şantierul naval Constanţa, Şantierul naţional al tineretului „Canalul Dunăre — Marea Neagră“ — tabăra Cernavodă, I.A.S. Pietreni, Casele de cultură din Mangalia şi Medgidia. Au participat : Ştefan Bălăci, Virgil Bostănaru, Nicolae Caraiană, George Căpriţă, Constantin Cioroiu, Aurel Dumitrescu, Ovidiu Dunăreană, Sanda Ghinea, Constantin Ghiţă, Nicolae Făta, Cornelia Leu, Ilie Marian, Nicolae Moţoc, Vasile Nedelcu, Constantin Novac, Florin Pietreanu, Maria Pop, Marin Porumbescu, Cristinel Pricop, Emil Suciu, Hortensia Teodorescu, Eugen Vasiliu și Petru Vălureanu. Probleme de creaţie în roman • La Fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej“, la Institutul Victor Babeş, la Clubul Ministerului de Finanţe, la Biblioteca „I. L. Caragiale“ din Bucureşti, la Spitalul judeţean Ilfov şi la Biblioteca judeţeană din Piatra Neamţ, prozatoarea Ileana Vulpescu s-a intîlnit cu numeroşi cititori cărora le-a vorbit despre unele probleme de creaţie pe marginea romanului său, „Arta conversaţiei“. Spectacol • In sala din str. Batistei nr. 14 a avut loc reprezentaţia inaugurală din ciclul spectacolelor de poezie şi divertisment „Anonim XX“ iniţiat de Casa de cultură „C. A. Rosetti“, sectorul 2, Bucureşti. Spectacolul a inclus recitări de poezii patriotice de Mihai Eminescu, Şt. O. Iosif, Ion Barbu, Nicolae Labîş, Geo Bogza, Ion Caraion, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Rodica Bîrlea, Petre Paulescu, Constantin Atana de poezie siu, Ioana Crăciunescu, Viorica Farcaş Munteanu, Gabriel Iuga, Valeriu Bîrgău, Ion Mărăcineanu, Petre Protopopescu. Şi-au dat concursul actorii Traian Stănescu, Constantin Birliba, basul Mihai Mateescu, pianistul Aurel Mustăţea, ca şi interpreţii de muzică populară Emiliar Aura Leonte, Gelu Milea, interpretul folk Florin Brăila şi „Grupul 20 lumină şi sunet“. Regia spectacolului a fost girată de Mihai Teclu. Întîlnîri cu Bucureşti • Iuliu Raţiu, Viniciu Gafiţa, George Zarafu, George Niculescu-Mizil, D.C. Mazilu, Al. Clenciu, la căminul cultural din Găujani, judeţul Ilfov ; AL Mitru, la Liceele de fizică-matematică, industrial nr. 27, şcoala generală nr. 85, cenaclul literar al pionierilor şi şoimilor patriei din sect. 4, la bibliotecile „Emil Gîrleanu“ şi „Barbu Ştefănescu Delavrancea“. Gh. Bulgar, la Casa corpului didactic din Alexandria şi la Casa centrală a armatei din Bucureşti cititorii • La invitaţia Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă Ialomiţa, Valentin Silvestru s-a întîlnit la Slobozia cu activişti culturali şi artişti amatori din brigăzi artistice şi formaţii teatrale. • In cadrul ciclului de conferinţe pe care le ţine la Universitatea cultural-ştiinţifică din Bucureşti, George Muntean a vorbit despre Vladimir Streinu (10 ani de la moarte, 1902—1970) și Nicolae Labiș (45 de ani de la naștere, 1935—1956). Cenacluri • Cenaclul literar al scriitorilor de limbă sirbă de le Ungă Asociaţia scriitorilor din Timişoara a organizat o şedinţă de lucru la liceul cu limba de predare sirba din Timişoara. Au luat parte Mira Barzin, Iasmind Balanuţ, Vladimir Ciocov (conducător al cenaclului), Ludmila Ghifescu, Giora Jupanski Jivko Milin, Drago şi Gioca Mirlanici, Spomenica Nicolin, Neboisa Popovici, Svetomir Raicov şi elevi ai liceului. literare • In cadrul cenaclului „M. Eminescu“, la Biblioteca „M. Sadoveanu“ din Capitală a avut loc lansarea volumului de versuri „Cîntecul nisipului“ de Rodica Ciocârdel-Teodorescu. Au luat cuvîntul Victor Atanasiiu, Octavian ducă, Victor M. Chiriac, Florica Duraitrescu, Valeriu Gorunescu, Ion Hulea, Carmen Ladina Culea, Virgil Mirescu, Petru Marinescu și Ionel Protopopescu. Simbolismul în literaturile europene • Facultatea de limbi străine şi Societatea de ştiinţe filologice au organizat, în amfiteatrul „Eminescu“, la sediul facultăţii din str. Pitar Moş 7-13, simpozionul „Simbolismul în literaturile europene“. Au fost prezentate 60 de comunicări, în şedinţa plenară au luat cuvîntul Ion Hobana („Incidenţe ştiinţifico-fantastice în simbolismul românesc“),* Dumitru Micu („Note specifice ale simbolismului românesc“), Virgil Şoptereanu („Poetică lui Alexandr Blok şi simbolismul rus“), Paul Miclau („Simbolism linear sau tabular ?“), Lidia Bote („Orientări estetice in simbolismul românesc“), Cornelia Bejenaru („Conştiinţa de sine a poeziei simboliştilor români şi francezi“), Alfred Heinrich („Structuri compoziţionale în proza lui Andrei Beli“). Simpozion despre poezie • In amfiteatrul Liceului „Gheorghe Lazăr“ a avut loc un simpozion consacrat direcţiilor poeziei noastre contemporane. Au participat Eugen Simion, Cezar Baltag, Pompiliu Mareea, Costin Tuchilă. Dezbaterea a avut loc în faţa profesorilor de limbă română din Bucureşti. Medalion George Togan • La Mediaş, cu prilejul împlinirii vîrstei de 70 de ani, Comitetul de cultură şi educaţie socialistă a organizat o serie de manifestări în cinstea scriitorlui George Togan. La Liceul industrial „St. Roth“, la Şcoala generală nr 6 şi la Casa de cultură a municipiului Mediaş s-au desfăşurat şedinţe omagiale, recitaluri de poezie etc. la care au participat Titus Andronic, Vlaicu Bârna, Mircea Valcu, Ion Banea, Florica Bobei, Ilie Nemeş. Dezbateri • Teatrul dramatic din Galaţi a organizat o dezbatere publică în jurul spectacolului Hoţul de vulturi de D.R. Popescu, în regia lui Nicolae Scarlat. Au participat muncitori, maiştri, tehnicieni, ingineri de la Combinatul siderurgic. Discuţiile, care s-au prelungit pînă noaptea tîrziu, au marcat aprecierea spectatorilor faţă de problematica piesei şi valoarea ei dramaturgies, faţă de calităţile reprezentaţiei. Dialogul dintre artişti şi spectatori a fost considerat, unanim, ca foarte util muncii teatralui gălăţean. Concursul interjudeţean „Panait Cerna“ • Sub egida Comitetului pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Tulcea, la Casa de cultură s-a desfăşurat ediţia a VII-a a Concursului interjudeţean de poezie patriotică „Panait Cerna“. Juriul format din Florin Costinescu, George Rotaru, Constantin Novac, Ernesto Mihăilescu şi Olimpiu Vladimirov a acordat distincţii pentru: Daniel Corbu (jud. Neamţ), Dumitru Enache (jud. Argeş), Nicolae Sava (jud. Neamţ), Cătălina Creţu (jud. Constanţa), Lazăr Lazar (jud. Tulcea), Doina Mareş (jud. Suceava). SEMNAI. • Ion Creangă — POVEŞTI, AMINTIRI, POVESTIRI. A IV-a reeditare în colecţia „Biblioteca pentru toţi“ , prefaţă şi tabel cronologic de Al. Piru ; textele selectate au fost reproduse după Opere, vol. I—II, ediţie îngrijită de Iorgu Iordan şi Elisabeta Brâncuş, Editura Minerva, 1970. (Editura Minerva, XXX + 326 p., 5 lei). • G. Călinescu — BIETUL IOANIDE. ,Bietul loanide — informează o notă a editurii — a fost scris între anii 1947—1949 şi a apărut în 1953. Ediţia de faţă reproduce textul din : G. Călinescu, Opere, 5—6, E.P.L., 1967, care a fost colaţionat cu manuscrisul păstrat de familie (pentru primele XI capitole) şi pentru rest cu dactilograma revăzută de scriitor în mai multe rinduri (text intermediar faţă de ediţia din 1953), puse la dispoziţia redacţiei de către doamna Alice Vera Călinescu, căreia Editura Eminescu îi mulţumeşte călduros. De asemenea, pentru acurateţe, au fost consultate ediţiile din 1963 şi 1965, apărute (sau pregătite în vederea tiparului) încă în timpul vieţii autorului". (Editura Eminescu, 656 p., 17 lei). • Mihail Sorbul — PATIMA ROŞIE. Piesa, a cărei premieră a avut loc la Teatrul Naţional din Bucureşti la 3 martie 1916, este publicată, împreună cu aparatul critic respectiv, în colecţia „Rampa“. (Editura Eminescu, 120 p., 4 lei). • Jean Bart — EUROPOLIS. Reeditare în seria „Patrimoniu" ; reperele istorico-literare semnate de G. Călinescu, D. Ciurezu. Şerban Cioculescu. AL Raicu. Gib I. Mihăescu. Perpessicius. Pompiliu Constantinescu. Octav Botez. Mircea Tomuş. George Ivaşcu. Constantin Ciopraga şi Constantin Mohanu sunt selectate de ultimul. (Editura Minerva, 296 pe 13 Iei). • Constantin Bărbuceanu — CASA PĂCATELOR. Al şaptelea roman al autorului după Bîrlogul lupilor (1963), Ceaţa (1968), Femei singure 1968), Gentlemanul şchiop 1969), Expresul de noapte (1974), Samsarul (1975). (Editura Cartea Românească, 232 p., 8 Iei). • Tudor Nedelcea. Marcel Ciorcan — PUBLICAŢIILE PERIODICE DIN OLTENIA. II. Continuînd apariţia din 1976, care cataloga ziare, gazete şi reviste, acum sînt descrise — în total 1993 de titluri — publicaţiile de tipul almanahuri, anale, anuare, calendare, dări de seamă, expuneri, rapoarte etc. (Biblioteca judeţeană Dolj, 116 p.). • * * • — ACTES DU II-E CONGRES INTERNATIONAL DE THRACOLOGIE. III. Editat de un colectiv (Gheorghe Mihăilă, Romulus Vulcănescu şi Dan Sluşanski) condus de Radu Vulpe, preşedintele Congresului ce a avut loc la Bucureşti acum patru ani, volumul reuneşte comunicările susţinute în secţiunile Lingvistică şi Etnologie (Etnografie, Folcloristică şi Artă populară) şi Antropologie (şi zoologie protoistorică). (Editura Academiei, 462, p. 30 lei). • Daniel Defoe — JURNAL DIN ANUL CIUMEI. Versiunea românească a jurnalului — „observaţii sau aduceri amintite despre cele mai însemnate fapte, atit publice cit și particulare, care s-au petrecut la Londra în timpul marii molime din 1665", publicat în 1722, este semnată de Antoaneta Ralian. (Editura Minerva, XXXII + 272 p„ 5 iei). • Yves Berger — NEBUN DUPĂ AMERICA. Romanul scriitorului francez beneficiază de o bună tălmăcire semnată de Maria Ivănescu. (Editura Cartea Românească, 302 p, 9 lei). LECTOR