România literară, iulie-septembrie 1983 (Anul 16, nr. 27-39)
1983-07-07 / nr. 27
Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! România literară Anul XVI, nr. 27, joi 7 iulie 1983^1» #*-■. Săptămîna! editat de Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România Aniversare în contemporaneitate ÎMPLINIREA celor trei pătrate de veac de la înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români, devenită, în anii de după Eliberare, Uniunea Scriitorilor, a constituit o semnificativă sărbătorire în contemporaneitatea culturii române pe ansamblul său. Este dimensiunea majoră pe care a conferit-o aniversării Mesajul de cuprinzătoare şi elevată finalitate al conducătorului ţării, in reverberaţiile căruia s-a integrat atît cuvîntul scriitorimii, cit şi cel al factorilor de educaţie politică, ştiinţă şi învăţămint, precum şi din partea armatei, tineretului, presei şi radio-televiziunii, un reprezentant al muncitorimii exprimînd larga receptivitate de care se bucură astăzi creaţia literarartistică in rândurile măselor largi. Un ecou de o asemenea amploare, la scara întregii naţiuni, al activităţii celor dăruiţi cu harul talentului scriitoricesc confirmă în mod pregnant temeinicia mereu îmbogăţitoare a spiritualităţii noastre, avântul, totodată, pe care în aceste ultime două decenii l-a conferit, tot mai intens, noua ambianţă creatoare insuflată întregii structuri a societăţii româneşti odată cu Congresul al IX-lea al Partidului. Ne mai despart puţine zoie de marcarea in calendarul devenirii noastre a istoricului eveniment de la care se împlinesc 18 ani şi de cînd un freamăt nou al conştiinţei de sine străbate întreaga naţiune. Ca atare şi situăm sărbătoarea scriitorimii ca o aniversare în contemporaneitatea cea mai vie, cu sentimentul trăirii prezentului in geometria majoră a viitorului ce se construieşte impetuos prin participarea unanimă a tuturor fiilor patriei. Evocind tradiţia, atît de bogată, a dăruirii tuturor marilor noştri scriitori întruchipării idealurilor celor mai înalte de ordin social şi naţional, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a relevat elanul cu care, în anii contemporaneităţii noastre, scriitorii s-au înrolat activ, alături de clasa muncitoare, de ţărănime şi intelectualitate, în marea operă de construcţie socialistă din România, au participat şi participă nemijlocit, aducînd o contribuţie de seamă — apreciată de întregul nostru partid şi popor — la edificarea noii orânduiri pe pămîntul patriei. In aceşti ani, şi cu deosebire în ultimele decenii, a fost creată — se subliniază în Mesaj — o literatură bogată — atît în limba română, cit şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare — inspirată din uriaşa operă revoluţionară pe care o înfăptuieşte poporul nostru sub conducerea partidului, oglindind marile transformări înnoitoare petrecute în societate, procesul amplu şi complex de formare şi afirmare a omului nou, a conştiinţei socialiste, înaintate. Iată de ce sărbătorirea împlinirii celor 75 de ani de la înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români poartă însemnele acestei perioade de nouă istorie, in care întregul nostru popor este angajat plenar, cu toate forţele sale, în ampla activitate de transpunere in viaţă a hotărârilor Congresului al XII-lea al partidului, a obiectivelor stabilite la Conferinţa Naţională privind dezvoltarea societăţii româneşti intr-o etapă nouă, superioară. Este etapa implicând ca, în cursul actualului cincinal, România să depăşească stadiul de ţară socialistă în curs de dezvoltare şi să se înscrie în rîndul ţărilor cu dezvoltare medie. Aceasta impune — precum a evidenţiat secretarul general al partidului , dezvoltarea puternică a forţelor de producţie şi modernizarea bazei tehnico-materiale a societăţii, lărgirea bazei proprii de materii prime şi resurse energetice, creşterea substanţială a productivităţii muncii şi a eficienţei economice, promovarea şi mai accentuată a progresului tehnic, a ştiinţei, artei şi culturii, ridicarea generală a nivelului de trai, de cultură şi de civilizaţie a poporului. MARCIND înlănţuirea dialectică a fluxului de orientări ale conducerii de către partid, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reamintit in Mesajul său faptul că în cadrul Conferinţei Naţionale din decembrie 1982, ca şi al Plenarei Comitetului Central al partidului din iunie anul trecut, s-a pus un accent deosebit pe perfecţionarea, în continuare, a activităţii politico-educative, de lărgire a orizontului de cunoaştere al poporului, de»dezvoltare a conştiinţei socialiste şi, in acest context, au fost subliniate marile răspunderi şi îndatoriri ce revin creaţiei culturalartistice, tuturor celor ce activează în domeniul ideologic. Străbatem o etapă de muncă eroică, de construcţie avintată, în care se află angajată întreaga naţiune — de unde şi imperativele ca nobilele deziderate ale formării omului nou, înaintat, al societăţii noastre, să-şi afle reflectarea cea mai adecvată in opere valoroase, a căror finalitate expresă este aceea de a însufleţi masele populare la parametrii uriaşei opere istorice pe care partidul şi poporul nostru o înfăptuiesc astăzi : „Numai inspirindu-vă nemijlocit din realităţile ţării, din izvorul veşnic viu al vieţii şi muncii poporului, veţi putea îmbogăţi patrimoniul artei şi culturii naţionale cu opere artistice valoroase ! — a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în vibrantul său Mesaj. Faceţi totul pentru ca literatura acestor ani de puternic avînt creator, de măreţe împliniri socialiste, să constituie o contribuţie de seamă la rău „România literară" (Continuare in pagina 2) SPIRU CHINTILA : Natură statică (Din expoziţia deschisă la Sala Dalles) 1 6 of- s/pfp1 Daca. Dacă voi muri vreodată (Se spune că toţi oamenii trebuie să moară), Asta se va-ntîmpla într-un tirziu, Pe faţa luminată a Lunii, Sub arcul transparent intins Deasupra orizonturilor mute. Voi sta intr-o poiană, ocrotit De foşnetul pădurii foarte tinere ; Sub pleoape - lacrima albastră a Pamintului, Iar in urechi - voci de copii Sunind tot mai încet, ca un ecou Al inocenţei dintr-un timp ucis de Timp. Asta se va-ntimpla intr-un tirziu, Pe faţa luminată a Lunii.. Un băiat se va opri o clipă din joacă Lingă zimbetul meu fără sfirşit, Insoţindu-mi trecerea cu un gind binecuvintat : „Eu nu voi muri niciodată !* Ion Hobana AL IVASIUC - INEDIT (Paginile 12-13) * —nv