România, iunie 1938 (Anul 1, nr. 15-29)

1938-06-23 / nr. 22

Г NIA Miercuri Provinciali, nu speriaţi pe turişti! Vizitatori streini au început să ne cutreere ţara. Se pare că am­­ să atragem într’un fel sau altul atenţia Europei; nu rămâne să alimentăm curiozitatea pe care am stârnit-o, nu rămâne decât malizăm setea de inedit şi nevoia de confort a călătorilor oca­­li.­nteresul turiştilor streini pentru ţara noastră este de dată reia­­­■centâ dar toate statisticile şi toate informaţiile neoficiale con­­t în a constata sensul progresiv al diagramei. Contribuţia „Ofi­­naţional de turism" la desăvârşirea acestei stări de lucruri ei trebuie să fie importantă. Niciodată o instituţie particulară nu prea dispune de mijloace de­ îndrumare şi de încurajare ale auto­­. Nu e mai puţin adevărat însă că grija de sus trebuie să bene­­e de concursul unanim pentrru ca rezultatele să fie într’adevăr ce. Este în acest sens o întreagă educaţie de făcut, o educaţie care ceapă de la purtarea amabilă faţă de acela care cere pe stradă limbă streină informaţii şi să sfârşească la crearea unor con­­tenerale de higienă şi de civilizaţia oriunde turistul este invitat­ivească şi să rămână. Dacă în Bucureşti, de bine de rău, există cadrul de confort sus­­til de a nu respinge bunăvoinţa călătorului descins să ne cu­­ră şi să ne aprecieze, apoi în provincie prea puţine oraşe pot streinului în trecere o odaie de hotel acceptabilă şi o masă curată­­­­aurant. n această direcţie trebuie deci îndreptate eforturile, în acest contribuţia tuturor a negustorilor şi a publicului pot face minunile sensabile captării turiştilor goniţi de realizarea Anschluss-ului e starea de nesiguranţă din alte ţări ale Europei Centrale. Sunt naţiuni care de pe urma călătorilor streini parvin să-şi echi­­e bugete altminteri deficitare. Având deosebite frumuseţi natu­­re înfăţişat, şi mai puţin presante nevoi financiare decât alte posibilitatea de a îngriji pe îndelete la o înflorire turistică ne­­­îndemână. Incă odată însă e nevoie de concursul tuturor, e ne­­mai ales de concursul provinciei care trebuie să recâştige han­ul Capitalei. Hotelieri, restauratori şi în general negustori din întreg cuprin­­ir­i gândiţi-vă la impresia pe care o lăsaţi streinului care vă plă­­fără tocmeală servicii sau mărfuri de calitate inferioară. Lipsa voastră de conştiinciozitate este un indiciu al defetismului etic, defetism la a cărui urgentă stărpire trebuie să lucrăm cu toţii. ___________________ _____________ M. Carandino fiare contrabandă descoperită la Constanța Marii de pe un vas străin au incercat să treacă un stoc important de mărfuri SSTANȚA. 21. — Cu ocazia a­­evizii de borfl făcută de orga­­vamale în asistenta reprezen­­or­ă. A. M., la bordul vaporu- Folonia, în cabinele mai mul­­tarinari, au fost descoperite­­i­­străine, cărfi de joc şi brichete­­ fuseseră trecute în declaraţia h­ol a comandantului. Marinarii mai păstrau deasemeni nedeclarate, confecțiuni de mătase şi mătase neconfecționată. Vaporului i s’a dresat un proces verbal da contravenţie, aplicându-i­­se o amendă de 5000 lei, care a fost imediat achitată de comandantul vaporului. ondamnarea d-rului Starner in Sibiu la 2oo.ooo lei despăgubiri pentru culpă profesională BIU. — Se cunosc împrejurările ?ma cărora s’a născut cel mai esant proces, pe care l-a avut­­ în ultimii ani. Stistul Paul Fecht, tatăl dece- Edith Fecht, a dat în iude­­penală pe fostul ei medic dr. Starner, din localitate, pentru idere prin imprudenţă întrucât nta ar fi decedat din cauza mentului greşit făcut de acest­a.Abaterile procesului au dat na­­ta cele mai interesante discu­­din partea reprezentanţilor lor şi anume dr. Ioan Fruma,­at al părţii civile, iar dr. Lucian La, decanul baroului şi dr. lo­­n Stoichiţă, ca apărători, acesul s’a terminat, după cum ştie cu condamnarea d-lului ier, la o lună închisoare, cu ndarea pedepsei şi obligarea la 00 lei despăgubiri, urma apelurilor făcute de părţi, at loc desbaterea din nou la a de apel din Braşov, unde sub­solinţia d-lui consilier Diaco­nescu, după ample desbateri s’a pro­nunţat sentinţa prin care d-lui Stainer, este achitat de culpă pe­nală, însă este găsit vinovat de culpă profesională, admiţându-se şi apelul părţii civile Paul Fecht şi majorându-se despăgubirile la plata cărora este obligat d-rul Starner, in sumă de 200.000 lei despăgubiri. A murit în plin chef după ce băuse trei zile în şir RĂDĂUŢI. — Agentul de la urmă­rire Carol Schuster de la percepţia din Seletin în etate de 38 ani, so­lind în localitate pe ziua de 15 Iunie a. c. a făcut un chef în continuare până în seara zilei de 17 Iunie, când a luat cameră la hotelul Speir. Cuprins de dureri atroce a sunat chelnerul care a telefonat după d. dr. Dvorjak. Cu toate ajutoarele date, agentul a încetat din viață, du­pă o jumătate oră de chinuri. efuitorii de cadavre de la Reghin Am arătat zilele trecute felul cum a fost arestată la Reghin odioasa dă de profanatori de morminte. De predilecţie ei operau, în cimiti­­protestant, acesta fiind în timpul nopţii fără nicio pază. Atât de tingheriţi erau în preocupările lor nocturne, încât odată s’a şi în­­s între membrii bandei o bătae cumplită în faţa unui mormânt des­­î. S’au bătut, s’au împăcat apoi pe teren şi şi-au continuat lucrul­­ ca cineva să fi fost atras de sgomotele micii rebeliuni din cimitir. Reproducem mai sus chipurile jefuitorilor de cadavre. Aviatoarea Sabiha Gokcen a vizitat aerodromul Buzău BUZĂU. 21.­­ Astăzi la amiază, emerita aviatoare Sabiha Gokcen, fiica preşedintelui Ataturk, care a participat la meetinţ­il de aviaţie de la Băneasa, a venit la bordul unui avion la şcoala de perfecţio­nare Buzău, vizitând hangarele şi întreaga instalaţie a şcoalei, una din cele mai moderne şi înzestrate din ţară. Corpul ofiţeresc în frunte cu d-nii comandori Ionaş şi Popa, au oferit distinsei vizitatoare, o gus­tare. Plăcut impresionată de cetre văzu­te, d-ra Sabiha Goricen, a decolat de pe aerodromul local la ora 1, ple­când într-o direcție necunoscut. Groaznica nenorocire din Recea-Bălţi ia o întorsătură senzaţională Se crede că sătenii au fost otrăviţi, de o femee care voia să se răzbune pe unul din ei BĂLŢI. 21. — In legătură cu groaznica nenorocire din satul Recea jud. Bălţi, care numără 55 de victime se precizează că la claca de la ţăranul Alexan­­dru Ciobanu, s’a servit şi alte consumaţii de cât mâncăruri preparate cu came. In primul moment se crezuse că nenorocirea s’a produs din cauza cărnii alterate. Acum cercetările au luat o întorsătu­ră senzaţională. Parchetul a procedat la a­­restarea femeii Maria Berbec, vecina lui Alexandru Ciobanu care în ultimul timp fusese în ceartă cu susnumitul şi care în ajunul clăcii se împăcase cu el. Ea este bănuită că ar fi pus otravă în răciturile consumate. O dovadă în plus contra ace­steia este faptul că ea n’a con­sumat nimic, deşi asistase la clacă. Azi dimineaţă a circulat svo­­nul că Alexandru Ciobanu ar fi cumpărat un praf alb pentru stârpirea guzganilor şi cum a­­cest praf se asemăna cu sarea s’ar fi turnat din greşală în ră­­cituri, ceea ce a avut drept re­zultat groaznica nenorocire. Printre cei 7 morţi câţi se numără până în prezent, sunt Elena Sergentu, o rudă a lui Alexandru Ciobanu, venită din alt sat şi premilitarul Toader Gumă, un tânăr din floarea satului. La faţa locului, au sosit d-nii procuror Berov, medic legist Mihăescu, căpitan Stănescu, de la legiunea de jandarmi şi dr. Grosu, medic primar al serviciului sanitar județean. Sancţionarea unor cooperatori R.­SARAT. — Comitetul de con­trol cooperatist judeţean din R. Să­rat, prezidat de d. Ştefan Cruceanu, preşedintele trib, având în complet compus din d.ini. Rujescu, judecă­tor. Fraţilă Ciobota Inspector al Cas­­sei centrale a cooperaţiei şi N. Ilies­cu, directorul Federalei „I. G. Duca” a îndepărtat din cooperaţie pe timp de 3 ani, cu interdicţiunea de a mai putea fi aleşi, sau numiţi în condu­cerea vreunei cooperative, pe urmă­torii: Gheorghe Rădulescu, Dinu Va­­sile, Petrache Enache, Lupu Theo­­dor, Stănescu Const., Dobre Ispas, Paraschivescu Neacşu, Petruş Gheor­ghe şi Vlad Nicolae, toţi foşti con­ducători ai băncii populare „Regele Carol II”. Comitetul, făcând aplicaţia art. 205 din legea pentru organizarea cooperaţiei, numeşte un comitet de conducere compus din d-nii: Dima­­che Damian, Foarfecă D-tru și Du­­mitrescu Petre. Incendiul de la fabrica de săpun „Rappaport" Se crede că focul a fost pus de proprietarul fabricei VIJNIŢA.­Un violent incendiu a izbucnit la fabrica de săpun „Rap­­paport”, situată pe teritoriul comu­nei Ciornohuzii, lângă Vijniţa. La observarea unui nor gros de fum, ce eşea pe la ventilatoarele de pe aco­periş, fabrica de cherestea învecina­tă a dat alarma. La faţa locului a sosit o echipă de grăniceri care a în­ceput operaţiunile de salvare. Din fe­ricire, focul care putea să cuprindă un mare corp de case din împreju­rimi, a putut fi localizat imediat, datorită vigilenţei cu care au lucrat soldaţii grăniceri. Cum a izbucnit focul, nu se poate preciza întrucât la faţa locului nu a fost nici o autoritate, care să facă cercetări. Din anchetele noastre însă rezultă că fabrica este asigurată şi de Vineri seara a fost oprită din funcţiune. La întrebările puse de noi, proprietarul fabricei n’a putut să se justifice în curându-se în răs­punsuri, ceea ce denotă că focul, probabil, a fost pus in aşa fel ca să izbucnească noaptea, când opera­ţiunile de salvare sunt mai anevo­ioase. Incendiul a izbucnit însă mai de­vreme, derutând astfel planurile celor în cauză. Deși pagubele sunt neînsemnate, totuși autoritatea în drept este da­toare să stabilească adevărata ca­uză a incendiului. Abator clandestin descoperit la Chişinău CHIŞINAU, 21. — Autorităţile lo­cale au descoperit un abator clan­destin care funcţiona în curtea lo­cuitorului Mihail Hincule. Carnea de la vitele tăiate în acest abator era împărţită la diferiţi măcelari cari o vindeau consumatorilor. Astfel era prejudiciat municipiul prin sustrage­rea dela plata taxelor, punându-se în pericol totodată sănătatea con­sumatorilor, vitele fiind tăiate fără să fie examinate de medicul vete­rinar. S’au început cercetări pentru a se stabili dacă intoxicările ivite în ultimul timp se datoresc cărnii provenite de la acest abator clandes­tin. Cum s’a produs accidentul de avion de pe traseul Buzău-Urziceni Noui amănunte şi o precizare din sursă autorizată BUZĂU, 21. — Din sursă puţin in­formată, unul din ziarele din Ca­pitală, a anunţat un accident al u­­nui avion tip Bleet pe traseul Bu­zău—Urziceni. Acest avion se pretindea a fi al şcoalei de pilotaj Buzău şi se afir­ma că şi-a pierdut elicea în timpul sborului. Pentru restabilirea adevărului suntem rugaţi a face următoarele precizări: Avionul accidentat este tip Fiect şi aparţine flotilei de aviaţie Ga­laţi, care nu are nici o legătură cu şcoala de pilotaj Buzău. Avionul se găsea în drum spre Bucureşti. Rupându-i-se o porţiune din elice, a aterizat forţat pe şo­seaua Buzău-Urziceni. In momentul aterizării unul din plane a suferit serioase avarii, pilo­tul însă a scăpat neatins. De la pri­mul post, pilotul a telefonat cele întâmplate, la faţa locului plecând imediat o camionetă a şcoalei de pilotaj, care a adus în localitate pe locotenentul pilot. S-a deschis o anchetă pentru a se stabili cauzele accidentului Asuma comercianţilor şi industriaşilor din Câmpina Constituirea unui comitet pentru apărarea Intereselor co­rciale CAMPINA. — In sala teatrului mo­dern „Monovici”, s’a ţinut întrunirea comerciaţilor şi industriaşilor, din loca­litate, spre a lua hotărîrea organizării unui comitet care să se ocupe nu­dea­­proape de ridicarea prestigiului şi apă­rarea intereselor comerciale, in cadrul nouei constituţii. Au luat parte peste 90 comercianţi şi industriaşi. După ce d. Mihail Păltineanu, face o mică expu­nere asupra nevoii Înfiinţării acestui comitet, se declară şedinţa deschisă, sub preşedinţia d-lui Ioan D. Şeitan, ales in unanimitate, ca fiind cel mai bă­trân dintre toţi. D-sa, dă cuvântul d-lui Ioan Nicolaescu - Zăcătoare, care stărue pentru o cât mai largă colaborare, în apărarea intereselor negustorilor din Câmpina. D. I. Bulgărea manufacturist, in nu­mele tineretului comercial doreşte ca această organizaţie să pună bazele unei noui ere, tineretului comercial. D. Ionel Filip, relevă necesitatea de a se face front comun pentru revendica­rea drepturilor şi ridicarea prestigiului comercial la gradul cuvenit. Au mai vorbit d-nii: Pană Ionescu şi Nicolae Ilie Mălăceanu. Seria cuvântărilor este încheiată de d. Mihail Păltineanu, care aduce omagii M. S. Regelui, ocrotitorul comercianţi­lor. Adunarea, prin vot secret, alege ur­mătorul comitet: N. I. Mălăceanu, Voi­­cu Bulgăre, Ioan Nicolaescu, M. Pălti­neanu , Ionel Filip, Costică Nicolescu, D. Horjea, Gr. Săvulescu, N. Cheşcă, C. Constatinescu, Ioan Gherghin, Pană Ionescu şi D. Mihăilescu, iar ca suple­anţi d-nii: Ilie Nicolescu, Ilie Cosmescu, Petre Rădulescu, Radu Stroescu şi Gh. Tomoşoiu. Regele ţării şi supuşii Săi MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Pensionarii civili şi militari Craio­­va, respectuoşi aduc omagiul lor Mă­riei Voastre pentru refacerea Con­stituţiei, din binele ţării şi pentru stârpirea relelor. Să trăiţi Majestate. Vasilescu, Pensionar MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Notarii Brăileni întruniţi în prima adunare generală, exprimă Maiestă­ţii Voastre profundul respect şi de­votament pentru desăvârşirea nou­lui stat realizat prin pactul funda­mental din 26 Februarie, la care aţi conlucrat alături de primarii istorici. Să trăiţi Majestate. Preşedinte Ion Chiru MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II In numele căminului cultural Ho­­ria comuna Dipşa judeţul Năsăud Vă mulţumim pentru schimbările aduse Constituţiei şi Vă urăm spor la muncă. Secretar Păun MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Membrii adunării generale a co­operativei Grănicerul Orlat judeţul Sibiu, îşi îndreaptă gândul cu dra­­goste către Majestatea Voastră şi Vă exprimă cele mai respectoase oma­gii cu prilejul promulgării nouei Constituţii. Preşedinte Petru Stoia MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Voluntarii de războiu din armata română filiala Galaţi, depunând as­tăzi jurământul pe noua Constituţie, încredinţează pe Majestatea Voastră că sunt zid neclintit pentru apărarea graniţelor României Mari şi la pri­mul semnal de a muri pentru Ţară, Neam şi Rege. Preşedinte, Căpitan Nebuneli Gh. MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Mândri de Re­gele nostru Marele Carol al II-lea, pentru frumoasa Constituţie dăruită României Mari, Ii dorim sănătate şi Domnie glori­oasă. Asociaţia Cercetaşilor din Războiul 1916-1919, Subcentrul Caracal MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Cu prilejul depunerii jurământu­lui pe noua Constituţie, funcţionarii judecătoreşti din Asociaţia Circum­scripţiei Curţei de Apel Iaşi, adânc pătrunşi de simţimintele de disci­plină şi muncă ce datoresc, Vă asigu­ră, Majestate, de neţărmuritul lor devotament. Preşedintele Asociaţiei Ilie Sofronie Grefierul Curţii de Apel Iaşi MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Directorul General şi personalul Fabricei de încălţăminte Fiui din Ti­mişoara, cu cel mai profund devota­ment şi cu respectoasă supunere ne închinam în faţa Majestăţii Voa­stre, Care prin noua Constituţie a consolidat pentru totdeauna unita­tea naţională a României întregite. Să trăiţi Maiestate împreună cu întreaga Dinastie pentru binele şi fericirea unui popor care Vă divini­zează. „Fili“ MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II întruniţi la sediul Federalei Ce­tatea Albă şi depunând jurământul de credinţă Majestăţii Voastre, Rege împăciuitor al tuturor Românilor, de respect faţă de Constituţie şi legile ţărei, funcţionarii cooperatori din oraş şi judeţ Vă urează mulţi ani fe­riciţi, pentru propăşirea ţării şi Vă roagă să primiţi adâncul lor devota­ment. Directorul Federalei Păruţă Andrei MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Căminul Cultural din comuna Ba­­raboi admirând înalta solicitudine ce a-Ţi arătat fiilor Ţării cu ocazia promulgării Nouei Constituţii, supu­ne la treptele Tronului cele mai res­pectoase omagii şi Vă asigură de tot devotamentul. Preşed. Preot Alexandru Bogdaneţ Director Petre Lungu. MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Membrii Cercului Cultural Valea Ciorii-Ialomiţa întruniţi în şe­dinţă, exprimă devotamentul şi admiraţia lor faţă de reforma constitui­onală pentru consolidarea Patriei şi a nea­mului românesc concepută de Maje­statea Voastră. Să trăiţi Majestate. Preşedinte Mihail Ionescu MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Academia Română de Croitorie din Bucureşti, întrunită în Adunare ge­nerală ordinară, işi înalţă primul gând către Majestatea Voastră, ex­­primându-Vă omagiile respectuoase şi devotate ale tuturor membrilor şcoalei noastre. Rugăm pe Dumnezeu să deie Ma­iestăţii Voastre Domnie lungă şi glo­rioasă. Preşedinte D. G. Teodora MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Din îndepărtatul colţ al Caliacrei, funcţionarii administrativi ai comu­nelor din plasa Stejaul, Vă asigură de profundul lor respect fiind recu­noscători Majestăţii Voastre pentru noua şi sfânta Constituţie ce a-Ţi dat Ţărei, restabilind prestigiul func­ţionarilor şi asigurând administra­ţiei la sate o stare bună şi înflori­toare. Pretorul Plasei Stejaul Caliacra, Constantin A. Jaru MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Cei 40 învăţători din Cercul Cul­tural Ghimeş Ciuc depunând astăzi 5 Martie 1938 jurământul de credin­ţă către Tron şi Ţară, cu deplin de­votament şi neclintită recunoştinţă pentru făurirea nouei Constituţii respecte, depun la picioarele Tronu­lui Majestăţii Voastre omagiile lor, urându-Vă sănătate şi viaţă lungă spre fericirea şi propăşirea ţării şi neamului Românesc. Subrevizor şcolar Marin Georgescu MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL N­­ufătul Căminului cultural înălţa­rea din comuna Poiana Câmpina, în numele Căminului şi a obştiei, Vă exprimă toată gratitudinea şi devo­tamentul pentru epocala operă Con­stituţională, înfăptuită spre întări­rea şi înălţarea României. Trăiască Voevodul Culturei şi Cti­torul României Noui­ Sănătate. Preşedinte Ion Mateescu invăţător MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Membrii Delegaţiunei României in Comisiunea Internaţională a Dunării prezenţi actualmente la Viena, de­punând astăzi legiuitul jurământ de credinţă pentru Augustul lor Suve­ran şi pe noua Constituţie, care o­­rândueşte o fericită şi admirabilă a­­şezarea scumpei noastre Patrii, roagă prea respectot pe Majestatea Voas­tră, Ctitor suprem pentru deplina fe­ricire şi propăşire a României Noui, să binevoiască a ne îngădui a o asi­gura de întregul, neclintitul şi pro­fundul nostru devotament. Să­­răţi Sire, spre gloria şi strălu­cirea Ţării noastre mult iubite. Gh. Căpităneanu, Consilier de Iau­daţiune Prim delegat Supleant. Comandor Constantin Ene Dele­gat Supleant. Angela Alexandrescu, Secrete­"* Dactilografă.

Next