România, iunie 1938 (Anul 1, nr. 15-29)
1938-06-23 / nr. 22
Г NIA Miercuri Provinciali, nu speriaţi pe turişti! Vizitatori streini au început să ne cutreere ţara. Se pare că am să atragem într’un fel sau altul atenţia Europei; nu rămâne să alimentăm curiozitatea pe care am stârnit-o, nu rămâne decât malizăm setea de inedit şi nevoia de confort a călătorilor ocali.nteresul turiştilor streini pentru ţara noastră este de dată reia■centâ dar toate statisticile şi toate informaţiile neoficiale cont în a constata sensul progresiv al diagramei. Contribuţia „Ofinaţional de turism" la desăvârşirea acestei stări de lucruri ei trebuie să fie importantă. Niciodată o instituţie particulară nu prea dispune de mijloace de îndrumare şi de încurajare ale auto. Nu e mai puţin adevărat însă că grija de sus trebuie să benee de concursul unanim pentrru ca rezultatele să fie într’adevăr ce. Este în acest sens o întreagă educaţie de făcut, o educaţie care ceapă de la purtarea amabilă faţă de acela care cere pe stradă limbă streină informaţii şi să sfârşească la crearea unor contenerale de higienă şi de civilizaţia oriunde turistul este invitativească şi să rămână. Dacă în Bucureşti, de bine de rău, există cadrul de confort sustil de a nu respinge bunăvoinţa călătorului descins să ne cură şi să ne aprecieze, apoi în provincie prea puţine oraşe pot streinului în trecere o odaie de hotel acceptabilă şi o masă curatăaurant. n această direcţie trebuie deci îndreptate eforturile, în acest contribuţia tuturor a negustorilor şi a publicului pot face minunile sensabile captării turiştilor goniţi de realizarea Anschluss-ului e starea de nesiguranţă din alte ţări ale Europei Centrale. Sunt naţiuni care de pe urma călătorilor streini parvin să-şi echie bugete altminteri deficitare. Având deosebite frumuseţi nature înfăţişat, şi mai puţin presante nevoi financiare decât alte posibilitatea de a îngriji pe îndelete la o înflorire turistică neîndemână. Incă odată însă e nevoie de concursul tuturor, e nemai ales de concursul provinciei care trebuie să recâştige hanul Capitalei. Hotelieri, restauratori şi în general negustori din întreg cupriniri gândiţi-vă la impresia pe care o lăsaţi streinului care vă plăfără tocmeală servicii sau mărfuri de calitate inferioară. Lipsa voastră de conştiinciozitate este un indiciu al defetismului etic, defetism la a cărui urgentă stărpire trebuie să lucrăm cu toţii. ___________________ _____________ M. Carandino fiare contrabandă descoperită la Constanța Marii de pe un vas străin au incercat să treacă un stoc important de mărfuri SSTANȚA. 21. — Cu ocazia aevizii de borfl făcută de orgavamale în asistenta reprezenoră. A. M., la bordul vaporu- Folonia, în cabinele mai multarinari, au fost descoperiteistrăine, cărfi de joc şi brichete fuseseră trecute în declaraţia hol a comandantului. Marinarii mai păstrau deasemeni nedeclarate, confecțiuni de mătase şi mătase neconfecționată. Vaporului i s’a dresat un proces verbal da contravenţie, aplicându-ise o amendă de 5000 lei, care a fost imediat achitată de comandantul vaporului. ondamnarea d-rului Starner in Sibiu la 2oo.ooo lei despăgubiri pentru culpă profesională BIU. — Se cunosc împrejurările ?ma cărora s’a născut cel mai esant proces, pe care l-a avut în ultimii ani. Stistul Paul Fecht, tatăl dece- Edith Fecht, a dat în iudepenală pe fostul ei medic dr. Starner, din localitate, pentru idere prin imprudenţă întrucât nta ar fi decedat din cauza mentului greşit făcut de acesta.Abaterile procesului au dat nata cele mai interesante discudin partea reprezentanţilor lor şi anume dr. Ioan Fruma,at al părţii civile, iar dr. Lucian La, decanul baroului şi dr. lon Stoichiţă, ca apărători, acesul s’a terminat, după cum ştie cu condamnarea d-lului ier, la o lună închisoare, cu ndarea pedepsei şi obligarea la 00 lei despăgubiri, urma apelurilor făcute de părţi, at loc desbaterea din nou la a de apel din Braşov, unde subsolinţia d-lui consilier Diaconescu, după ample desbateri s’a pronunţat sentinţa prin care d-lui Stainer, este achitat de culpă penală, însă este găsit vinovat de culpă profesională, admiţându-se şi apelul părţii civile Paul Fecht şi majorându-se despăgubirile la plata cărora este obligat d-rul Starner, in sumă de 200.000 lei despăgubiri. A murit în plin chef după ce băuse trei zile în şir RĂDĂUŢI. — Agentul de la urmărire Carol Schuster de la percepţia din Seletin în etate de 38 ani, solind în localitate pe ziua de 15 Iunie a. c. a făcut un chef în continuare până în seara zilei de 17 Iunie, când a luat cameră la hotelul Speir. Cuprins de dureri atroce a sunat chelnerul care a telefonat după d. dr. Dvorjak. Cu toate ajutoarele date, agentul a încetat din viață, după o jumătate oră de chinuri. efuitorii de cadavre de la Reghin Am arătat zilele trecute felul cum a fost arestată la Reghin odioasa dă de profanatori de morminte. De predilecţie ei operau, în cimitiprotestant, acesta fiind în timpul nopţii fără nicio pază. Atât de tingheriţi erau în preocupările lor nocturne, încât odată s’a şi îns între membrii bandei o bătae cumplită în faţa unui mormânt desî. S’au bătut, s’au împăcat apoi pe teren şi şi-au continuat lucrul ca cineva să fi fost atras de sgomotele micii rebeliuni din cimitir. Reproducem mai sus chipurile jefuitorilor de cadavre. Aviatoarea Sabiha Gokcen a vizitat aerodromul Buzău BUZĂU. 21. Astăzi la amiază, emerita aviatoare Sabiha Gokcen, fiica preşedintelui Ataturk, care a participat la meetinţil de aviaţie de la Băneasa, a venit la bordul unui avion la şcoala de perfecţionare Buzău, vizitând hangarele şi întreaga instalaţie a şcoalei, una din cele mai moderne şi înzestrate din ţară. Corpul ofiţeresc în frunte cu d-nii comandori Ionaş şi Popa, au oferit distinsei vizitatoare, o gustare. Plăcut impresionată de cetre văzute, d-ra Sabiha Goricen, a decolat de pe aerodromul local la ora 1, plecând într-o direcție necunoscut. Groaznica nenorocire din Recea-Bălţi ia o întorsătură senzaţională Se crede că sătenii au fost otrăviţi, de o femee care voia să se răzbune pe unul din ei BĂLŢI. 21. — In legătură cu groaznica nenorocire din satul Recea jud. Bălţi, care numără 55 de victime se precizează că la claca de la ţăranul Alexandru Ciobanu, s’a servit şi alte consumaţii de cât mâncăruri preparate cu came. In primul moment se crezuse că nenorocirea s’a produs din cauza cărnii alterate. Acum cercetările au luat o întorsătură senzaţională. Parchetul a procedat la arestarea femeii Maria Berbec, vecina lui Alexandru Ciobanu care în ultimul timp fusese în ceartă cu susnumitul şi care în ajunul clăcii se împăcase cu el. Ea este bănuită că ar fi pus otravă în răciturile consumate. O dovadă în plus contra acesteia este faptul că ea n’a consumat nimic, deşi asistase la clacă. Azi dimineaţă a circulat svonul că Alexandru Ciobanu ar fi cumpărat un praf alb pentru stârpirea guzganilor şi cum acest praf se asemăna cu sarea s’ar fi turnat din greşală în răcituri, ceea ce a avut drept rezultat groaznica nenorocire. Printre cei 7 morţi câţi se numără până în prezent, sunt Elena Sergentu, o rudă a lui Alexandru Ciobanu, venită din alt sat şi premilitarul Toader Gumă, un tânăr din floarea satului. La faţa locului, au sosit d-nii procuror Berov, medic legist Mihăescu, căpitan Stănescu, de la legiunea de jandarmi şi dr. Grosu, medic primar al serviciului sanitar județean. Sancţionarea unor cooperatori R.SARAT. — Comitetul de control cooperatist judeţean din R. Sărat, prezidat de d. Ştefan Cruceanu, preşedintele trib, având în complet compus din d.ini. Rujescu, judecător. Fraţilă Ciobota Inspector al Cassei centrale a cooperaţiei şi N. Iliescu, directorul Federalei „I. G. Duca” a îndepărtat din cooperaţie pe timp de 3 ani, cu interdicţiunea de a mai putea fi aleşi, sau numiţi în conducerea vreunei cooperative, pe următorii: Gheorghe Rădulescu, Dinu Vasile, Petrache Enache, Lupu Theodor, Stănescu Const., Dobre Ispas, Paraschivescu Neacşu, Petruş Gheorghe şi Vlad Nicolae, toţi foşti conducători ai băncii populare „Regele Carol II”. Comitetul, făcând aplicaţia art. 205 din legea pentru organizarea cooperaţiei, numeşte un comitet de conducere compus din d-nii: Dimache Damian, Foarfecă D-tru și Dumitrescu Petre. Incendiul de la fabrica de săpun „Rappaport" Se crede că focul a fost pus de proprietarul fabricei VIJNIŢA.Un violent incendiu a izbucnit la fabrica de săpun „Rappaport”, situată pe teritoriul comunei Ciornohuzii, lângă Vijniţa. La observarea unui nor gros de fum, ce eşea pe la ventilatoarele de pe acoperiş, fabrica de cherestea învecinată a dat alarma. La faţa locului a sosit o echipă de grăniceri care a început operaţiunile de salvare. Din fericire, focul care putea să cuprindă un mare corp de case din împrejurimi, a putut fi localizat imediat, datorită vigilenţei cu care au lucrat soldaţii grăniceri. Cum a izbucnit focul, nu se poate preciza întrucât la faţa locului nu a fost nici o autoritate, care să facă cercetări. Din anchetele noastre însă rezultă că fabrica este asigurată şi de Vineri seara a fost oprită din funcţiune. La întrebările puse de noi, proprietarul fabricei n’a putut să se justifice în curându-se în răspunsuri, ceea ce denotă că focul, probabil, a fost pus in aşa fel ca să izbucnească noaptea, când operaţiunile de salvare sunt mai anevoioase. Incendiul a izbucnit însă mai devreme, derutând astfel planurile celor în cauză. Deși pagubele sunt neînsemnate, totuși autoritatea în drept este datoare să stabilească adevărata cauză a incendiului. Abator clandestin descoperit la Chişinău CHIŞINAU, 21. — Autorităţile locale au descoperit un abator clandestin care funcţiona în curtea locuitorului Mihail Hincule. Carnea de la vitele tăiate în acest abator era împărţită la diferiţi măcelari cari o vindeau consumatorilor. Astfel era prejudiciat municipiul prin sustragerea dela plata taxelor, punându-se în pericol totodată sănătatea consumatorilor, vitele fiind tăiate fără să fie examinate de medicul veterinar. S’au început cercetări pentru a se stabili dacă intoxicările ivite în ultimul timp se datoresc cărnii provenite de la acest abator clandestin. Cum s’a produs accidentul de avion de pe traseul Buzău-Urziceni Noui amănunte şi o precizare din sursă autorizată BUZĂU, 21. — Din sursă puţin informată, unul din ziarele din Capitală, a anunţat un accident al unui avion tip Bleet pe traseul Buzău—Urziceni. Acest avion se pretindea a fi al şcoalei de pilotaj Buzău şi se afirma că şi-a pierdut elicea în timpul sborului. Pentru restabilirea adevărului suntem rugaţi a face următoarele precizări: Avionul accidentat este tip Fiect şi aparţine flotilei de aviaţie Galaţi, care nu are nici o legătură cu şcoala de pilotaj Buzău. Avionul se găsea în drum spre Bucureşti. Rupându-i-se o porţiune din elice, a aterizat forţat pe şoseaua Buzău-Urziceni. In momentul aterizării unul din plane a suferit serioase avarii, pilotul însă a scăpat neatins. De la primul post, pilotul a telefonat cele întâmplate, la faţa locului plecând imediat o camionetă a şcoalei de pilotaj, care a adus în localitate pe locotenentul pilot. S-a deschis o anchetă pentru a se stabili cauzele accidentului Asuma comercianţilor şi industriaşilor din Câmpina Constituirea unui comitet pentru apărarea Intereselor corciale CAMPINA. — In sala teatrului modern „Monovici”, s’a ţinut întrunirea comerciaţilor şi industriaşilor, din localitate, spre a lua hotărîrea organizării unui comitet care să se ocupe nudeaproape de ridicarea prestigiului şi apărarea intereselor comerciale, in cadrul nouei constituţii. Au luat parte peste 90 comercianţi şi industriaşi. După ce d. Mihail Păltineanu, face o mică expunere asupra nevoii Înfiinţării acestui comitet, se declară şedinţa deschisă, sub preşedinţia d-lui Ioan D. Şeitan, ales in unanimitate, ca fiind cel mai bătrân dintre toţi. D-sa, dă cuvântul d-lui Ioan Nicolaescu - Zăcătoare, care stărue pentru o cât mai largă colaborare, în apărarea intereselor negustorilor din Câmpina. D. I. Bulgărea manufacturist, in numele tineretului comercial doreşte ca această organizaţie să pună bazele unei noui ere, tineretului comercial. D. Ionel Filip, relevă necesitatea de a se face front comun pentru revendicarea drepturilor şi ridicarea prestigiului comercial la gradul cuvenit. Au mai vorbit d-nii: Pană Ionescu şi Nicolae Ilie Mălăceanu. Seria cuvântărilor este încheiată de d. Mihail Păltineanu, care aduce omagii M. S. Regelui, ocrotitorul comercianţilor. Adunarea, prin vot secret, alege următorul comitet: N. I. Mălăceanu, Voicu Bulgăre, Ioan Nicolaescu, M. Păltineanu , Ionel Filip, Costică Nicolescu, D. Horjea, Gr. Săvulescu, N. Cheşcă, C. Constatinescu, Ioan Gherghin, Pană Ionescu şi D. Mihăilescu, iar ca supleanţi d-nii: Ilie Nicolescu, Ilie Cosmescu, Petre Rădulescu, Radu Stroescu şi Gh. Tomoşoiu. Regele ţării şi supuşii Săi MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Pensionarii civili şi militari Craiova, respectuoşi aduc omagiul lor Măriei Voastre pentru refacerea Constituţiei, din binele ţării şi pentru stârpirea relelor. Să trăiţi Majestate. Vasilescu, Pensionar MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Notarii Brăileni întruniţi în prima adunare generală, exprimă Maiestăţii Voastre profundul respect şi devotament pentru desăvârşirea noului stat realizat prin pactul fundamental din 26 Februarie, la care aţi conlucrat alături de primarii istorici. Să trăiţi Majestate. Preşedinte Ion Chiru MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II In numele căminului cultural Horia comuna Dipşa judeţul Năsăud Vă mulţumim pentru schimbările aduse Constituţiei şi Vă urăm spor la muncă. Secretar Păun MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Membrii adunării generale a cooperativei Grănicerul Orlat judeţul Sibiu, îşi îndreaptă gândul cu dragoste către Majestatea Voastră şi Vă exprimă cele mai respectoase omagii cu prilejul promulgării nouei Constituţii. Preşedinte Petru Stoia MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Voluntarii de războiu din armata română filiala Galaţi, depunând astăzi jurământul pe noua Constituţie, încredinţează pe Majestatea Voastră că sunt zid neclintit pentru apărarea graniţelor României Mari şi la primul semnal de a muri pentru Ţară, Neam şi Rege. Preşedinte, Căpitan Nebuneli Gh. MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Mândri de Regele nostru Marele Carol al II-lea, pentru frumoasa Constituţie dăruită României Mari, Ii dorim sănătate şi Domnie glorioasă. Asociaţia Cercetaşilor din Războiul 1916-1919, Subcentrul Caracal MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Cu prilejul depunerii jurământului pe noua Constituţie, funcţionarii judecătoreşti din Asociaţia Circumscripţiei Curţei de Apel Iaşi, adânc pătrunşi de simţimintele de disciplină şi muncă ce datoresc, Vă asigură, Majestate, de neţărmuritul lor devotament. Preşedintele Asociaţiei Ilie Sofronie Grefierul Curţii de Apel Iaşi MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Directorul General şi personalul Fabricei de încălţăminte Fiui din Timişoara, cu cel mai profund devotament şi cu respectoasă supunere ne închinam în faţa Majestăţii Voastre, Care prin noua Constituţie a consolidat pentru totdeauna unitatea naţională a României întregite. Să trăiţi Maiestate împreună cu întreaga Dinastie pentru binele şi fericirea unui popor care Vă divinizează. „Fili“ MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II întruniţi la sediul Federalei Cetatea Albă şi depunând jurământul de credinţă Majestăţii Voastre, Rege împăciuitor al tuturor Românilor, de respect faţă de Constituţie şi legile ţărei, funcţionarii cooperatori din oraş şi judeţ Vă urează mulţi ani fericiţi, pentru propăşirea ţării şi Vă roagă să primiţi adâncul lor devotament. Directorul Federalei Păruţă Andrei MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Căminul Cultural din comuna Baraboi admirând înalta solicitudine ce a-Ţi arătat fiilor Ţării cu ocazia promulgării Nouei Constituţii, supune la treptele Tronului cele mai respectoase omagii şi Vă asigură de tot devotamentul. Preşed. Preot Alexandru Bogdaneţ Director Petre Lungu. MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Membrii Cercului Cultural Valea Ciorii-Ialomiţa întruniţi în şedinţă, exprimă devotamentul şi admiraţia lor faţă de reforma constituională pentru consolidarea Patriei şi a neamului românesc concepută de Majestatea Voastră. Să trăiţi Majestate. Preşedinte Mihail Ionescu MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Academia Română de Croitorie din Bucureşti, întrunită în Adunare generală ordinară, işi înalţă primul gând către Majestatea Voastră, exprimându-Vă omagiile respectuoase şi devotate ale tuturor membrilor şcoalei noastre. Rugăm pe Dumnezeu să deie Maiestăţii Voastre Domnie lungă şi glorioasă. Preşedinte D. G. Teodora MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Din îndepărtatul colţ al Caliacrei, funcţionarii administrativi ai comunelor din plasa Stejaul, Vă asigură de profundul lor respect fiind recunoscători Majestăţii Voastre pentru noua şi sfânta Constituţie ce a-Ţi dat Ţărei, restabilind prestigiul funcţionarilor şi asigurând administraţiei la sate o stare bună şi înfloritoare. Pretorul Plasei Stejaul Caliacra, Constantin A. Jaru MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Cei 40 învăţători din Cercul Cultural Ghimeş Ciuc depunând astăzi 5 Martie 1938 jurământul de credinţă către Tron şi Ţară, cu deplin devotament şi neclintită recunoştinţă pentru făurirea nouei Constituţii respecte, depun la picioarele Tronului Majestăţii Voastre omagiile lor, urându-Vă sănătate şi viaţă lungă spre fericirea şi propăşirea ţării şi neamului Românesc. Subrevizor şcolar Marin Georgescu MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL Nufătul Căminului cultural înălţarea din comuna Poiana Câmpina, în numele Căminului şi a obştiei, Vă exprimă toată gratitudinea şi devotamentul pentru epocala operă Constituţională, înfăptuită spre întărirea şi înălţarea României. Trăiască Voevodul Culturei şi Ctitorul României Noui Sănătate. Preşedinte Ion Mateescu invăţător MAJESTAŢII SALE REGELUI CAROL II Membrii Delegaţiunei României in Comisiunea Internaţională a Dunării prezenţi actualmente la Viena, depunând astăzi legiuitul jurământ de credinţă pentru Augustul lor Suveran şi pe noua Constituţie, care orândueşte o fericită şi admirabilă aşezarea scumpei noastre Patrii, roagă prea respectot pe Majestatea Voastră, Ctitor suprem pentru deplina fericire şi propăşire a României Noui, să binevoiască a ne îngădui a o asigura de întregul, neclintitul şi profundul nostru devotament. Sărăţi Sire, spre gloria şi strălucirea Ţării noastre mult iubite. Gh. Căpităneanu, Consilier de Iaudaţiune Prim delegat Supleant. Comandor Constantin Ene Delegat Supleant. Angela Alexandrescu, Secrete"* Dactilografă.