România - Capitala, septembrie 1939 (Anul 2, nr. 467-481)
1939-09-16 / nr. 467
Y Examen de conştiinţă, sub cer brăzdat de obuze Comunicatele frontului oriental aduc în amintire fantomatice numiri din ofensivele şi contraofensivele celuilalt răsboiu. Memoria le pierduse, le estompase, pentru mulţi nu mai spuneau nimic. Fortăreaţa Przemysl cu impronunţabilele consoane şi eroicile rezistenţe ; pădurea Augustowa şi celălalt codru imens, Bialowiecz, cu ultimele turme de zimbri ca în veacurile descălicatorilor; toate se animează din cenuşa răcită a, uitării, se suprapun pe alte hărţi şi comunicate — te întrebi dacă pacea n’a fost un scurt vis şi dacă răsboail nu e unica predestinare a acestui veac care numai întru aceasta a ascuţit geniul născocitorilor, a mobilizat laboratorii, a perfecţionat o savantă tehnică a exterminării. Sentimentul acesta, ştiu bine, că nu mai este astăzi o excepţie firică , au încărunţit veteranii celuilalt răsboiu, copiii atunci născuţi abia au intrat sub arme — şi iată ca luptă sub aceleaşi ziduri, pe aceleaşi câmpuri, doar cu instrumente încă mai necruţătoare, cu o mai sceptică experienţă, sub povara unei ireductibile fatalităţi. Starea noastră de pace înarmată, în poziţie de defensivă, fără a avea nimărul de cerut nimic, dar nici nimărui de dat nimic, nu ne scuteşte de un sever examen de conştiinţă. Cum am folosit noi pacea? Ce-am dăruit păcii, cu lepădare de sine, din ambiţiile fiecăruia, din egoismul fiecăruia, din îndestulările de o clipă ale fiecăruia, din acele pieritoare bunuri la care ne năpustim cu nesaţiu deşi nu le ducem cu noi în pământ? Un asemenea examen de conştiinţă este necesar fie el şi umilitor, pentru individul singuratic când se află numai între patru pereţi, în neagra tăcere a nopţii, faţă în faţă cu nefăţarnicul său cuget. El ne va da forţa morală, pentru a răscumpăra în asemenea ceasuri, o pace care a fost risipită în nimicnicii cu a tuturor complicitate, până când hotărîrea, voinţa şi previziunea Suveranului, ne-au smuls din acest colcot al pasiunilor egoiste, pentru a ne chema la datoriile care ne depăşesc şi pe care le uitasem. Căci n’a fost numai destinul politic, numai asmuțarea partidelor, numai lipsa de solidaritate; n'au fost numai acestea, care au creiat climatul României de până în Februrie anul trecut, când nu ne învrednicisem încă dintr’o Românie Mare să făurim şi una nouă. A fost o delăsare generală de spirit, o molipsire de la individ la individ, o ahtiare după bunuri materiale, un asalt de ambiţii şi pofte, o lipsă de prevedere şi de solidaritate naţională, ca şi cum vremurile aveau să ne cruţe pentru totdeauna de un soroc al socotelelor. E drept că fiinţă reservoriul cel mare şi de o robustă sănătate sufletească al norodului ţărănesc, întro ţară cu 80% din populaţie plugari şi păstori. Rar de soarta acestora, de sufletul acestora, de sănătatea trupească şi morală a acestora, cine îngrijise oare cu sinceritate şi răbdarii întocmiri, până ce Regele Ţării a luat cu fermitate cârma orânduirilor din măinele slăbănoage şi şovăelnice şi schimbătoare? Acum, la paza hotarelor, cu arma la picior, straja cea mai temeinică o alcătuesc mai ales aceşti oameni ai ogoarelor şi ai muncilor plugăreşti. Se află acolo, străini de orice ideologie abstractă, de orice subtilitate diplomatică, aşa cum s’au aflat întotdeauna gata să-şi apere Ţara, Moşia, Legea, dreptatea, limba, Domnul, toţi şi toate contopindu-se într’o singură realitate pe care nu vor îngădui să le-o ştirbească nicio încumetare de nici dintr’o parte. Au uitat tot şi-au pătimit, au uitat tot ce i-a minciunit. Peste toate s’au aşezat grija şi fapta regească, simţimântul că Regele întrupează cu desăvârşire acum gândul, voinţa, sufletul, nădejdea, cumin-ţenia Ţării — dincolo de nestatorniciile noastre, de care ne-a absolvit, deşi nu toţi le-am expiat. Forţa aceasta morală a oşteanului plugar şi muncitor, ne asigură pacea. Rar pe noi, ceştialalţi, oameni ai târgurilor, care, am vânturat toate ideologiile, care am schimbat toate partidele, care am folosit pacea fără nici un sentiment grav al răspunderilor în măruntele şi egoistele, noastre îndestulări, pe noi ne strâmtorează măcar acum ceasul la un examen de conştiinţă pe care nu se cuvine să-l mai măsluim. Nu cu făţarnice gesturi şi cu deşarte cuvinte, ne vom răscumpăra zădărnicia atâtor ani de pace pierduţi, pentru fiecare individ în ultima analiză, pentru neamul întreg, în rândul dintâi. Nu cu aceasta înlăturăm o judecată a viitorului, ce stă asupra noastră, şi multe ne va cere pentru a ne ierta, căci mult şi cu multe am păcătuit. Ci cu o bărbătească, tare, neînduplecată hotărîre,de a ne lepăda de tot egoismul, de toate minciunile, de toată drojdia deşertăciunilor în care am hălăduit de la гш răsboiu al neamurilor până la alt răsboiul al neamurilor, uitând că pacea e un bun ce se iroseşte şi nu capătă preţ decât sub ameninţarea pierzaniilor. Mai sunt atâtea de îndeplinit! Se pot săvârşi încă atâtea minuni! Retorim morţilor din celălalt răsboiu, atâtea leg aminte, pe care le-am călcat! Iată! Ceasul îndreptărilor aşteaptă, înainte de a se preface în ceasul ispășirilor. . . г - CEZAR PETRESCU BIROURILE nr . Ul „ i Direcţiunea şl Redacţia: Calea Victoriei Ьятпята } «Λ. Pasagiul Victoria, Scara S, Et. I. UlllUulU I AAmhlMmtllL* Рйяяpilii Vlrtalft {fost I Administraţia: Pasagiul Victoria tiost 1 Imobiliara) Scara O. I TELEFOAN* Direcţiunea: 657.85 Secretariatul general: 857.88 Redacţia şi secretariatul: 657.74 Secretariatul de provincie: 657.77 Administratorul: 480.62 Administraţia şi abonamente: 65751 Serviciul publicităţii: 4.89.05 septembrie 16 pagini abonamente cm an Şase luni Trei luni Pentru Instituţiuni 750 iei 880 200 1000 . Situaţia pe cele două fronturi ale războiului Costumicatul Marelui Stat Major francez PARIS 14 (Bador). — Agenţia Havas transmite: Comunicatul Marelui Stat Major francez, publicat în dimineaţa zilei de 14 Septembrie, are următorul cuprins: „In dimineaţa zilei de 14 Septembrie, se semnalează o puternică acţiune a artileriei grele inamice asupra înălţimilor de la sud de Saarbrücke”, ofensiva franceză LUXEMBOURG, 14 (Rador). — Corespondentul agenţiei HAVAS transmite : Azi după amiază la ora 16, francezii au început o ofensivă în apropiere de Perl, pe Moselle, în fața localităţii Schengen, situată, pe teritoriul Luxembourgului, cu concursul carelor de asalt şi a artileriei grele. Au putut fi văzute vreo zece care de asalt care curățau terenul. . n Textul tn ©OTpvl ela^ n*No. Opcspa săvârşită la ministeriei de Justiţie elec. Victor Irmandh alcătuind structure juridică a regimului Renaşterii Naţionale, este elogios expusă într’o mare publicaţie franceză, . ...... AGRICULTORI NU VINBEJI FRÂUL PE NIMIC, AŞTEPTAT!, PREŢUL GRÂULUI ROMANESC E IN CONTINUA CREŞTERE Piaţa europeană a grâului înregistrează mari urcări de preţuri, determinate în mod explicabil de cererile beligeranţilor, ca şi de politica de stocare, pe care Statele rămase neutre au adoptat-o, ca o măsură de prudenţă. Aceste urcări de preţuri, care nu şi-au atins încă punctul lor culminant, au provocat considerabile urcări pe piaţa românească a grâului. Acesta e numai un început. România, ţară producătoare de grâu, de prim ordin în Europa, va fi mereu solicitată să vândă excedentele producţiei sale de grâu. Şi preţurile vor creşte în aceeaş măsură. Lucrul acesta l-au înţeles angrosiştii şi negustorii de export din ţară, cari au pornit, pe tăcute, o susţinută campanie de cumpărături, surprinzând pe producători cu preţuri ceva mai bune, dar incomparabil inferioare preţului de care se bucură azi grâul românesc pe piaţa europeană. Producătorul, şi cu deosebire producătorul ţăran, care nu e informat iese astfel păgubit dintr’o împrejurare, care ar trebui să-l răsplătească de multe pierderi suferite in trecut. De aceea sfătuim pe toţi agricultorii, în mâinile cărora va ajunge cuvântul nostru,, să nu se grăbească să-şi vândă producţia de grâu şi să nu se lase ademeniţi de ridicolele preţuri urcate ce li se oferă astăzi. Să aştepte şi să se informeze, ca diintro conjunctură comercială favorabilă, să beneficieze în egală măsură cu toţi ceilalţi factori economici din ţară. Comunicatul Comandamentului suprem BERLIN 14 (Rador). — Agenţia D. N. B. transmite: Comandamentul suprem al armatei germane comunică: Trupele germane care operează în Polonia meridională n’au întâlnit decât o mică rezistenţă şi au înaintat rapid spre est. Puternice unităţi au atins şoseaua Lublin-Lwow, în apropiere de Rawa Ruska, şi Tomaszow şi au trecut Vistula în mai multe puncte la nord de Standomierz. Ofensiva împotriva diviziilor polone încercuite în apropiere de Kutno se continuă. In cursul zilei de eri, cerculdin jurul capitalei polone a fost deasemeni închis la est. Trecând râul Narew la est de Mediin, trupele germane s-au apropiat şi pe la nord vest de acest oraş. Parte din trupele germane, care au înaintat pe şoseaua Varşovia-Siedlce, se îndreaptă spre sud-vest şi vest. Divizia 18 polonă, împreună cu Statul său Major, a depus armele ori la nord de Ostrow-Maczowicha. Au fost făcuţi prizonieri 6.000 soldaţi poloni. Au fost capturate 30 tunuri. Forţele din împrejurimile oraşului Brest-Litowsk se apropie repede de această localitate. Miercuri, trupele din Prusia Orientală au ocupat oraşul Ossowiec, ultima fortificaţie de la frontiera polonă. PE FRONTUL DE VEST Pe frontul de vest, unităţile franceze, mai numeroase decât până acum, au înaintat pe teritoriul german situat mult departe de fortificaţiile de la vest între Sharbrucke şi Hornbach. Ele au fost oprite de câmpurile de mine şi de focul german. 1ЩШШ.ţia PAT transmite următorul comunicat din ziua de 14 Septembrie: In cursul zilei de joi aviaţia germană a continuat bombardamentul. Au fost bombardate între altele oraşele deschise Dubno, Wlodzinierz şi Radziwilow. Aviaţia polonă a bombardat coloanele inamice în marș in regiunea Rava Ruska-Lubica. In această regiune au fost doborîte două avioane germane. In regiunea de nord inamicul a pătruns pe linia râurilor Narew-Biebrza. La marginea occidentală a marilor păduri din Bialowieza trupele polone rezistă atacurilor înverşunate ale inamicului. Atacul unităţilor blindate ale inamicului în regiunea râului Buga al armatei germane fost respins de către poloni. In regiunea Lwow-Kalisz trupele polone au nimicit un regiment german şi o coloană blindată. Oraşul Lwow a fost din nou ţinta unui atac din partea unităţilor blindate germane secondat de artileria grea care ,a tras asupra oraşului. Deasemenea oraşul a fost intens bombardat de aviaţia germană. Armaata polonă a reuşit să respingâ atacul german. Pe câmpul de luptă germanii au lăsat zece tancuri şi mai multe automobile blindate. Artileria antiaeriană a reușit să doboare mai multe avioane de bombardament în apropiere de Lwow. •- m-ie/tac' ■ Xajold ' | Situaţia frontului de Est, in noaptea de 14 Septembrie. 4