Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)

1861-01-13 / nr. 13

88 ROMANULO 11 IANUARI8 ..................................................... —i­­il-L^ggy—a „namaî la onreah, 4ei­laltjî davî „sant la înkisoarii, dar asii. înki­­„soart” nentri ansi este namaî o „narte a nedenseî mi nentra nel­alt ,,înspuiT nedeansa. — Trebnesk dart „diferite loksrî pentru fix­ kare din trei. Na noi înuiira an­ toate teoriele cele frumoase mi amane din acest akt se taie gloria Ekaterinei II-a. Mi amginesk numai a maî uita done singure artikle din m­onedsra krimi­­nale tot din tiranal acestei îmnErEtese. „Art. 232. Dakt se ’nlîmnit o „afacere de natart a fi trebainist si „se interoage an mare numtr de „persoane, dintr’anal sag din maî „malte lokalî, sag lokaiige, alanul „tribanalal lokale trebae st se tran­­„snorteze el dintr’an lok Ia altal ka „si na adane mrea marit lame la an „lok mi ka st na dentrteze „ne oameni de la kasele lor, „de la sabra­­ lor, de la m­e­­„seria lor a­n­d­e­­m­i k­t mi­t­i­g­t „ninea. Art. 268. Ilrefektaria îmb­leazi, „din nronica sa autoritate niminai ori „nine Ba fi, ni4i amendi nokania­­„rit, nici nedeanst kornorale; tri— „banalul numai trebae st fakt a4ea­­„sta notripit legilor. “ Aneste m­in4inte în re­g­i­sta­­gianea Hasiei sant de natari a umili foarte ne ori de Roman simn­­uiitor. — Itroteligianea dati akasata­­lal, diferinga fikati între oarealt­ii închisoarit, îngrijirea sare a na-mi nerde timnal, odina mi interesai, oa­menii imnlikajji, noate namai din ria­­tatea akasalorialai sau dant­oare­ karî indice amiuitoarie, la o krimt saa an delikt mi ridikarea korm­etingei n­efektalai, altt de esm­es, de ori­ce kidere jadektîparit, de ori­ce esekatare ne na s’ar fane în urma sentintiei regulate a anai tribunal, sant de natari a fane si se romeaskt nei ne dag la noi poit în admini­­stratiane a aresta ne o ntrere a sa ne aliste ni’nikt a aresta în înkisoa­­­r­a kriminalilor, ktnî în fii kare o­­ram na este de ktt o singart înki­sparit, n­ekara ui’în kanitate na este de ktt o singart înkisparit la no­­lifiii nentru ori ne greiuealt, delikt sag krimt nejadekatt, ar trebui st romeaskt, zik, anei ne last kondika nenale în disnosifn­anea nrefektalai mi a sa­u refektataî, a o esnlika, a o a­­nlika, a globi m’a închide în num­ele iei! N’am­ ajuns înst ka liberta­tea idipidaale în România, mi kom narafi ianile ne fak sânt, numai în tealiu­. Este an labra de oserßat între ten­­dinitele de libertate în rasa sfapt, ori­unde a natal st-m­i formeze an stat mi st-mi sanktiioneze o legislagiane. N­o­­lonal, Boemal mi­litar Rasal Bedem k’a avut mari tendiniie la libertate; mi individal mi libertatea sa este o a­­tomi­ne care legile o n­oteg în nartikolar, de care ne este oseital kt rasa germani s’a okanat nrea na­­fjin de individualitatea membrilor sei. Libertatea nob­likr mi­nipile, liber­tatea individuale, în legislagiu­­nile celor mai înaintate staturi ger­­mane, este foarte nafiin m­otektatt. Rettfi­anal se kiamt lîrgO Beg­ne nemfiemte, mi legile germane n’a îngrijit de ktt de drenturile sale ma­­rininali, kari, trebuie s’o mtrlarisim, sant ka mait mai desBoltate mi de ktt în rasa slast mi de ktt kiar în rasa latint. *** Biejjii Boemi 4er mi ask­zî de la Resare st jare kt le Ba­ntzi k­o­n­s­t­i­t­a fi i­a­n­e­a, i­n­s­t­i­t­a g­i­a­n­i­ 1­e, I­e­v­i 1­e, m­­­i b­i 1­e­g­i­a­r­i I­e, s­i­a­­tirile, drenturile mi liber­­taftile lor, m­ekam mi Bek ie­le, banele mi laudabilile lor obiceiari. — Trisk­ este soartea nonoarelor kari sant silite si­ mî kon­­fidt toate acestea în instrarea anal­om, mi mai pîrtos în nistrarea a­­nei dinastie strtine mi d’au­t rast! Astăzi Boemia, ka toate ki mai nt­­streazt înkt litalal de regat, mi-a nerdat în realitate toate liberltfiile iei nele Bekie mi konslitagianea sa nob­likt, mi a devenit o simult­aro­­nrietate a îmntratului Austriei, sa­­nast­ica destBărmire valerii asolute a acestuî monarh. Libertatea individuale, garantati în kon­­stitufiianea Boemi, o mai gtsim nu­mai în Respublica Bohemiae­skrist ka istorii de Steanskius­ne la 1630. Cesar Bolliac. Adunarea nationale. IN­EDINIJA DE MARLII 10 KARINDAR. (Ilresksrtare­a Redangism­i). (u­rmare). D. Bernesks zine kb daka ministrul a kdikat B o tis 1 kamerei file-kare den stat îl poate întemeia, mi d’aueea a deklarat k’avea m­o­­nsnere n’are însemnatatea ne­voiaă să-I dea. Kbt dentrs institigiunile de kredit de kare se vorbește ele sunt maî lan,il ear ns ann­a mărginite, mi d’aueea zik kb m­onsnerea n’are ninî an îngeles. N’a esniikat ministri legea fauegi­î o întem­eiare d’a drental, mi nentis klo­us s’as flokst m­­ il snele d’aneste d’aneia aă asst lok a­ iele disksgisnî însem­nate. Il»­­tesiî rîde, kbuî de kritc oii se diskstb ks Sbngo rene o uestisne at8n>sî rîdejjî maî ks rineate. D. Tel ziae kb d. Katargis ii nare kb ministerial n’a anlikat legea, mi kb d-lsî krede din kontra; nentrs aneasta dar st konstatem kare ssnt anele drentsrî ne aă lyeseriamiî mi negsgbtorif. D. Tell Isbnd anot regxlainen­­tsl aratb kb ns nsinal kb n’as nini sn drent ni bnkb ka negsgetorií kari ns se Bor ssnsne la lenile geril ns as drent nini kiar a ninde de kbt ks rbdlkata. D. Dimit. Gika. Ns voi» si ridik ne­le zise de suif, ns din Adunare, ni din afa­­ra kari ssnt re- informatî de nele ne se tine lui se fane ani. D. Gika ssigine kb’n Adsnare ssnt dose nartite mi fil kare Isntb voind a ’ntrene ne nea lab­b în fante natri­­otine; mi kb dakb este nasionare în anele lsate ni este nimik personale ni din dorin­­ya b­reaskb d’a sb ’ntrene sint n­’am­,ii în do­vezi de natriotism. S’a vorbit însă din ne­­noronire de spnrindere mi vb mirtsrisesk k’am fost foarte atins d’o asemene kal­ifi ka­re. D. Gika esnsne k’a voit si> ucarb o e­­sulikare mai fbmsi­tb artiklilsî din regula­­ment; kb komeruiangiî vin albngbnd de sta­rea nea tristic în care ne aflbiri; kb le am dat o nbdejde de bankh m’aneasta nereali­­zândise î-a nniubdit mi mal mslt. Vedem, zine d­ lsî, toate Statele avînd bbnnî, de ne dar nimaî nosb ne linsesk? Ani d. Gika desvoltb kb nentrs a ’m­ene fondarea sneî bbnnî avem treb siniile la înnenst de kanita­­teri strbine, k’a glsit mal msl.yi kari as voit a ne da anest ajstor, în interesul lor negre­­șit, dar mi ’ntr'al nostri, dar kib d­as o­­servat lib s’a dat art. 379 din Regulament o restbimbl­ iire restrînsb kontrarib aneleia ne aă voit sb—I dea astorist ses, mi kb de i se va da adevăratsl ses înijeles Bom ustea a­­vea în sensu­l unei benne nai­ionale. Astfel dar fiind lskrsl, zine d-lsî a Vbrst kis mîx­­nire akssbri kb vor sb fakb o ssmrindere sine a fane kolonisbri; mi a sokotit sb m­o­­voane o disksjjisne, dsne kare esnickb nds­­se ieyea sb s’auline, ns ks asprime ksm zine ministerist; din kontra d-lsî zine ks anea asprime este uneolisuarea d-lor, sure a ns deveni sn mizlok de mikan­b ka sb ns de­­skizb smiele la dose trei sute de mii de gal­beni kari vor sb se verse în years. Kb dsm ne alsî ns ’nyelege nentrs ne aneastb o­­nlire în anest moment, kb ns îngelege de ne sb ns s’anline legea rism s’a anlikat în ksrs de 30 de ani... kb ks asurimea întrebs in­­fists de ministeriis este an pu­zlok d’a miri krisea lui kb motivai m­onsnerii a fost ns­­mal d’a deskide smnia anelor kanitalstî m’a rsga nentrs aneasta ne ministeris si se con­forme legii astfel ksm ea a fost aplikată în ksrs de 30 de ani. Kb Adunarea kind va vedea kb aneastb lege ns garantează în de­­stsl independinga nagionale noate fane alta; kb în fine singursl mizlok d’a fonda o ban­kb este în aplikarea legii konform anestei m­onsnerî. D. Ion Britians. Am fi dorit Sb ns ieak ksvîntsl — (m­uite vierssrî aik înnet; bine ai fi fbrist) — ka sb daS doBadb mi e8, kb n’am avea minkbrime de vorbir ne mi s’atrebse m­i mai ks scam­s ka sb ns oste­­nesk Kamera; dar fiind kb este sb dak sa vot assuna snei lskrbri desnre kare s’a zis kivinte foarte însemnate, mi fiind kb »färb nimaî de ns voi­ fi lsminat snre a ’ngelege nest­snea în sensul d­v. vois vota kontra, simg trebsinga nentrs ka sb ns se noatb zi­ne k’am sprijinit ne ss starî, — kbnî anest ksvÎnt s’a uronsngat — a­lsa ksvîntsi m’a e­­snlika votsi ne am sb das. Aveam sneran­­ga kb onorabilii n­eons nangî kari am kombb ist m­onsnerea vor adsne dovezi kb artikls regulamentslsi n’a fost înțeles astfel m­eksm esnlikb m­onsneren; dar dakb n’aS fbkst-o aneasta este o dovadă mai mslt kb Regula­­mentsl, ks toate kalu­bgile sale, este foarte deskssst, mi mtigî kb sn artikis de o lege îl intenite cineva de 1000 de ori mi tot de­­skonere Iskrsrl ne ns le nbtrensese nbn’ani. Dakb dar anei onorabili denstagi kari as avst noronirea d’a servi Statsi neksimat mi sn bhrbat ka onorabilele d. Katargis kare a nitit mi renitit ani întregi mi s-a aplikat a­­nest regulament mi tot le-a nstst skbna din Bedere îngelessi seS, ks atbt maî milt noa­te sb mir sksze ne mine, la nele ne a zis flkbnd alssisne la lealitatea mea, kb mi-a nstst skbna din vedere kb m­o­ektsl de lege kare nevea a se da drentstî strbinilor ns era înflorit de Domn. Dakb d. Katargis kare a fost ks kondika în mâi­le kare a stidiat o ui’a fbkst assnna iei o m­onsnere mi tot n’a ob­­zst kb legea ns era întbritb ks atbt nsteam sb n’a vbz cs kare ksm miie­d. Katargis, nsmaî mi am arsnkat okii r­e dînsa. Astfel dar, domnilor, ksm siring tot d’asna o ma­re abrere de ns a fi în kontra ori ksî mi maî ks seam­b în kontra d-voastrb, am klis­­tat sb mbr Isminez mi lsbnd kodika mi re­­gulamentsi l-am stidiat ka o karte nosir mi l-am stidiat ks ardoarea snsi neofit mi d’a­­neea krez kb l-am nbtrsns mai mult de klt dimneavoastrb. Am slr diskst nestisnea din trei nsn­­tsrî, al drentsisi, al interossis­ materiale m’al nagionalitbgii, m’annen d’a nem­eta daka art. 379 din Regulament poate fi esnlikat astfel ksm doresk surî denstagr. D. D. Gika în medinga uneiuedinte a zis kl ksvîntsl­a k­a­r­e­t este Arab mi s’a dis la sursele anelsî ksvînt sare a-1 înțe­­lege. Ni ssntem kibmagî ani sure a kbsta îngelessi ne aS ksvintele în limba lor ui a­­nela ne as la noi; ustigl kb ssnt ksvinte­ls­­ate din limba latină de Italian!, de Swaniolî, de FranuesI mi de Rombus, mi fib kare le a dat în limba sa o întindere mai restrînsă sau mai largi. La noi dar n’am auzit ne nimi­­ne dbnd ksvîntsl sî akaret semnifikarea aue­­ea; din kontra vedem kb zik togi „mî-am fbkst akaretsil ne momie,“ mi este învede­rat kb nimine n’ar fi astst avea assiditatea d’a zi­ ie kb m­i-a flokst momie ne momie. Ksvîntsi akaretsiî este sinonim la noî ks anele de namestii, dsne limba Sla­­vonic, mi d’ancea mi vedem kb Regslamentsl org. klond vorbemte de nbrgile snde ssnt maî milyî sorbi uii bilgarî, adikb de Erb­­ila m­i gisrgis, ni se mai serve de ksvîntsi akaretsil ui d’auela de namestii. Dar avem alt ueva bakb kare ne dovedem­te kb ksvîntsi akaret ns însemnează mounie în limba noastră. Aueî kari as nss bntîia datb regslamentsl, mi kari m­in srmare mtină sb-1 îngeleagh, avea obmteaskb Adsnare kare e­­ra komassb din vel mai mslgî kari as fb­kst reglementsl a voit ea însbinî ano­­sl mo­­difine auel artikis în sensul d­v., mi atsm­i a fbkst o lege ne kare onorabilele d. Katar­gis sokotinds-o întlorn­b a voit sb se serve ks dînsa. Ksm dar legisitoriî kari as fbkst Re­gslamentsl,—(întrersnerî kb­ns eras aieia) — era Ik­imiinele Bibesks kare ex­a kansl Statslsi mi kare a lsat o narte însemnate la facerea Regslamentslsî, mi Domnsl Bibesks, ksm se afla în saga sneî Adsnbri, kare ds­ne d­ lsî, m’a fost neroist toate tradițisnile, o Adsnare komnisb nsmaî de isni, de 15 ani, dimnealsî kare a lsat narte la fauei’ea regslamentslsî ns astea se ns­iuî adskb a­­minte de skonsi­ue a avst legisitoriî mi mi a§ adss aminte mi n’au voit s’o întereaskb, mi eakb ne zine domnii Bibeski. — Biersart din dreapta. Hitemie legea. — Ion Erietiana. Onorabil! domn!­ ns este ani nestisnea sta Bedem de Boia! toats legea ni despre art. 379 ktrsta Boifi! sb­i se dea întinderea ka strei­ni! sn dobrideaski nsmînt; mi’n a­­neasta Bedem ne Iluim­inele Bibesks ki o întinde nimaî nentri Moldo-­vanî;­mi ks mrin­inele Bibesks mtia ss es m­ime îngelessi ksBîn tala­ de alaret este dopads ks­ns s’a serpit de dsn­­sil kind a Boit se dea Moldovanilor drentsl de proarietate, kim se seime d’anest ksBÎnt într’sn artikis maî la Bale kind este vorba de stiteinií kari dobindesk îmnEmîntenirea miki. Domns BrEttans iiteinte anea lo­­gisire fskstE dsne resolsnisnea Dom­­nslsî mi trekstE în Regulament m’a­­ratE kE se zine mronrietate, kEnd se Borbemte de Moldovam m’akaret ksnd este Borba de streini, mi dove­­dind kE ’ntre akaret mi m­o in­i E este osebire mare, zine, sokotesk ki ns mai noate fi bsnaialE dakE legisitoriî m­in akaret ag îngeles momie mi kE neî kari ag aBSt onoarea a anlika aneastE le­­gisire n’ag fEkst gremealE. Aksm srmE d. BrEtians mE nsis ne terîm si dsmne a noastrE mi zik kE este indisnensabile se vedem d’ar fi în folosul intereselor materiali se dEm ar­­tiklilsi 379 esnlikarea ne Boigî sE-î dagi sag aneia ne î-a dat togi Ro­­mEniî nînE astEzî. S’a zis, — daka ni în KamerE ni dinkolo, mi sn ks­pînt kiar în nartikslar zis de sn om serios are valoarea sa — de ne be sn Ex­­mîntagî, ni este nestisnea de kolonisare, ni nsmaî sn Iskis ne se Ba fane nar­­giale mi nimaî nentri kEte Ba persoa­ne; m­iiroigi dar nestisnea rism s’a nss însE s’o diskstem din nsntsi de ve­dere generale. S’a nerst­isBernsl sî nermisiunea d’a adsne o kolonisare de 2500 de fa­milii; în kontrakt se Bede kE fis ks­­teia familii i se Ba nede 20 de nogoa­­ne ne fak neste tot 50 mii de nogoane mi nogonsl sokotit kate 11 galbeni, tot dsn’anel kontrakt, fak neste tot 550 mii galbeni. întreb ne onor. m­eoninangî kari kred k’neastE ssmE ne-ar sksna din krisea finangiariE în care ne a­­flăm dakE sag konoms k’aneastE tran­­sakgisne ar avea în adevEr esentsl ne-1 am teantE; ssma de 550 mii de gal­beni îmnargitE ne un milion de fami­lii în ambe Ilu­m­inatele Bine kste o jsmatate galben anioane de familie; ksm dar aneasta ssma ne-ar astea sirena de krisea in kare ne afism ? Ssma kism Bedegi este de o neînsem­­nătate foarte mare. N’am avut onoarea se fis în gea­rs in anii 55, 56 mi kiar 57. Hitig îdse k’a intrat în gears atsnni ssme mslt mai însemnate de list aneasta; oare anele ssme nss-as geara în sta­rea în care kred d-lor se le asiksre astszi ks ssma de 550 de mii galbeni? Fantsl B’a dovedit ks ns este nsme­­rarisl, fis kst de mare, kare intri în­­tr’o gears ne noate asiksra a ei m­o­­sneritate komerniale. Db. mtigî ks ge­­rele cele mai bilmisgate în nsmeraris ns sunt aneia snde este mai înflorit komernisl, indistria, agriksh­sra. Intigî ks Englitera, snde indistria mi komer­nisl este mai înflorit de kst ori snde, are un nsmerar mai mare de kst Fran­­ga mi fane transakgisi îndoite mi ’n­­treite, seaS tot d’asna gifrele nele mai jos ka se ns not se gremesk. Dar kiar geara noastrs kare erî a aBSt kanita­l srî milt mai însemnate de kist nele ne sneragi s’adsnegi Bedem ks ele în lok ss­î asiksre m­ostieritatea a împins-o în krisea in care ne afism. Akolo snde ns sunt legi, akolo snde ele ns se eserists, akolo snde ns este siksrangs, snde ns este banks akolo intrarea ka­­nitalsrilor numeroase adsne în tot d’a sna krise mi sne ori ssrsm­a sferei. Swania a konsumat asi mi argint kist a nstst BErsa isvoarele nele mai bo­gate ale lumii mi ele as ssrsnit-o a­u lisat-o rsinatE. Astfel s’a ’ntîmplat mi la noi, ksnd kanitalsk­le n’ag gssit snde sE­ mî iea drimil lor regulat ka se de­ BÜE rem­odskstoarie ag kszst în ms­­nele nelor kari le-a risinit mi krisea a fost inevitabile. Nedem­in mi ksm eram ks kani­talsrî însemnate, m­onrietarii, komer­­niangiî kiar în lok se le dim în în­­treprinderî kari SE ne asiksre în viitor sn Benit regulat, le-am risinit, le-am arsnkat ne fereastră, ne-am kreat tre­­bsinge ne ns le-am maî­nsist satis­­fane, kari as kontribuit la krisea în care ne afism astăzi. D. Britians argsmentsnd n’anest terîm zine ks are konpingerea ks anesti 5500 de galbeni în starea in kare ne afism ar trene ear în strsinstale m­’ast­fel am remsnea mi fsrs kanitalstî m’a­­ksm­enks mi fsrs nsmint. Dar o si-mi ziks, srmE d-lsî, ks ds este nestisnea nimaî d’aneasis transakgisne sniks ni d’a deskide geara istor kanitalsrilor strsine ne ar Boi se bre se le perse ksmn srînd nsmînt. D-b. sokotigi ks daka kanitalsr­le ns Bin este fiind ks strsinii n’as drent d’a ksmnsra momii. Dar mtiyl k’as astst ksmnbra, kbul ksm s’as flikst absssil în toate s’am flkst mi’n aieasta m­in srmare ns este greutatea d’a kbmnbra^ «ni legile nekomulete, nesiks ranga, reala ad­ministrare. Ih­i că m’am oksnat d’a trage ka­nitalirile în gearb, mi es am vorbit ks ka­­nitalimu­l în gerile strbine, le am nis kiar ’nainte desființarea acelei legi mi ei mi-aS zis kl kanitalsk­le ssnt m­ea uirkonsnekte , n’aS bnimb, mi Bor Sb Bazb Iskrsrl nositÎ Be adikb siksrangele neuesarie kanitalelor. Ilbn’­­atsn'iî dar ns Bor seni algî ksmn brbtori de klit asouragisnea de kolonimtî, kare are un in­teres nolitik. Iar nestisnea din nsntsl de ve­dere komerniale mi­tik, kare este omsl kare ns kastb sb ksînnere mai eftin? d. Mitikb a zis kb­rest este nentri kb ssnt nsmaî 2, 3, kanitalimtî kari fak m­egsrile incintelor se koalizeazb mi le iar ksm bot el. Dar kani­­talirile personale adeßbragü întrenrin zbtorî strbini ns­ml Bor­esnsne kanitalsk­h­ ne kbt som fi în starea de astăzi. Sunt kiar aksm în gearb kanitalsrî­­d­ a. sing-srl­agî zis kli i ns linsesk kanitalsk­le «ni kreditsl. Florb d’a­­neasta o sb Biib nsmaî sonietatea kolonimtilor din germania, nsmaî aneea noate Berii în geara rombneaskb în­asterea ason­agism­i mi in nsterea m­otekgism­lor ne are, mi zik ns­maî aneea kh«il ksm mtigî ea este sna de mi îmnbigu­b în frakgism­; mi dînsa se Ba ksaliza ks­anei 3, 4, kari nin’aksm aă apSt mononoisl mi ast­fel ksaligisnea 0 SI esiste; ba bakb neî de astbzî se Bor fane mi ban­­kteriî iei de ns Bor mi fi d’aksm. Kiar dar desfiingînd artikolsl 379 m­egsl momielor o sb rembe ne lok mi sigsrsl nine are sb m­o­­n­te o sb fib asom­agisnea kolonizatoarib. D. Brbtians demistrb k’ani­ns este o nestisne de eskissipism, mi kb d­ lsî a fost din kontra tratat de kosmonolit, dar kb nesti­snea sare a fi în adevbr nredomniile trabse sb file imbrigimiatb din nsntsl de sedere al îmbsndtegirii steril noastre materiale, a fi­­nanțelor noastre a kreditslsî nostri ne tre­­bie stabilit mi kb toate anestea ns le noate fane de kbt banka nagionale; fbrb a bankb, ^ Sb intre miliarde, zise d­ lsî, mi ns Ba fo­losi. Anea bankb dakb noate sb se fakb ks anele 6 milioane de fran­î ne fak anele 550 de mii galbeni, geara oare ns le noate gbsi ter’ a fauo anest sakrismis ? d. Katargis a zis gs Bernslsî, ns Begi gbsi a efentsa îmins­­m stil de 60 de milioane de frannî. Eă sînt înkredingat kb daka onorabile a kamerb l’ar fi Boit mal ks tbrte îmnismstsl s’ar fi flokist. Ns Bois ministeristsi nentri aneasta, ni mie înss­ mî, kornst sî întreg din kare fak narte. C— kbte­ Ba­merssrî „Esnlikb­te—­ zik kb daka ns s’a flokist îmnismstsl kassa este klo ns ne am nbtrsns d’assns de trebs­inga sneî bbnuî mi n’am Boit-o îndestil. Resnsnderea snsi fant nonte kbdea a­­ssuna gspernilsî kbnd însb auel fant dbins­­euite în timp de dosi ani kslna este a noas­tră; fiind kb kbnd ministerist este în kon­tra Adsnbrîl kade sau discipe Adunarea. Am amtentat lsnî întrege nbn’ a Benit gSperuisl ks m­onsnerea îmnism sl sl si, am îndsrat lsnî neste lsnî mi klond în sfîrmit neste dosi anî K a Benit ministerisl ks m­d­ektsl îmnism&tslsi kamera n’a nom­etat ka­sl Bazb în anele kon­­dijiisni, kam­­eraă m­eneneril © mai fasora-

Next