Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-13 / nr. 13
88 ROMANULO 11 IANUARI8 ..................................................... —iil-L^ggy—a „namaî la onreah, 4eilaltjî davî „sant la înkisoarii, dar asii. înki„soart” nentri ansi este namaî o „narte a nedenseî mi nentra nelalt ,,înspuiT nedeansa. — Trebnesk dart „diferite loksrî pentru fix kare din trei. Na noi înuiira an toate teoriele cele frumoase mi amane din acest akt se taie gloria Ekaterinei II-a. Mi amginesk numai a maî uita done singure artikle din monedsra kriminale tot din tiranal acestei îmnErEtese. „Art. 232. Dakt se ’nlîmnit o „afacere de natart a fi trebainist si „se interoage an mare numtr de „persoane, dintr’anal sag din maî „malte lokalî, sag lokaiige, alanul „tribanalal lokale trebae st se tran„snorteze el dintr’an lok Ia altal ka „si na adane mrea marit lame la an „lok mi ka st na dentrteze „ne oameni de la kasele lor, „de la sabra lor, de la me„seria lor andemi kt mitigt „ninea. Art. 268. Ilrefektaria îmbleazi, „din nronica sa autoritate niminai ori „nine Ba fi, ni4i amendi nokania„rit, nici nedeanst kornorale; tri— „banalul numai trebae st fakt a4ea„sta notripit legilor. “ Aneste min4inte în registagianea Hasiei sant de natari a umili foarte ne ori de Roman simnuiitor. — Itroteligianea dati akasatalal, diferinga fikati între oarealtii închisoarit, îngrijirea sare a na-mi nerde timnal, odina mi interesai, oamenii imnlikajji, noate namai din riatatea akasalorialai sau dantoare karî indice amiuitoarie, la o krimt saa an delikt mi ridikarea kormetingei nefektalai, altt de esmes, de orice kidere jadektîparit, de orice esekatare ne na s’ar fane în urma sentintiei regulate a anai tribunal, sant de natari a fane si se romeaskt nei ne dag la noi poit în administratiane a aresta ne o ntrere a sa ne aliste ni’nikt a aresta în înkisoara kriminalilor, ktnî în fii kare oram na este de ktt o singart înkisparit, nekara ui’în kanitate na este de ktt o singart înkisparit la nolifiii nentru ori ne greiuealt, delikt sag krimt nejadekatt, ar trebui st romeaskt, zik, anei ne last kondika nenale în disnosifnanea nrefektalai mi a sau refektataî, a o esnlika, a o anlika, a globi m’a închide în numele iei! N’am ajuns înst ka libertatea idipidaale în România, mi kom narafi ianile ne fak sânt, numai în tealiu. Este an labra de oserßat între tendinitele de libertate în rasa sfapt, oriunde a natal st-mi formeze an stat mi st-mi sanktiioneze o legislagiane. Nolonal, Boemal militar Rasal Bedem k’a avut mari tendiniie la libertate; mi individal mi libertatea sa este o atomine care legile o noteg în nartikolar, de care ne este oseital kt rasa germani s’a okanat nrea nafjin de individualitatea membrilor sei. Libertatea noblikr minipile, libertatea individuale, în legislagiunile celor mai înaintate staturi germane, este foarte nafiin motektatt. Rettfianal se kiamt lîrgO Begne nemfiemte, mi legile germane n’a îngrijit de ktt de drenturile sale marininali, kari, trebuie s’o mtrlarisim, sant ka mait mai desBoltate mi de ktt în rasa slast mi de ktt kiar în rasa latint. *** Biejjii Boemi 4er mi askzî de la Resare st jare kt le Bantzi konstita fi ianea, instita giani 1e, Ievi 1e, mi bi 1egiari Ie, siatirile, drenturile mi libertaftile lor, mekam mi Bek iele, banele mi laudabilile lor obiceiari. — Trisk este soartea nonoarelor kari sant silite si mî konfidt toate acestea în instrarea analom, mi mai pîrtos în nistrarea anei dinastie strtine mi d’aut rast! Astăzi Boemia, ka toate ki mai ntstreazt înkt litalal de regat, mi-a nerdat în realitate toate liberltfiile iei nele Bekie mi konslitagianea sa noblikt, mi a devenit o simultaronrietate a îmntratului Austriei, sanastica destBărmire valerii asolute a acestuî monarh. Libertatea individuale, garantati în konstitufiianea Boemi, o mai gtsim numai în Respublica Bohemiaeskrist ka istorii de Steanskiusne la 1630. Cesar Bolliac. Adunarea nationale. INEDINIJA DE MARLII 10 KARINDAR. (Ilresksrtarea Redangismi). (urmare). D. Bernesks zine kb daka ministrul a kdikat B o tis 1 kamerei file-kare den stat îl poate întemeia, mi d’aueea a deklarat k’avea monsnere n’are însemnatatea nevoiaă să-I dea. Kbt dentrs institigiunile de kredit de kare se vorbește ele sunt maî lan,il ear ns anna mărginite, mi d’aueea zik kb monsnerea n’are ninî an îngeles. N’a esniikat ministri legea fauegiî o întemeiare d’a drental, mi nentis klous s’as flokst m il snele d’aneste d’aneia aă asst lok a iele disksgisnî însemnate. Il»tesiî rîde, kbuî de kritc oii se diskstb ks Sbngo rene o uestisne at8n>sî rîdejjî maî ks rineate. D. Tel ziae kb d. Katargis ii nare kb ministerial n’a anlikat legea, mi kb d-lsî krede din kontra; nentrs aneasta dar st konstatem kare ssnt anele drentsrî ne aă lyeseriamiî mi negsgbtorif. D. Tell Isbnd anot regxlainentsl aratb kb ns nsinal kb n’as nini sn drent ni bnkb ka negsgetorií kari ns se Bor ssnsne la lenile geril ns as drent nini kiar a ninde de kbt ks rbdlkata. D. Dimit. Gika. Ns voi» si ridik nele zise de suif, ns din Adunare, ni din afara kari ssnt re- informatî de nele ne se tine lui se fane ani. D. Gika ssigine kb’n Adsnare ssnt dose nartite mi fil kare Isntb voind a ’ntrene ne nea labb în fante natriotine; mi kb dakb este nasionare în anele lsate ni este nimik personale ni din dorinya breaskb d’a sb ’ntrene sint n’am,ii în dovezi de natriotism. S’a vorbit însă din nenoronire de spnrindere mi vb mirtsrisesk k’am fost foarte atins d’o asemene kalifi kare. D. Gika esnsne k’a voit si> ucarb o esulikare mai fbmsitb artiklilsî din regulament; kb komeruiangiî vin albngbnd de starea nea tristic în care ne aflbiri; kb le am dat o nbdejde de bankh m’aneasta nerealizândise î-a nniubdit mi mal mslt. Vedem, zine d lsî, toate Statele avînd bbnnî, de ne dar nimaî nosb ne linsesk? Ani d. Gika desvoltb kb nentrs a ’mene fondarea sneî bbnnî avem treb siniile la înnenst de kanitateri strbine, k’a glsit mal msl.yi kari as voit a ne da anest ajstor, în interesul lor negreșit, dar mi ’ntr'al nostri, dar kib das oservat lib s’a dat art. 379 din Regulament o restbimbl iire restrînsb kontrarib aneleia ne aă voit sb—I dea astorist ses, mi kb de i se va da adevăratsl ses înijeles Bom ustea avea în sensul unei benne naiionale. Astfel dar fiind lskrsl, zine d-lsî a Vbrst kis mîxnire akssbri kb vor sb fakb o ssmrindere sine a fane kolonisbri; mi a sokotit sb movoane o disksjjisne, dsne kare esnickb ndsse ieyea sb s’auline, ns ks asprime ksm zine ministerist; din kontra d-lsî zine ks anea asprime este uneolisuarea d-lor, sure a ns deveni sn mizlok de mikanb ka sb ns deskizb smiele la dose trei sute de mii de galbeni kari vor sb se verse în years. Kb dsm ne alsî ns ’nyelege nentrs ne aneastb onlire în anest moment, kb ns îngelege de ne sb ns s’anline legea rism s’a anlikat în ksrs de 30 de ani... kb ks asurimea întrebs infists de ministeriis este an puzlok d’a miri krisea lui kb motivai monsnerii a fost nsmal d’a deskide smnia anelor kanitalstî m’a rsga nentrs aneasta ne ministeris si se conforme legii astfel ksm ea a fost aplikată în ksrs de 30 de ani. Kb Adunarea kind va vedea kb aneastb lege ns garantează în destsl independinga nagionale noate fane alta; kb în fine singursl mizlok d’a fonda o bankb este în aplikarea legii konform anestei monsnerî. D. Ion Britians. Am fi dorit Sb ns ieak ksvîntsl — (muite vierssrî aik înnet; bine ai fi fbrist) — ka sb daS doBadb mi e8, kb n’am avea minkbrime de vorbir ne mi s’atrebse mi mai ks scams ka sb ns ostenesk Kamera; dar fiind kb este sb dak sa vot assuna snei lskrbri desnre kare s’a zis kivinte foarte însemnate, mi fiind kb »färb nimaî de ns voi fi lsminat snre a ’ngelege nestsnea în sensul dv. vois vota kontra, simg trebsinga nentrs ka sb ns se noatb zine k’am sprijinit ne ss starî, — kbnî anest ksvÎnt s’a uronsngat — alsa ksvîntsi m’a esnlika votsi ne am sb das. Aveam sneranga kb onorabilii neons nangî kari am kombb ist monsnerea vor adsne dovezi kb artikls regulamentslsi n’a fost înțeles astfel meksm esnlikb monsneren; dar dakb n’aS fbkst-o aneasta este o dovadă mai mslt kb Regulamentsl, ks toate kalubgile sale, este foarte deskssst, mi mtigî kb sn artikis de o lege îl intenite cineva de 1000 de ori mi tot deskonere Iskrsrl ne ns le nbtrensese nbn’ani. Dakb dar anei onorabili denstagi kari as avst noronirea d’a servi Statsi neksimat mi sn bhrbat ka onorabilele d. Katargis kare a nitit mi renitit ani întregi mi s-a aplikat anest regulament mi tot le-a nstst skbna din Bedere îngelessi seS, ks atbt maî milt noate sb mir sksze ne mine, la nele ne a zis flkbnd alssisne la lealitatea mea, kb mi-a nstst skbna din vedere kb moektsl de lege kare nevea a se da drentstî strbinilor ns era înflorit de Domn. Dakb d. Katargis kare a fost ks kondika în mâile kare a stidiat o ui’a fbkst assnna iei o monsnere mi tot n’a obzst kb legea ns era întbritb ks atbt nsteam sb n’a vbz cs kare ksm miied. Katargis, nsmaî mi am arsnkat okii re dînsa. Astfel dar, domnilor, ksm siring tot d’asna o mare abrere de ns a fi în kontra ori ksî mi maî ks seamb în kontra d-voastrb, am klistat sb mbr Isminez mi lsbnd kodika mi regulamentsi l-am stidiat ka o karte nosir mi l-am stidiat ks ardoarea snsi neofit mi d’aneea krez kb l-am nbtrsns mai mult de klt dimneavoastrb. Am slr diskst nestisnea din trei nsntsrî, al drentsisi, al interossis materiale m’al nagionalitbgii, m’annen d’a nemeta daka art. 379 din Regulament poate fi esnlikat astfel ksm doresk surî denstagr. D. D. Gika în medinga uneiuedinte a zis kl ksvîntsla karet este Arab mi s’a dis la sursele anelsî ksvînt sare a-1 înțelege. Ni ssntem kibmagî ani sure a kbsta îngelessi ne aS ksvintele în limba lor ui anela ne as la noi; ustigl kb ssnt ksvintelsate din limba latină de Italian!, de Swaniolî, de FranuesI mi de Rombus, mi fib kare le a dat în limba sa o întindere mai restrînsă sau mai largi. La noi dar n’am auzit ne nimine dbnd ksvîntsl sî akaret semnifikarea aueea; din kontra vedem kb zik togi „mî-am fbkst akaretsil ne momie,“ mi este învederat kb nimine n’ar fi astst avea assiditatea d’a zi ie kb mi-a flokst momie ne momie. Ksvîntsi akaretsiî este sinonim la noî ks anele de namestii, dsne limba Slavonic, mi d’ancea mi vedem kb Regslamentsl org. klond vorbemte de nbrgile snde ssnt maî milyî sorbi uii bilgarî, adikb de Erbila mi gisrgis, ni se mai serve de ksvîntsi akaretsil ui d’auela de namestii. Dar avem alt ueva bakb kare ne dovedemte kb ksvîntsi akaret ns însemnează mounie în limba noastră. Aueî kari as nss bntîia datb regslamentsl, mi kari min srmare mtină sb-1 îngeleagh, avea obmteaskb Adsnare kare era komassb din vel mai mslgî kari as fbkst reglementsl a voit ea însbinî anosl modifine auel artikis în sensul dv., mi atsmi a fbkst o lege ne kare onorabilele d. Katargis sokotinds-o întlornb a voit sb se serve ks dînsa. Ksm dar legisitoriî kari as fbkst Regslamentsl,—(întrersnerî kbns eras aieia) — era Ikimiinele Bibesks kare exa kansl Statslsi mi kare a lsat o narte însemnate la facerea Regslamentslsî, mi Domnsl Bibesks, ksm se afla în saga sneî Adsnbri, kare dsne d lsî, m’a fost neroist toate tradițisnile, o Adsnare komnisb nsmaî de isni, de 15 ani, dimnealsî kare a lsat narte la fauei’ea regslamentslsî ns astea se nsiuî adskb aminte de skonsiue a avst legisitoriî mi mi a§ adss aminte mi n’au voit s’o întereaskb, mi eakb ne zine domnii Bibeski. — Biersart din dreapta. Hitemie legea. — Ion Erietiana. Onorabil! domn! ns este ani nestisnea sta Bedem de Boia! toats legea ni despre art. 379 ktrsta Boifi! sbi se dea întinderea ka streini! sn dobrideaski nsmînt; mi’n aneasta Bedem ne Iluiminele Bibesks ki o întinde nimaî nentri Moldo-vanî;mi ks mrininele Bibesks mtia ss es mime îngelessi ksBîn tala de alaret este dopads ksns s’a serpit de dsnsil kind a Boit se dea Moldovanilor drentsl de proarietate, kim se seime d’anest ksBÎnt într’sn artikis maî la Bale kind este vorba de stiteinií kari dobindesk îmnEmîntenirea miki. Domns BrEttans iiteinte anea logisire fskstE dsne resolsnisnea Domnslsî mi trekstE în Regulament m’aratE kE se zine mronrietate, kEnd se Borbemte de Moldovam m’akaret ksnd este Borba de streini, mi dovedind kE ’ntre akaret mi mo ini E este osebire mare, zine, sokotesk ki ns mai noate fi bsnaialE dakE legisitoriî min akaret ag îngeles momie mi kE neî kari ag aBSt onoarea a anlika aneastE legisire n’ag fEkst gremealE. Aksm srmE d. BrEtians mE nsis ne terîm si dsmne a noastrE mi zik kE este indisnensabile se vedem d’ar fi în folosul intereselor materiali se dEm artiklilsi 379 esnlikarea ne Boigî sE-î dagi sag aneia ne î-a dat togi RomEniî nînE astEzî. S’a zis, — daka ni în KamerE ni dinkolo, mi sn kspînt kiar în nartikslar zis de sn om serios are valoarea sa — de ne be sn Exmîntagî, ni este nestisnea de kolonisare, ni nsmaî sn Iskis ne se Ba fane nargiale mi nimaî nentri kEte Ba persoane; miiroigi dar nestisnea rism s’a nss însE s’o diskstem din nsntsi de vedere generale. S’a nerstisBernsl sî nermisiunea d’a adsne o kolonisare de 2500 de familii; în kontrakt se Bede kE fis ksteia familii i se Ba nede 20 de nogoane ne fak neste tot 50 mii de nogoane mi nogonsl sokotit kate 11 galbeni, tot dsn’anel kontrakt, fak neste tot 550 mii galbeni. întreb ne onor. meoninangî kari kred k’neastE ssmE ne-ar sksna din krisea finangiariE în care ne aflăm dakE sag konoms k’aneastE transakgisne ar avea în adevEr esentsl ne-1 am teantE; ssma de 550 mii de galbeni îmnargitE ne un milion de familii în ambe Iluminatele Bine kste o jsmatate galben anioane de familie; ksm dar aneasta ssma ne-ar astea sirena de krisea in kare ne afism ? Ssma kism Bedegi este de o neînsemnătate foarte mare. N’am avut onoarea se fis în gears in anii 55, 56 mi kiar 57. Hitig îdse k’a intrat în gears atsnni ssme mslt mai însemnate de list aneasta; oare anele ssme nss-as geara în starea în care kred d-lor se le asiksre astszi ks ssma de 550 de mii galbeni? Fantsl B’a dovedit ks ns este nsmerarisl, fis kst de mare, kare intri într’o gears ne noate asiksra a ei mosneritate komerniale. Db. mtigî ks gerele cele mai bilmisgate în nsmeraris ns sunt aneia snde este mai înflorit komernisl, indistria, agrikshsra. Intigî ks Englitera, snde indistria mi komernisl este mai înflorit de kst ori snde, are un nsmerar mai mare de kst Franga mi fane transakgisi îndoite mi ’ntreite, seaS tot d’asna gifrele nele mai jos ka se ns not se gremesk. Dar kiar geara noastrs kare erî a aBSt kanital srî milt mai însemnate de kist nele ne sneragi s’adsnegi Bedem ks ele în lok ssî asiksre mostieritatea a împins-o în krisea in care ne afism. Akolo snde ns sunt legi, akolo snde ele ns se eserists, akolo snde ns este siksrangs, snde ns este banks akolo intrarea kanitalsrilor numeroase adsne în tot d’a sna krise mi sne ori ssrsma sferei. Swania a konsumat asi mi argint kist a nstst BErsa isvoarele nele mai bogate ale lumii mi ele as ssrsnit-o au lisat-o rsinatE. Astfel s’a ’ntîmplat mi la noi, ksnd kanitalskle n’ag gssit snde sE mî iea drimil lor regulat ka se de BÜE remodskstoarie ag kszst în msnele nelor kari le-a risinit mi krisea a fost inevitabile. Nedemin mi ksm eram ks kanitalsrî însemnate, monrietarii, komerniangiî kiar în lok se le dim în întreprinderî kari SE ne asiksre în viitor sn Benit regulat, le-am risinit, le-am arsnkat ne fereastră, ne-am kreat trebsinge ne ns le-am maînsist satisfane, kari as kontribuit la krisea în care ne afism astăzi. D. Britians argsmentsnd n’anest terîm zine ks are konpingerea ks anesti 5500 de galbeni în starea in kare ne afism ar trene ear în strsinstale m’astfel am remsnea mi fsrs kanitalstî m’aksmenks mi fsrs nsmint. Dar o si-mi ziks, srmE d-lsî, ks ds este nestisnea nimaî d’aneasis transakgisne sniks ni d’a deskide geara istor kanitalsrilor strsine ne ar Boi se bre se le perse ksmn srînd nsmînt. D-b. sokotigi ks daka kanitalsrle ns Bin este fiind ks strsinii n’as drent d’a ksmnsra momii. Dar mtiyl k’as astst ksmnbra, kbul ksm s’as flikst absssil în toate s’am flkst mi’n aieasta min srmare ns este greutatea d’a kbmnbra^ «ni legile nekomulete, nesiks ranga, reala administrare. Ihi că m’am oksnat d’a trage kanitalirile în gearb, mi es am vorbit ks kanitalimul în gerile strbine, le am nis kiar ’nainte desființarea acelei legi mi ei mi-aS zis kl kanitalskle ssnt mea uirkonsnekte , n’aS bnimb, mi Bor Sb Bazb Iskrsrl nositÎ Be adikb siksrangele neuesarie kanitalelor. Ilbn’atsn'iî dar ns Bor seni algî ksmn brbtori de klit asouragisnea de kolonimtî, kare are un interes nolitik. Iar nestisnea din nsntsl de vedere komerniale mitik, kare este omsl kare ns kastb sb ksînnere mai eftin? d. Mitikb a zis kbrest este nentri kb ssnt nsmaî 2, 3, kanitalimtî kari fak megsrile incintelor se koalizeazb mi le iar ksm bot el. Dar kanitalirile personale adeßbragü întrenrin zbtorî strbini nsml Boresnsne kanitalskh ne kbt som fi în starea de astăzi. Sunt kiar aksm în gearb kanitalsrîd a. sing-srlagî zis kli i ns linsesk kanitalskle «ni kreditsl. Florb d’aneasta o sb Biib nsmaî sonietatea kolonimtilor din germania, nsmaî aneea noate Berii în geara rombneaskb înasterea asonagismi mi in nsterea motekgismlor ne are, mi zik nsmaî aneea kh«il ksm mtigî ea este sna de mi îmnbigub în frakgism; mi dînsa se Ba ksaliza ksanei 3, 4, kari nin’aksm aă apSt mononoisl mi astfel ksaligisnea 0 SI esiste; ba bakb neî de astbzî se Bor fane mi bankteriî iei de ns Bor mi fi d’aksm. Kiar dar desfiingînd artikolsl 379 megsl momielor o sb rembe ne lok mi sigsrsl nine are sb monte o sb fib asomagisnea kolonizatoarib. D. Brbtians demistrb k’anins este o nestisne de eskissipism, mi kb d lsî a fost din kontra tratat de kosmonolit, dar kb nestisnea sare a fi în adevbr nredomniile trabse sb file imbrigimiatb din nsntsl de sedere al îmbsndtegirii steril noastre materiale, a finanțelor noastre a kreditslsî nostri ne trebie stabilit mi kb toate anestea ns le noate fane de kbt banka nagionale; fbrb a bankb, ^ Sb intre miliarde, zise d lsî, mi ns Ba folosi. Anea bankb dakb noate sb se fakb ks anele 6 milioane de franî ne fak anele 550 de mii galbeni, geara oare ns le noate gbsi ter’ a fauo anest sakrismis ? d. Katargis a zis gs Bernslsî, ns Begi gbsi a efentsa îminsm stil de 60 de milioane de frannî. Eă sînt înkredingat kb daka onorabile a kamerb l’ar fi Boit mal ks tbrte îmnismstsl s’ar fi flokist. Ns Bois ministeristsi nentri aneasta, ni mie înss mî, kornst sî întreg din kare fak narte. C— kbte Bamerssrî „Esnlikbte— zik kb daka ns s’a flokist îmnismstsl kassa este klo ns ne am nbtrsns d’assns de trebsinga sneî bbnuî mi n’am Boit-o îndestil. Resnsnderea snsi fant nonte kbdea assuna gspernilsî kbnd însb auel fant dbinseuite în timp de dosi ani kslna este a noastră; fiind kb kbnd ministerist este în kontra Adsnbrîl kade sau discipe Adunarea. Am amtentat lsnî întrege nbn’ a Benit gSperuisl ks monsnerea îmnism sl sl si, am îndsrat lsnî neste lsnî mi klond în sfîrmit neste dosi anî K a Benit ministerisl ks mdektsl îmnism&tslsi kamera n’a nometat kasl Bazb în anele kondijiisni, kameraă meneneril © mai fasora-