Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-22 / nr. 22
7ö ROMA me 23s el însu mî, acelea în care tail rabginise gaterea prin «r’o misangBßerniroentale mi dedes« nonnnorsisî seS o »arte din aceasti nstere; un nonorsl îi a resnmtit înmiit acest sakripciu. Din nenorocire , aristoriî lui Abdamaram III. ns înjjelesen ka dînsal artea d’a gseerna, strikars ceea ce organisase eliui astfel neri asterikal imneris al kalifului de Kordoba. Sant, fin îndoials, nenini saserani, kari înțeleg fericirea adegirati astfel kari a înțeles-o Kalifal Abdaraman III, kari prin urmare sunt disnsmi a face nonoaretor lor koncesisni un sakrificie de gatere, prin kari ksinligi înmițt, dar asemenea sa Beranî esistmi’nsekUI nostra, regele Leonold al Beltriei, Victore Emanuele al Italiei sânt demnii discinsii aî celebralui Kalif, mi amoarea sauamilor lor este razimul cel mai tare al trenărilor lor. Tendința, oare-kam naturale, a domnitorilor sare asorisni este ana din stincele ce araeningw liberiaca; an alt Herikis, noate iul mai mare este anatia uiî viefuia nonoarelor. Bn «onor kara renanai de bani. Boii la iiberliijile sale un lass gibernalsî s«S grijea d’a gindi , d’a bibsai sui d’a labra neutra densil, abdikt» , se linseiate d’«a drent lui d’o datorii, mibeazi pe societate de cea mai mare «stere mimkstoaris, de libera »ui karagioasa inificativa a cetigianilor. „O cetate,44 zice Spinosa, „în venacea na se mingine de kilarin inerflîa cetigianilor, «ude aceștia s»nl kondsuni ka o tarms de animali, ande na îiMBays uii na mng de kit a sesswane seainsus mai mait ks sn domiert de ki.1k’o cetate.44 Bieaua msnicinale este sorgintea siesjel pubuce uii în komane oamenii treble ss mî fain. împsustara drenturilor lui datorielor politice. Toate reformele trebue si’necam de la individ. Individ si treble mai sn Mig si mî silele raginea ce l-a lasat regimal Bekig, si dobîndeaski konuntimua deronitijjii sale de om inj de cetiuiai; avand ua renamte âimuimînt al familiei, atunci din familie se sa rekonstitsi kovisnea ka oameni kauabili, ka oameni întregi , ka adeBirafii ualriouî. Dalis, sare a nreveni abisal libertinilor cíbiji , se anasi cetinile sânt jigsl anei cetralisaijisnl snerBiloarii, aktibita— tea suiritelor, energia karakterielor, slibesk, se molemesk, cei obicei ceriustoresk isakijianile nablice iur cel siracî oiental la sakra ; kauiditatea, ambisianea, setea niscerilor, komind toate klasele societisjii; fii -kare individ kaats a se sai nrin înjosire , tîrînduse în nalbere Boeuite a se aria d’asanra celor—lalöT astfel an költ orb al netiri, k» altenatisele sale de sananere serpile au de resolajjíaní anarhice, kea loköl inteligenijil resneklalaî leuilor lui aalrikijil morale, kare este sufletul orî-kiraî galern liberale. Romanea, konslilsals în kondi yiunile sale naturale, este cea mai nerferit din toate anitipile politice. Karakter’« ei mincinale este anirea, identitatea sa ka mmînl»l ne kare s’a format mi ka marea asociatjiane nolihiks din care face narte. Din a cest karakter nrincinale dekurg cele alte seköndarie mi acesorie. Ns este ka ualinys a lokai într’o years, fin a Inyeleye ki, din îmnreans-lokaire kö cel lalyi celijjiani, se nask dileri'e mi neaiiirat Ircțbs.incioase ranor lerî ka din mii. D’aci iiropine neruel«a lendinjji a lokeitorilor d’a Biey,«i îminesm, d’a sni în komsne. Ile d’alli Harte, o asociatjisne, alkitsilik« skon d’a melyimi treböinijele konloköiil, asm’n neumrat »’atragi în sîtisl șeii ne togi acel kari se sinnirtimesk d’acesle treböniye; prin aceasta se esniiki nénin« ce toate koniönile au aceeami teridlinyi si ’miiresne în slnsl lor ne togi lok«i toril. Dar daki karakleriöl nrincinale al koniöiiil este snirea, inai are mki alte kaliti í seköndarie d’o mare însemnitate. In rindel d’iilíi« boitinanii »inversalitatea, care este sriöl din elementele sale esinuiale: Korasnea este kö atit mai nerfekti kö allt mal bine alkilöiti, kö kit cs klöde inai iiöjjin ne loköilori. ön al doöile karakler sl komanií este ner netöitarea minciunölör se^ in formele sale Bariabill. Konloköirea riermaninte la acelaii lok kreeazi nimte treböiijie minimle ranorkrl alit de necesarie în kit asociatiisneä kare ressiri dintr’însa este nedeslröktibile mi se nemetöiki toate alterauisnile modise mrin reBolöjíiöni sjö min in Basisni. Romsnile antice ale Greciei lui ale Italiei deschise nlebel emancinate, öSörnan mai toate isnkuisnile Statelor în împrejmuirea teritoriölelor, astfel înkât Statul nu era debit o konfederatjione de orauie. La acest minciune de Anaroli a faces ne armi, printr’o reakjîiane inepÎIabile, an desnotism atil de asma înkit în momentul inBasianil barbarilor manicinalitiuile, ka toali anarima lor de autonomii, ajunsen nimte instrumente de tiranii. Aceste dose cscesc, în sens onles, prin bare regimil msuncii sale fa mal desmîrmit desnatarat, n’am natal însi si onreaski konser- Barea mi despoltarea acestei institutiiuni urejjioase, kare s’a mitrat, în kontra Boinije! kokonitorilor mi a domnitorilor, în Italia, în Spania mi’n moBinjiele romane ale Franței sânt dominațiisnea Francilor mi Lombarzilor, mekötu se instrase mi’n Grecia otomani, în India mongoli mi’n Mesike Snaniol, s’a instrat în kontra Bovineî seniorilor kari kiöla în emancinarea sklavilor mi serpilor »n mizlok d’a mi köluipa nimĭnterile mi d’a strînge kontribouiöul mi kariarin aceasta au ajans instrumentele fastanil uroBi dia miiale a cipilisaiiianii romane mi a cipilisagianii germane. Egalitatea mi konkordia între membrii Romanei sânt 0 konsocingi naturale a miltimirii ce aceasti inslitapiane űrökön anipersaliluiI intereselor. Nu este adsorbi de egalitatea politiki mi sociale, ci de egalitatea relatiei skonalal speciale ai asociatianii manicinale, kare sti în aceasta, ki fii kare si se noali bakara, nobiBil ka nosi pianea lal, de upantagiele asociatjianil; astfel kanul Statalei însămi kontribae la sarcinele manicinale sare a avea circnl la dramari, la ane, la toate lararile ce sant de dominial uablik manicinale mi sure a se folosi de instilatjianile de edekapiane, de salabrilale uabliki ad. Daki mi Bilegial se ’ntroduce In municipalitate, atingilor de aßantagiele lokali, egalitatea este strikati asociațianea este atinși la inimi tui în nebkla de moarte. Egalitatea mi konkordia îm viream fak acea fraternitate, kare este sufletul Bieyel a romanilor mi’n genere a tatalor asociaßianilor. In El Bessia în orice crain sag tîrg, fiicare kornorapiane are kasa sa komanale, ande în zile de sirbttoarie sau la sorbirile nalolice toti membrii asociatiianii se adani la o masi komami. Dani ce s’a terminat osnipal, fin a se skala konîBii de la masi, cerlele mi procesele se radcki prin arbitri, prin înnoire; andl se ridiki nînza de la masi mi mreuiedintele kornoraijianil skrie ka kreti (libiiir) ne kiar acea masi senlinga, kare este resnektati lui esekaluti ka mai malti skranale silate de kit cele monanjiate d’ori kare tribanale sag karle jadekiloreaski mi skrise ka cerneali nenergament. Snirnal komanale a trezsl prin multe modifikirî mi arefaceri de la timnii minnitisi ai nalriar katalsi mm în zilele noastre, dar ks toati diferinjia lokarilor, limnilor milegilor generali, s’a msirat inalterabile a moarea ordinii mianice, obicei a! lakralai mi siinnpiiintal siberlipii mi al demnilijjii in.iipidaale, díranneam karesneklai legilor, ka simijimíntal onoarii mi al fralernilipii. Acestea sunt semnele karakteristice ce deosibesc nenonorapianile, kari min îradipiani au întrodus regimal komanale, de nomorajiianile nomade, kari sant centra lenepiei, koranuianii mi t«rbarthior. Imbanilipirea moraBarilor pablice de karye din despoltarea mora Barilor uriBate, prin kari se întemeiază snirțial de familii și de celipian; acest spirit în consecințțele sale nătărăii modace adeviratal natriolism. „ Phin natria cea inikii44, zise ilaskal Porlalis înaintea konsiliului de stat al Zînnerialbi, „împarți cineva a iebi natria cea mare.44 Sorginlea sekreti a natriolismalui s’askande de nreferinist în anularea eementarii, ande narnte mi se desuplli seminga komanitijjii dorinjtelor mi simjiimintelor, kare leagi treketal de mesinte mi konsltae individualitatea nemetai a napianilor, întreita legisa, ce ressili din ko- 'i menitatea moraparilor, traditianilor iui intereselor, leagi ne familii de Stal ; este o mare gremeali a krederii între sniritul lokale mi ’nice snirital nationale esiste in antagonism: Komsnea este rnkoala elementarii a inepei nablice; în komane tokmaî se nask mi se întiresk ideiele de natrui, de drent, de cetate inalienabile, de konksrsal nonoralai la akyisnea gKBtinalai, de romanizarea intereselor între celijsian, de anhudinea nartikalarilor d’a se oksna de lakra nablik, k’ari ksBînt de indenendinjji naționale. Din kontra, ori ande linsemte elemental mankinale, segilara najsionale se slibemle mi natriolismal mere, floronia a nerit ka tot devotamental eroik a nobilejjei sale, nentri ki i liista suirital komanale. Romanea di Statalal suri— final anei nateri morale, kare n’are alte limite, de kit acelea kare relatii din konsimtiimínlel mi din koonerapianea tatalor; nalerea materiale na trebue si fii de kit komnlinirea acestei naleri morale. Starea sociale cea mai nerfokli este acea, în care nalerea centrale n’are alti forti de kit ceea ce î di konsimpimlntal reliuiariilor. A gsperna mai mult prin morapari mi mal napin prin forti, în aceasta sli nerfekitionarea artei guvernamentale. Inda ti ce s’a konslitsit komanea, se intokmemle mi pronrietatea komanale. Ori ce iiipi morale, ori ce kör sas komanitate trebue, asemenea ka mi familia, si ’ngrijeaski min lakra de esi stinta sa mi si se bakare de întreita fakultate d’a dobîndi, d’a nosede mi d’a însmina, nin armare de drental d’a îmmane  kontribayisni mi d’a kontrakta sinnramatiri nentri trebaipele administratianii sale. Acest drent naturale legea cipile îl poate limita, modifika, dar nu-l poate desfiinita, fiind ki este adevirale sorginte a mourieticii korekline. Romanea, ka o íiingle korekÜBi, sare a nalea tni konform nalarei sale, are trebainßi de ajatorial membrilor ce o komnan, adidese trenelor austriece deja nimte ideie araia de diferite din are trek«t»l«i, ín kil jutr4o »an uitreagi, ele se miluim si d’a siripi ín linicite ne tsrci de la »n mai al dsitrii la celilalt. Din nenorocire, I*s«f, narnia Bidinösör, kare 11» sabia odina, ki limiutirea aceasta a lor dreut o douadi de slibicisne, mi íri iokinei ki noterile sale, suite ks acelea ale Isi MaBrogeni, ar fi rudestile sure arsgoni ne ass triad din Becinitatea si. El nnpetine mincinele fiu mincinat 31 BÜl ki pustirea ce-i mai amicese si se sneaski imaresni, mi acesta se dise lingi el îndati. La 14 Aegust, Iossi norsnei di Bisknil ki Maprogeui si Ireaki Dö~ mrea, atind de gînd, kl îndati ce acel desnirpirimt sa Ba intui ks misnusc lingi satsi Kalaiat si din dossi kireia Boia si se ameze, si treaki ana nsjiii mai sss ks restii armiei sale, ka si ușii ne inemik între dsoe fokstî. Dar iucmiksi nenolitikos Ö8 usi si se iudeilliueaski acest proiekt; ci, înaintinds se avautea fin a fi BizBt, ue ataki la 26, in fautl zilei, ki omtíre mskt mal inski dekit a noastri. Ade Birsl este ki, profitlînd de o imlpime de sude kom <3«as oolj resmi a okuli dsue latsrea pjUtifîî andtriaye, mi ki, atakindsi de la simte., ií fikaí a ktede an moment ki iilmmal nostru reausise un kt lasar el insami l-ar fi atakuid; dar aceasti diversiane Benea mea strziu sare a ne sitia; inemicii erag deja înde ii lini uosesÍ8H8 a linielor noastre. in mizlokul Birstrií desiine ce 5iun dane aceasta, ns ixitiS de miBa fi iertat de 1 Borbi desire soarta snei kildtri kare, kit de must obiekt se pare a fi ini ea, a format instan enisodia însemnat in tabloal generale. De au timp neuomenit, aceasta skali a bakkliel fusese kuusolagianea, razimal, nauktal de îmnreinare ai sue!: odaie (regiment) resriektabile de imicerî. Trsnele acestei divisianî o kitrnă dane dînsele în finele lor ks toate ispeala ce natoa s’o nermiti forma, mtrimea mi greutatea sa, mi ktldarea ficea ks maiestate retragerea sa în mijlokul sau kpionarilor deBotan I serBipialai ses, kare eras de la ibaktiarisl mimar sas Amoi-barna al odaienini la cel din arait rindarn de ksine al regimentilsr. en desntipimint de xasar! d’al ine mi ksial o ziri mi o ottri st se fakt stiníu ne dínsa. Itaicerii a ktrora era kildarea ottoiri mi el ne de alti narte st aner« nînt la moarte su instriment ka a’isla kare de atttea eri ssiginBse e sistima lor, mi restatornicise vigoarea lor. Linia is langi mi singeroast, kind austriacii biruitori daceau kildarea in triumf, kind iticeril, atalanda’i ka nimte desnerapl, se naneaS cartmi in posesianea ei. In fine, d’abia kind piktima nasipt a acestei kontesttri ítmiermanate, tîrîte într’o carte, tiritt într'alta, Bizakt kerirt tog au tritorii sei cei musulmanî, d’abia atanci treks din numile binekredincioinilor intr’ale ntgunilor,* ftrtst se arate ingrijati de a mti cine vor fi aceia kare vor imntea de aci înainte larga sa kanacitate, mi cine va fi înstreinat d’a mai apiga fokal sautintecele sale cele nemasnice. Boii kare dau,î tot d’aana mai mare imiîortanjat kapiilelor de ktt lakrarilor, Begî întoarce kanal ka dishrep de la o asemenea scent, mi Bejji uri BÎo ka an fant de o uitejit nebaneaskt! Anay.1 dar kt organisarea fondamentală a itnicerilor face din stidarea ce serBemte la fiertara lor din tóate zilele, nanktsi de imareanare al regimentului lor, face obiektul a ktraia nerdere im nie, ne acel kom ce n’a mtrat s'o auere, ka o natt nemtearst mi rauunoast; mi kt, îndestal e ste ka soldatei st aibt an obiekt oare kare a ktraî ntstraie st fit neutra dînssl sn nsnkt de onoare, ktci nsßin ne nast ka obiektsl acela st fit sn Bas de ararnt, saS sn netik de mtlaso imiiestiißat de mai mslte fene (ka stimlarisl) sas o aksilt, sag o ktldare. Dißisiunea mea intimise mai nsmu de ktt toate in bituia aceasta a noastrii int întorsei dar la Kalafatka si notej reîmbarkarea celorlalte tisite, dar ns nstsi onni oscent de o grozaBt konissisue. Sste de nenorociri, neastind ajsnye la barcele adsnate ne ris, se arsukart in ant ks sueransia d’a le ajsnye, mi nalsrile Dintrii suisert sn nimer mai mare de soldași d’aî noustrii de ktt armele nemijilor. Barka nlint de soldatii is ksisndatt in ant de kittre artile rit, o gislea snarse barka Isi MaBrogeni kiar in minst si kind el se doborîse dintr’însa, mi d’ar fi isbit’jo kso klint mai nainte, mincinele mi ar ti sfirinise zilele in Dsntre; dar nu era aceasta moartea ce i se destinase lsi, ci alta. Fiind kt remisesem sa simt ne malsi i nemi ksi si ks o mint de ar ntipi, mi amtentam st beag naxarsi mscenicei, ks toate kt btstsra aceasta n?5-mi era de lojs ne gsst, ktnd ztriî la ktgi Ba narnî o Isatricikt nititt în stil, ne kare n’o Isase niminea nenstind-o skoate d’akolo. O arttal la Bre o uatrs, cinci dintre soldașii mei cei mai vrednici, alergarim de grăbi la c'însa, iui arsnkînds-ne in iisntri, triserim kli nsteam ks brajiele in lok de Besle kire malsi tsrcesk. Artileria iiemiki gisise în noi snsemn ka si loBeaski, dar nentri A noroksi nostri isgeala ksrssi si Dimmî ne îmninse ksrind snre loksi skinski; mi ki toate ki gislelele miseras ne lingi srekiele noastre, nici sna întins ne a atins de moarte. Mî-as lisat nimai min kirnsr pre o dose ríni smre sSBenire de zisa aceea, dar eg ni’ami fi linsit bsksros mi de acelea/ ks toate ks dsne ksm zice Koranski din rsnile iskste de armele nekredinciomilor ese sn miros niskst lsi Maxomet; mi ks atst mai mslt ks Tarcii ssnt atst de ssnsmi Boinijelor nro- Bedinnei în rist nici ns obiensesk a tiri dsne omurile lor oameni de aceia kare striks dekretele cerșiși, mi kare se nimesk xirsrgi. (formare într’sn No. Biitor). * Higini .ci sönt kremtinii, ear binekredinciviuii sânt musulmanî. * Kartea nroorokalai Másomét, reliyiinea mi leyea Jsrcilor,