Romănulŭ, ianuarie 1861 (Anul 5, nr. 1-31)
1861-01-29 / nr. 29
94 ROMANULU X Tanarul 10 Februaria. SEäSESSJaii -^!!gHHaBBE*5HBWBBMaeaaBSMgS8gga»r o filiale de körie ki otxrírea era treksix ín kodikx, ssnskrisx de kxtre togi membrii. mi KONJIE 1)8 HE DlNSA ERA TRMISTE öNOIA DIN ORIGONITORI. Cxnd dar o otxrîre se afla in starea ïn bare arxlarxm, anea otxríre este ïnBestitx kö autoritatea iskrilsî j sdekat, iui ns urai noate fi atakatx do kxt mín onozigisnea sneia din n xrgire prigonitoare ne n’a venit la Înfxgimi are mi nu i n anei la o stangx mai ín altx, dar ni a lo datx, mi dsne ninj »nesemnlö, min nro testeri mi reklamxrl kxt re d. ministri ai jsstigiei. Ks karé temeis dar mi d«ne karé leije d. ministrs a ssinens akgisnea jsstigiei m’a rxdikat dosarisl? ks karé temeis mi dsne karé leije d. ministrs a dss dosarisi a kasx la domnia-sa, snre a se ixmsri 4estisnea de dren!, m’a kixmat akolo, In jsröl anelsi nenoro4it dosar ne dd. membrii aí ksrgil, ne dd. ministrs din într» mi de finange mi ne d. Barbs Bels , snre a Ixmsri nestisnea de drent? legea ílenlrs 4e d. ministrs silx mi mi nirkslaria domniei-sale kxnd a inirat ín ministeriS —• mi karé este foaite frsmoasx, foarte esnlinitx m’sn akt foarte trebsbsnios nosx ín aneeslx uestisne — ? ílentrs ne auea nisdatx adsnare akasx la domnia sa, komnssx de minimlrií ín fiingx mi de d. Serbs Bells, mi kxnd mai ks seamx, o mai renegim, nr.inina este olxrílx, senlinga este trxmisx sneia din nxrgile interesate, mi n’are ni4i o reklámáré de la Br’o narte kx n’a fost kixmatx la ínfxgimiare? Ne onrim nenlis astăzi an. Aksm însx afirmăm cele 4e ziserxm, molesixm kxtre dd. deusingi mi kxtre nagisne kontra anestsi fant, atxt de grap mi kare ns s’a fxkst ín limmî 4eí mai grei, mi ssnskriem aneastx afirmare mi moleslare ka sx noatx d. ministrs, de sssgine mi d lsi kx este neadeBxratx , sx ne trxmigx s’o doBcdim înaintea tribunalelor. C. A. Roseli. Hsblikxm ks cea mai mare ulxgero srmxtorist artikls 4o ni 1 kx— mite din Kxmnslsng d. Doktor in Medininx Felix. Ssntem reksnoskxtori d l«! Felix, ne kare n’avem o~noarea a 1 ksnoamte, nentri frimoasa mi natriotika Iniuiatrix 4e a bat d’a Borbi ibblikslaí Roman mi Ga Bernilsi desure anea mare nestisne 4e se nsmemle Salubritatea biblikx sas Blaga omslsî. Tot omil în stare de barbarix tmi nesokotemle Blaga m’onciikleazx ne tot minstil, mi nei din zisa 4e ’ntreminserxm nsblikarea snsl ziar, fxksrxm anel la dd. Medi4Î, a ni se mxrijini, kam zise atxt de bine d. dók. Felix, In a Bindeka boalele, 4i a deBoni, 4cea 40 ssnt menigla fi, monagandimtii 41Bilisagisunt. Medicii ssnt 4ei mal kötmietingi mi 4el kari as mai milix autoritate snre a uronaga elementele de moralitate nsblikx mi de nipisagisne. Exnd Medinii nomtrii Bor ín- 4ene a anregsi ïnrisrirea *iele dx mitinga lor, minsterea mare mi bine fxkxtoarix 4e not apea, atsni ns Bor fi meserjauji *ni ’n adepxr migiatori mi medinir sner nagiani jsne, mi mrogressi Ba fi rxnede mi siksi. Snerxm kx Medinit nomir, mi mai ks seamx Medinir Romxnî Bor însene a anregsi ksm ziserim marea mi fru moasa misisne 4e as, mi kx nsindsse la lskrs ns se nor osteni, de la 4ele d’xntíis uicdi4e 4e Bor íntxlni. Aceste medine as fost: ssnt mi pot fi, marimi nekontenite, ínsx mi slxrsiea d- ror Ba fi monorgionatx ks medinele mi slxrsinga Ba fi asiksraix. Milgxmim din nor d-lsi doktor Felix de natriotika sa mnigratrBx ne karé snerxm k’o Ba srma mi kísre kredem kx na fi feri'iitx; nsmele d-sale, este de bsn asgsr. ȘulubriUdea. „Les devoirs poliiiques consisient pour eh"cun â travailler, suivant la position, â Pamélioration du șort de tous.“ GAflNIEK-PAGES introduction du Dictionnaire politique, „Daioriele liolitiie konstas nentrs ..fix karé a lskra dsne nosinisnea ., „sa, nentrs tmb#nilijjirea soartei „tstslor.“ Mslgi kred kx singsrsl skon al Medininei e a Bindeka boale, kx singsra datorix a Medikslsi e a skrie ordinange (regste). Bnii tnsemnx Mediksisî-legist loksl modest al snsi martor simnls in uronedsra jsdekxtoreaskx, algii 4er de la Mediks administratiB (mi nolißiMiesk) nsmai ka sx Ba'iineze ne könii, sx ingrijeaskx kx bxrbixrsl sx ns Binzx liriltori mai sksmne de kxt nreskrie taksa, kx farmaiixrisl sx ns ’iearx uregsri neiertate nentrs Atta de Kokoane, nentrs P o u d r e de r i z mi nentrs „capsule de copahu,'4 mi Doktorisl kare a satisfxkst a4easta a lor ’lerere, dsnx a lor oninisne, mi a io enlinit datoria. llsgini, nrea nsgini, as o ideix esaktx desrire imnorlanga mi întinderea 4c katx sx aibx noligia sanitarix intr’sn stat bine organisat, mi din a4eastx kassx se întîmnlx, kx iiöbliksl mi kiar aöloritxgile Bxd ks mirare kx kstare fsnkgionar sanitar noartx a sa nstere, ns nstnai ninx ia nstina ks msrxtsri a bxkansbi, sas ninx la nsgsl intr’o ksrte nartikslarix, 4i kiar ninx in intrsl snsi stabiliment indsstriaie. Oreksm legislagisnea kriminale n’are nimai skensi d’a nedensi krimele sxpermile, 4i d’a mxrijini komiterea lor, amia mi raedi4ina n’are nsmai sx pinde de boalele iBile, 4i sx immediie namterea lor. Sunt boale ne kare anepoixe pindekxm, intim însx a le nrepeni; prin simarce de datoria igienei a trata diferite întreprinderi, ka sx nsfix sililx a trata neomul, devenit morbos din unele întreprinderi. KsBînbl „Salsbritalea44 ressmx toalx igiena mi konrinde obiektsl 4el mai înalt mi 4el mai astrakt al mtiingei medikale. Sxneiatoa nsblikx e ressltatsl mi sniks! semn al sneî 4i- Biiisagisni nerfekte, — konlrarisl e semnsl snei legislagiuni defektoase. Legislagîsnea Romxnă, care garantează sonelegii anxrarea celorlalte averi (?) a semnat din ședere sna din averile cele mai suimite, sxnxtatea, mi aceasta într’o gearx snde valoarea averii aiesteia e m iî reksnoskstx de kxt prisnde, snde kskinatorist ns ksnoamte sn alt mod d’a salsta ne lineBa, dekxl sixndsl sinxtate. Sire a-mi andra sinxtatea, trebie sx ksnoaskx societatea inimi4il sinxlxgil, kx’Ji: „ii ne suffit pas de vouloir, il fant savoir.44 (Ns este d’ajsus a Boi, 4Î trebse a mi mii). Ultiingele naturali la noi ssnt area nsgin resnxndile, instrskgisnea nsblikx a noastrx ns e fxkstx sire a kremie 4etxgixni ninktiNi. Esaminag! profesor însărtinat ks instrikgisnea înpxgxtorilor de sate . Ei ksnoamte first, ks kare istoria Londsie omenirea ne drsmsk sekrete, darx întrebîinds-l desnne inferiorisl omsl«î, dssmre kare dînssoi lie sx Borbeaskx alxta, bx Begî konßimje, kx ksnoamte nimaî smbra omslsi reflektalx ne xxrlix. Nimîe ksnomlinge morfologiie le nimesk istoria natsrale, nimle forrasse matematice mi reaitarea legilor naturali fxix anlikare le nimesk fisika, darx nstegl gx si dintre dînmiî abia 5 la ssix kari Ba mii kx fasolea e mai nstritoarix de kxt Barza, sas kx urgisiter bs, nxstrat intr’sn pas destinal, epanorxnds-se depune bassa boalelor. — Ns e skonsi nostri d’a face kritika sistemei aktsale a instriligisnii nibline. Ba Beni însx Umnsl kxnd noligia sanitarix, împlinind smî sna din datoriele cele mai sacre. Ba 4cre ks starsing, reformarea stării aktsale a skoalelor. Ne înleanem la a noastrx 4estisne. ÎT elstindinea mi tot d’asna Stutsi s’a însărcinat. ks anxrarea sinxtxgii în ndripa forgelor esterne, ne kari sn indipid singsr ns se poate birui, sas eliinarea kxrora, nrintr’sn indipid singsr, ar astea avea analinga nedrenlxgii. Ns esistentii sn Stat kare ns-mi îndeplineste datoria aceasta; întinderea însx mi forma ssnt kare o îndeplinemle a sariat mi biriazx în diferite Staluri. La noi fsn kgionarii kari eserciteazx noligia sanitarix ssnt mi Însxr4inagi ks bkrxrile mediko-legali, mi ks uraklika ksratipx siit ali4easkx mi narlikslarix. Interesele nelel din srmx ns sunt favorabili nentri serpi4Ísi noligienesk, kx4i, restringínd atengisnea mi timns!, dínsa ostenemte ne Medik mi utraliseazx severitatea aktipilxgii noligienemic. Anest rxs însx Stal«! de o katndalx ns-l noate txmx dsi, kx4i n’are mijloace spre a trimite mai mulgi mediii-fsnkgionari într’sn jid g snde ns se aflx nici sn medik narlikslar. Dakx serpigisl noligiei sanitarix katx a koresnsnde sixri aktsale a mitingeî mi trebsingen adevărate, el reklarix mi mske ksnomlinge sieusa 11 (Mikroskonia, Rimia analitikx, Farmania, Betermnaria, Sialistika, Teknologia, Ekonomia nolitilix mi o narto a bijislagismi), mik lskis mi mik tinin. Ssnnem snkx denarte de limusla4ela, kxnd geara B3 disnsne de sn nsmxr konsiderabile de fsnkgionar sne iali, kare se dirigx numai noligia sanitarix a kxte snsi rxtor mik; ssnnem însx mi mai denartix de a4ea enokix asrex, kxnd konsilisrile komsnali por fi komasse de barbagi înBxgaui, înzestragi ks mintea independinte mi liberx de mejsdigîs. Komsnea, kare e 4ea d’xnlîis instangx administratîe j, mi noligixneastx, katx sx fix mi 4ea d’xnlîis in esenigisl noligiei sanitarie. Ilasicitatea ii linsa do ksnomlingx a funkgionarilor sanitari numai într’o narte mea mikx a contribouit la starea defavorabile a igienei. Bina cea mai mare trebie sa se atribie nimxrsl si mik al funkgionarilor sanitari, oksnagismî lor îmnopxrxloarie, negligingeî komsunior, înnorangei astorilogilor ksrat administrali pe mi legislagiunii defektoase. Aersl slrikat e kassa nrinsinale a msltor miserie mi a msltor boale. Urin miros omsl, ka mi 4ele lalte animali, kontroleazx kali-atea aerslsî 4e resnirx; omsl, ka mi 4ele alte animali, simnte sn desgsst nentrs aersl, ne kare organsl mirossîsi l-a blamat — darx omsl n’asksllx konsilisl nalsrel. Iîoligia sanitarix n’are nici o misiune mai inxreagx de kxt ssma Reglarea aersisî ne resnirxm; esiste o monorgisne foarte tristx între misiunea aceasta rai mize oamere d’a o împlini. Stetsl în aceasta nrisingx noatr, mai mult de lut se pare la o tiri Bire ssnerthiale, statu 1 noate îi flsinga, e dator a Snflsinga, kalilarea aersisT snei loksinge nartikolarie, snsi lokale nsblik, snsi stabiliment industriate, snsi orara, unei case întregi, în ksrgile varlikslarilor materiele animali rai neijetalî nstrezesk rai infektează, ni numai aersi în răzorul aselor motiri et xgl, 41 mi al maselor din mregist. în nesinetatea loksingelor omeneralî nstrezesk kornsil de Bite moarte un diferite rxmxraige animali. Mimitikele se afix în mizlokul satelor rai cramelor, rai kornarile morgilor, în forma de gazuri (modskbnstrezelei), Bizileazx nassi 4elor Bisi. Diferitele stabilimente industriali rai komersiali, aflate în mizlokul straielor, înfeklează aeril ora raielor rai satelor întrege. Mii de konii, în kimi mai toatx zisa în lokalele rakoalelor mise, neventilate, rxs înkxlzite, rxs lsminale, resnirx o kantilate de aer, kare, de ar fi cel mai kistat, n’ar ajunge nisi nentri a naira narte din anei konii. ilsbliksi, ori indiferinte, ori inorante, lokseuile în kasele zidite din nos, ks neregi smez*, snde aria, kare nikx de la zidirî, dekomnsnîndu-se karai mobilile nsirezile din smezealx, dx namtere gassrilor, ne kari le ksnoaraie raf sn nas se ns fieie narte din noligia sanibrix aktrix. llronrietarii das ks kirix nentri loksingx lokalitxgi ssterane, fxrx de bininx, kare sunt originea frigsrilor rai resmatismslsl, skrofslosei rai Isberkslosei, ssnt moartea koniilor. Si*biînî das sbgnordient loksingx nirate lokalitxgi mine, nline de fsm, de absrî, de gassrî islsroase, kari se peali Iează numai atsrul, kxnd kade în Bxliraslanelor mandramale. Ks sn ksBînt aer ksrat ns se gxisrate în kasele sxranilor, iar oamenii se aflx la o skara endiometrikx kare e garalelx ks skara apsgieî lor. — Uli la toate anestea 4e fane legislagisnea, snre a st írni anest rxg ? . . lîe fak kaniî komsunor în aneasta nripingx nentrs interesss nsblik ne le e înkredingal ? . . Sx Bedem dakx legislagisnile gerelor străine trateazx aneastx nestisne tot ks atearat nasipilate. In Anglia fix kare kasx trebie sx afbx reserBa foarie bine zidite rai bine închise nentrs neksrxgie, fiind komsnile resnonsabili pentru manginerea ksixgiei straielor miksrgilor nartikolarie (Publik Health act de la a. 1848). Legea anglikx „Act for promolig public health44 de la a. 1848 onremte ne monmetar d’a da ks kirix, drent loksingx omoneaskx, sn lokale ne ns înssmemte toate kalilegile snei kuse sxnxtoase, adikx, aersi ksrat, Ismina soarelsi, zidsrî sskale, sobe bsne sas kaminsrî mi so water-closet nentri fix kare familix. O altă lege (de la a. 1851 mi 1853) regilează nsuixrsl oamenilor ne noi loksi în kasele ne se închiriază nentri nonoragisni Iskrxtoare în oramele industriali, dsnx stingis, nerînd o Bentilagisne bsnx nentr« anelekase, rai ssusînd slo sxei Bîsitxrî adesea de kxtre mediul noligienerati. în Belgia, în Anglia, în Ilissin raifei Baden se închid toate ministrele aflate în mijlocul satelor rai oraraelor. Legea frannese, karai nea englese, onrenite închiriarea loksingelor nesinxloase, rai esnickagisnea anerati legi, fxkstx de kxîre lîrefektsra noligiei Harissis! (20 Noembre 1848) zine: „Lokalsmle ne ns mîimesk aersl drent de la stratx sas dintr’o ksrte mare, meksm rai anelea a kxror umiditate ns Ba astea fi Wbd Biti nin Bentilatjisnea köpenitx ns bot astea fi înciriate. „Legea frannese de 1h 13 Anrile 1850 în ^ datorează ne konsilisrle komsnali a repizsi din kxnd în kxnd kasele închiriate, a îngriji kasele nesxnxtoase sx se adskx într’o stare sxnxfoasx^ mi anele kari ns se pot îndrenta să le arate mrefektorilor karile vor înkide nentri tot d’aana; mi konsilisl komsnale are drentsi d’a închide asemene, lokalsri nentri sn limn mxrginit. O altx lege frannese nere de la osnelsii garnite nentri klasile laborioase, kx sx fix bine ventilate, mi dormitorisl sx aibx sn sungig 10 14 metri nentrs fix k .re nersoanx. 1844 Legea Dskntsisi Baden de la a ordinx kx lo kaile tstilor mioalelor, sx fix dotate ks mai multe Bentile mi ks nentsle, mi mkoalele primarie sx ailx nel asgin o înălgime de 10 ninioare mi nentrs fixkare komi sg lok de 6 ninioare nxtrate. Legile Iirssiei (de la a. 1836) ordinx ka animalele moarte să se îngroape într’o densrtate de 1200 înaint de kasele loksitorilor, îndalo frin l ne komsni a destina sn lok nentrs anest skon. Tot legile Irssiei ns îngrosesc deschiderea stabilimentelor industriale, kari mrin modskte, rxmxraige sas monessi fabrikagisnii sirikx aersi, nînx ns se dovedemle, nrin asloritxgile sutiitarie, kx anele momente Bxlxmxtoarie s’as mãrginit nrin toate mekasgisniie la minimal posibile. în Ilissia ns se îngxdserate nimeni a loksi într’o kasx ziditx din nos, nînx ns Ba fi deklaratx nepxtxmxtoarix sxnxlxgiî de kxicx o komisisne teknikx. Doktorai FELIX. PROCESUL ACUZAȚILOR din CR J9L IO V A llledoaria D. GL I. Berneski. La 28 ale Isneî Nsî Denembre s’a înfugiraat la Kraiova, înaintea ksrgilor snite, movessi a 170 akssagi de 4 rebeli în kontra sigstangel Statslßi. Potoliși uresidengial era oksnat de d-ns loan Ssns; anela al ministerslsi nsblik de d-ns nroksror Kins; ne banka defensii era d. George loan Bernesks, d. Emanoil Kinezs mi d. Dimitrie Gikslesks. Fiind kx aneratî doî din srmx s’a aksnat ks nestisnele de fant, nledoaria generalx a fost ssiginstx de d. Bernesks, noi o remodsnem ani. D. Bernesks nsse nestisnea nrealabile kx, fiind kx ministerisl nsblik în aktsl de akssare ns nresintx fanta de rebelie în kontra Statslsí, ui o amestikx ks delikte nrißate, roagx ne ksrgile snite ka sx-nri dekline komnetinga, lxsind la jsdekxtor! natsrali sx renrime deliktele ue se nor fi komis. Ksrgile snite, în maioritate, resninserx uererea d. Bernesks, mi nsmai dsoî membrii, d-niî Kostake Ro- \ besks mi Teodor Merimesks deklararx nekomrietinna ksrgilor snite. # Dsnx mai multe pledoarie nargialî în diferite medinge, în ziua de 10 GenariS, d. Bernesks fxks rekanttslarea movesslsi întreg, în simătorii termeni: D-le mesident! d-lor jsdekxtorîmslgsmitx renresintantslsî ministerislsi nsblik ne a intist a sun a sa datorie de magistrat ks simtimentsJ de Roman, sarcina mea de sine mea smoarx. D. Rigs kare nînx aus verea anlikarea art. 77 din kodsl nenal, de> klarx alism kix auest artikls ns poate fi anlikabil. în aueastă susanisne, d-lor, ns ’mi ar mai remxnea nimik de zis; kxut din minstsl kxnd ns esistx o akssagisne, ns noate resista o condamnare. Es toate acestea, d-lor, nentri reabilitarea KraioBel mi nentri onoarea gurei mele mx BoiS înuerka a bx faue ksnoglste kastels nenorouite us s’a