Romănulŭ, februarie 1861 (Anul 5, nr. 32-59)

1861-02-23 / nr. 54

174 „binatx astfel în kxt gspernsi sx uil asi„ksre o menonderantx striBitoarix ? E„Benemintole, simenzx tot Iadenendinjja „de la 26 Feßrsarig, Bor fane restslini „Borarxta gspernslsi trebsimua d’a kxsta „sisteri nose în nose konnesisni fxkste „sniritslsi nonorar.“ „Aiel timui de în„nerkxr” sunt noate mult mai avioane de „kxt ar krede 4ineBa. Bele abordate „sngsrilor n’as îmrix nisit yeara ks gSBer„nstinitinderea kremte ne toatx zisa „astfel înkxt spiritele cele mai moderate „rai ’max nisitoarie sxtem d’o rsntx al „kxriia kanxt este neste nstinjit a se „nrepedea.“ Nlii noi se facem? Trek xnd aksm d’ani în Italia mi ’n Franța, sx fanem îndatx ksnoskst kx nartita klerikale în Franța în sinre ks nartita mea Bekix legitimi six, desire ale kxmia konsnirxm Borbirxm în alte numere mi le arxtarxm fxkste ksnoskst kiar în aktele oficiali denise ne bisrosl kamereî francese, sx manifestx aksm ks cea mai mare lstezare. Kxlsgxriî moi mari al Franței resnsnd la bromisra d-lsl La Guéronnifere ks cea mai mare lstezare, mi loBesk ne faux kiar autoritatea îmneratilir. De unde le Bine a4eastx mare lstezare kxlsgurilor din Franta? Nsmtim — kx4l d. KogxlnÍ4rans ns ksteazx, n’are nici xnima, ni4Î înalta ideix nolitikx d’a nsblika aktil ne zine kx are de Iskrorcare se finea Intre mitronolitsl Moldapiel mi Assia. — Nimtim, zinem, de unde a venit mitronolitslsi din tarai listezarea d’a sx nsne în kontra astoritxyilor Statslsî, dar intim, dsne istorix, kx kxlsgxrii din Franța vii din Roma, kxnd listeazx, ssnt ss surisgi de monashiere aso- Iste rai de nartita 4e se zice acolo legitimistx. Estezarea kxlsgurilor în Franța a ajuns atât de mare, în kxt Monitorial Frantel de la 28 Febriaris ansiux kx Eniskonst de la Poitiers ansblikat o ordinanțx, karé konrinde asssisní ofensxtoarie gspernslsi i mnxra 151 s î iu i mentie a 15 rbsra konvntiinisH netxțianilor. A iea ordinanțx a fost ssnssx sentinței konsilistsi de Stat, care are misiunea a de lide toate kassrile atingătoarte de absssri. 0 nickslarix a domnst si de Persigny kxtre mefektsi deplartamentslsl Vienne osemix kx ministrul a fost de iistere kx ar fi in kontra interes 5 Isigs Bern515i, assstrage s n asemenea abss sentinței jsde kx torem ti A OMMIöNII NOELIGE, mi kx d’ageea n’a Boit sx iea nini o mxs s rx sure a on m i u 8b 1ikare a sn5i asemenea doksment, kare ks aixta listezantx des Exlemte IDEIELE SECRETE ALE îiNEI NARTITE, kare, ssnt mante 1are 1 iți snni, N’ARE ALT SKOI1 DE ET>T Aranța d’a Bedea kreskind o floare îngisrul snetei de kolipiene konstruise în xngisl grădinei, mi ne kare-1 nimia sn kabinet de Berdeaux; in aneastx ideix, el intxri k’sn grxtav lemnxra mimitinx, mi o înkongisix k’o îranjetitsix de Berycle kare se rxzima de nxrete. Bxzinds-1 Iskrxnd astfel: Feline ksyetx kix no se fix ane Boix a sessi n’aiest fel de skarx. Oser- Base deja kx îndatx ne înoita, o isuire feble strxpede a nînx ne kreasta msrslsi, ka ksm grxdina Beninx ar fi fost ïn narte Isminatx; de mai multe ori asemenea ea distinsese o msrmsrx de Boni, mi îî nxrsse kx Borbia >jineBa în Berzile alese ale boitelor de Bux. Intr’o searx, dsnx ne Sszma închiso ferestrele salonelsi rai Balin se retrase în kxmxrsua în kare dormia, dsnx 4e stinse lamina 4e Begia în antikomen. Fe 1146 emi înnet din kamera sa mi se stix milt în întsnerek, askiltând debilileskomote kari se ridika îmnregisril iei. en sínt sraior raionita în arborî, ale kxror lime tre4ca mai sus de msr, rai min aqeastx dslge msrmsrx se aszia din kxnd In kxnd mi4e skorapte de ro4î, ka ksm pV fi porbit 4ineva într’sn lok Benin, A ATAKA NE ALESSL NABISNlI FRANHESE. Mai poate fi o doBadx mai mare kx kxlsgxrî konsmrx, kx îmnxratsi konoamite a4ele konsnirxri rai k’anelx în kontra lor la Oninisnea nsblikx, kx se razimx ne națisnea întreagx. Ne ne 4ine rai ne ne nerazimxni? Aksm kxnd Bedem în 4e sitsauisne nsne ne gsnernil Frances konsnirxrile ne faux ale kxligbrilor din Roma rai din Franța rai min snare konsniratiisnile sekrete ale asterilor asoisliste, tout 4el kari apsix tirana ksmparate ksm mo- 4ede familia Nanoleonianx în okasisnile 4ele große; tout anei kari ralis kx îmnaratsl Nanoleone a sass singsr ofiiale kx sorgintea naraterii sale este ssperanitatea nonorsist mi prin4imtele repols Uisini de la 1789, toyi a4el kari aS Birst k’ameastx nrofesisne do kredinyx a nsso în Iskrare, ne kxt s’a nsist nen’aksm, mi ’n privite mi ’n. Italia, se mai not îndoi kx se megxteulte a datelor de Boiesk se i sane o topire din cele mai snximintxtoarie? Uli kind Bedem 46 se face în Franța, în Italia, în Ilissia, în Austria ui’uksm în sfîruiți în Slolonia, fi Ba oare ks greS a ’n4ene în sfîruiți rai noi a ’nyeleye 4epa, ra’a ne megxti a merye ks 4ei bîsî, smne a ni remenea ks 4eî morgi? Regele Victore-Emanuele a fost prorixmat de Senat. Rege al Italiei. Adresa Senatslsi kxtre Rege, Bolatx la 26 Feßrsaris esnrime încrederea kx îmnxratsl Nanoleone ns Ba nxrx si molektele sale generoase, karios fost nentri dînssio sorginte de glorix rai nentri Italia snajstor usterik. kx Englitera lb kontinsa a sssume nonorsi liber al Ralidi rai kx Germania Ba respinde înkrederiî rai simnatielor Italiei. Toata Italia, 7146, este gata a salata ks bsksrix toate maisrele ce se vor lsa nentru întărirea armiei rai a flotei. Spiritl belikos (^resbelik) al nonoarelor italiane, kare în junimca lor asterikx s’a descoltat ks atxta energix ssnt kondsita Isî Garibaldi, aratx kx Italia îmi noate urokista numai din sisterile sale ironice elementele di 34 inlineî din înțes raia anxrxriî din afară. Nhi not ne facom? C. A. Rosetti. Menita, 27 Febriaris, 8 ore searx. Nivela descrre statstil fundamentale al imseristsî, atingătni de konstitsirea konsilislsi de Stat, a modis a f i o mare agitare. Unii ssnt de mrcreux lngaria n’ar trebui sx trxmigx de lok den»aut la Biena; alyii ssiginkx trebse sx se adsne, dar numai ka sx molesteze în kontra konstitsyismi. în momentul akisale toate siarttete ssnt »;nite mni olerîte a remxnea nasise. Arad, 27 Febriari». Adunarea generale a oramislsi a notat o adresi Extre împărat, min kare >iere desfiintarea starii de asediu a oramislsi Fiume lui min kare se alxnge de arestarea mi stradiuisnea din natrix a generalistsi de xonnedi Asboth. ROMANULII au fevruari«. 7 Martie. n"nr"S3SSlí,Sl. __ ■.P?Bggy.I—!__11,11 a.i III IBINII ■! TI I IIUIT Feli40 se disse sure kabinetsl de Bordeaux. Ea era forte rar suitoară, într’un moment, se ssine konekraisl mik»l«ieduilii», iar în ninsoare ne dînssl sx rxziinx lis minele sele de kreasta msrilsî sttxndu-se în jos. Angela rai 9c 4ila iiedea no nerate skasne din grxdinx, în yisrul snei mese risti4e no kare era serpitx o kolayisne. Limînxrinsse într’un glob de stiklx lsmina anele grațioase figure, la snatele kxrora nersiieklÎpa grădinei forma sn fond întsnerekos. Bxzînd anea igsrx dreautx d’assuna msrslsl la kxyi-Ba narai de dînsele nsmai, qele dose ssrorî dederx snuinet rai se skilarx snxrate; dar; Feline kixraxndsse ne nsmele lor, o reksnosksrx îndatx rai anronix nds-so de dînsa k’o Boioasx ssnrindere: — Ea este! Feline! strigx nea mare rzînd, o! ne Ismos fsrl ... — Ara Brea mslt sx biss ani la boî, strigx ea înnet, dar rsm? — Iste? s’adskx o skarx de grxdinar, zise Anyelx ssnxnd kamnanola de aryint nssx ne masx; asta bozi Ba sx zikx a kxdea din nori! O! sksmna mea Feline, Btno iste sx le sxrst! ön lake8 Beni k’o figsrx ylinx de mirare, nsse îndoita skarx lîngx msr mi se retrase ks diskreyisne la o narte. Feline so koborî înnet n’astx skarx, mi fxks o esklamnuisne de bnksrix kxlkxnd ne nxmînt. — E! bioata mea konilx, de snde on aiuia? strigx 9enila sxrstxnd-o: nine ar fi krezst sx te mime askx amî nstx searx rai mai ales sx te Bazx Biind n’anest singslar drstn ? — Ext de mare mi frumoasx te ai fxkst! ndasso Angela strîngînds-o în brave ks rsksrx. — Ilii d~ta euiti foarte frumoasx, resasnso Feline uinînd-o de mine mi konsiderînd-o h’sn aer boros. —■ Sx Bedem! srmx Beni la nsind-o sx useazx între dînsa mi sori sa, sx Bedem, sksmna mea reginx, snsnene mx rog nentrs ne ns mal cuitî în monastire, mi ksm s’a ’ntimulat kx fani cisitele citele noaptea, trekînd neste msil? — Bei afla, resnsnse Feline k’sn sssnn om ap»tmsste ssnxrxrl, dar istoria lor ns Ba fi lsngx. Sasse atsmi ksm emise din monastire dsnx moartea sorei Genepieeei, mi jFlagele comerciulul i. 8n medik, kxnd este kixmaL la sn raorbos (bolnav), înnene sxî fakx diagno«ea, adikx konstalx natsra rai kassele morbilsi (boales), raine simx monede la medikameritarea Isî, karens este tot d’a sna sinonimiks Bindeltarea. Komernisi nostri e sn asemenea morbos, el ssfere, nxtimerale; anest trist adeBxi ns poate fi kontestat de nimeni, kxni simptomele morbilsi sunt învederate, ninxite, nlayele sale sunt de falx, în vederea tstilor, ssnt sx nyerxnyl. Sx mronedem dar ka mediksl rai, nînx a ns întreprinde o medikamentare, sx fanem mai xnlîig diagnosea morbslsi, sx konstatxm natsrarxslsi ni sx nemelxm de snde nroBine suferința. Mitind aneste ksprile, fxrx ’ndoialx nel mai mai milui din cititori s’a stat la sfîrrailsi artiklilsi ka sx Barx, nine e nos medik nentri morbsri komerniali, dakx meritx inkredere rai dakx i se poate încrede kx starea morbossisi. Anoi, Băzînd numele mei, rai Bor întreba negrerați, — de ns d’adrenisi rai’n falx, dar indirente rai’n gîndul lor, — snde mi este dinloma, rai dakx am trekst min iele dose sas trei esamene, la kari leyea ssnsne ne toți raedini, ne Bor sx esernile pofesiunea lor în tearx? Mxrlsresk, kx n’arn nini o dinlomx, nini mxkar a Akademie! medikai© din Iarai, rai min srmare ns nësed nini sn drent alsa lisssi de doktor sag a lirelinde pr’sn alt grad akademik; n’am trekst nrin nini sn esamen rai ar fi o mare kstezare din narle-mi a sssrna drentsl d’a Bindeka, ns, d’a esernita profesiunea de medik. N’urn nini o asemene uretensiune, ns boi'8 sx sssrn drentsl nimslsi, reksnosk bsksros nemliința mea lui linsa d’ori kare grad akademik, dar ssn! rai es sn mombrs al konislsi morbos, simtiț rai eg dsrerile morbslsi, ssfer rai nxtimesk dimuresnx ks korusl întreg rai nrin srinare, ka membrs, ka o narle a totslsî, mx silerale interes» konserBațisniî a medita assnra rxslsi, a snsne nelor laiul membri ne simnț, snde mx doare rai ne krez kx ar nslea sraisra dsrerile mele, nololi ssferiiițelo mele, liniiuli ayilarea sniritslsi mes, Bindeka nlxyele mele sxngerxnți, k’sn kspÎnt, te ar nstea, dsnx nxrerea mea, reda sxnxtatea kornslsî morbos. Departe de mine aroganța d’a imnsne oninisnea mea kornslsî întreg, ka snsimnlsmemrs n’am rains not avea o asemene melensisne, mx mx rgsnesk nsmai, ks modestia ksBenitx snsî membrs, a arxta simplomele rxslsi rai a monsne amersiril kornslsî întreg sn remedig lxsxnds T denlina libertate d’al nerka, d’a—1 anlika, sag ns. Sx nemelxm dar de snde uro Bine rxsl, de kare ne nlxngem, de kare nxlimim aksm toți? Kxns ne adsnem aminte, kx ns ne-am aflat tot d’asna în asix trislx stare de suferințx. A fost un timp, în liwe, de rains ne bsksram nini atsini d’o desxpermitx sxnxtale, dar eram nelusțin nlini de sneranțx; sn timn, în kare simngram sn sxnge Bigsros nirkslariiî nin Binele noastre; sn timn în care nsterile noastre, kam slabexnkx minsijin esernitale, krerateas din zi în zi; In timn în care mosneram rai aveam încredere în viitor. Kim dar s’ag schimbat toate anestea? ne BÎnt rxg assilat assinx ne? de unde ne-a senit anest morb, kare ne Iriderale akim de mai mulți ani? kare ameninți a assnye kronik rai a ne kondsne la Moarte, la neire? Ns sunt bani, ns o kredit, ns e Binzare! Anestea le auzim din toate nxrțile k’o mulțime de Barianyi, anestea le simnțim rai noi karai nei laiul membri ai anelsiarai korn, dar aneastx În trisixloarix trilogix, aneastx treime a rxslsi, o nstem redsne la o singsrx formslx: linsx de încredere. Banii ns linsesk, ns noi linși, kxni esnortarea s’arxkst, de ns mai mskx, nel nstin aixta ka’n trekst, dar banii ns niiksix. Aiuia e, dar nentrs ne? nentrs kx linserate încrederea: nimeni ns Bperate a ri~ sika kanitalsl se» la o întreprindere nesiksix, rar mare întreprindere poate fi siksix în starea akisale a țerei? în starea akisale a Estonei întrege, kxnd Ismea s’sflx noate ;n ajsasi snsî resbel estoniao rai al kxrsi leatrs noate fi seara noastrx? ne garanyx noate da komerniantele sas indistrialele kanitallslslsî ? Este el înserat sigur de isbilirea operațiunilor sale? Kare rege îl protege în contra relei Boințe, kare inslitsțisne îl anxix în kontra snei kalamitxțT întîmnixtoarie, în kontra snei kriso trekxtoarie ? Komerniantele, kontraklxnd o îndatorire nentri’n termin linșat, kala mirea ne nesseso la mxtimix sa rai Bieaya ne nebrelisse în aneastx kasx, d’o miie de ori mai trisix, mai solitarii, mai txksix rai mai manesibile dokxl o monastire. Bele dose ssrorî o askshta k’sn Biss interes rai k’o mirare singslarix, la fix kare amxnsat strîngea mxnele Felinii, o sxista zikînds-i k’o komiserare tinxix. — Bieata koniix! ne pieaux! Dar se poate skimba; se Ba skimba milyxmux lei D- zes! N’o sx stai tot de sna sunt asterea anestei kride mxtsune. Bei lisa înkisoaria d tele. Albi bxrbxuix. Bezi bine, skanx ninoBa ori de snde kiar din monastire. — Negrerait, de oare ne eakx ne ainia kite trele! strigi Feline rxdikxnd kansl ks "mirakarea snsî kal jsne sxlbalik skxnat din herradero, dar, aksm, snsneui mi rai boi no a’aui filist din zisa în mare enitronsi Bostrs kx Isx ks nsterea din monastire. filligi kx mama llernetsa amteantx neînnetat întoarcerea Boastrx, mi k’a mezis kx ’ntr’o zi Angela Bare- Beni sx iea bxist? — Bakx sn oroskon kare va fi foarte desminuit, resnsnse Henila k’sn ssrîe soios nrisind ne sors-sa, Kxt kalx mai xnlîig ssmele ne-s not intra nînx la esnirarea terminalsi tui dsnx aneasix kalkslads ne finseazx enoka 4 nlxții. Negrerait mi’n alte loksil se ’nlîînnlx kite odalx, kx ns toate ssmele se nlxlesk esakt la skadinyx mai ks seamx kreanțele nentrs kari komerniantele ns nosede Br’sn titil înskris, dar nentr’sn asemenea kas are în portfolisl seg deslsle efekte, kambialî sag bilete la ordine, ne kare la trebsințx le poate skomnta în tot min8rsl. Aneaste ressminte nelinserate nini ks totsl, fiind kx n’avemo bankx, sn komatoris de skomnt, nini sn instilst de kredit, nini sn stabiliment în favoarea komernistsi. Komerniantele nostri poate avea în norifoliei segefekte d’o Baioare înzenitx de ssma ne este dator, rai ks toate acestea nenstxnds se folosi de ele, se vede adesea konstrîns de nenesitate, a nixti o dobîndă de 18, 20 rai 24 la ssix, ka sx rî noalx îm~ nlini îndatorirea la termin. Komerniantele roman are trebuintx d’sn kanilale întrei de mare de kxt komerniantele ori kxrii alte tere: ne Y d’onarle ns se noate bsksra de kxt kredit limitat nentr’sn termin relativ foarte sksrt, iar anest termin se soboterale de la nornirea mxrfei, ne adesea — mai ks seamx în timp de iarnă—din linia totale a milioanelor de komsnikațiune, îf soserale dsnx trenere de dose sas trei luni, astfel în kxt se ’ntîmnlx kite odalx a fi nixlit marfa mai ’nainte d’a fi intrat în magasin si sesne d’alix narte trebse sx akorde el rismnxrxtorilor sn kredit mai lsng de kxt se obvinserate în Br’o altx țearx rai nvins poate fi sikst, kx ssmele kredicate îi por intra la timp. Ai astea înBinyenkx rai aneastx difikiltate, dakx ne susțin legea î-ar da sn ajstor efikane în contra debitorilor sei, rx! de matx, dar motekțiunea ne-i da8 tribsnalsrile de komernig, este ks totil ilssorix rai nar’ kx misiunea acestor tribsnalsri — sas mai bine zikxnd, a kodinei komerniale — este mai mult a nrotege ne debitor de kxt nekreditor. Esemnle sunt numeroase rai Bom nnta numai maktika ordinarii, regslafx, fxrx a vorbi de kassir esnenționali. Un komerniante are alsa de la sn narlikslar o ssmx de bani în urma snei kambiale. La skadința kambiflii uarlikslarisl deklarx simale kx n’are bani rainere o urelsnyire sag iirefanere a kambialii; la nosa skadinix ns s’aflx mai bine în mxssix de kxt la nea d’xnlîig, alix melsnyire rai aneastx amxnare rai mrefanedes are mine, n’am fost nini odutx uredestinatx, bieta sori Genepier i mita asta, Bai!.. O! rxt amnlxns îi avea nelsix ne ar trebui sx se nsmeaskx kamera dsrerilor ear ns sing s rx tatea, dar sx ns ne întri- A stxm ks aneste ss Benitî. Ilirii, frumoasa mea, ksmenitronsl nostri, baronele de Ferras, amenitus astoritatea sa de ne-a scos din monastire. Mai întîi ne ausezx într’o kamerx din anest dsuel, rai trxiamoBie ațx de stil de tristx, mi-a sass mai ne srmnx kx noratiind ne sx fakx ks noi, era sx ne d«kx în altx monastire, kxnd o persoanx în care avea denlinx încredere îi nari istoria ng.etslsl Scarron, kare infirm mi nodagros, lix de soții o d-raioare de racaisme-zene ani frimoasx ka sn xnger, n’aneea kiar kare aslxzl este nea mai mare doamnă din Franța. Baronele fsssnrins d’anest esemais, rai dsnx kxte-Ba zile, anea persoanx kare-i 1 nitase Beni ami komsnika intenyiunile sale: îmi oferi mina rai averea sa. Frumoasa dux d’Aubignons refssase ne noetsi 4 Scarrondra de Chameroy astea nea bine să se dendx în favoarea baronel»!