Romănulŭ, februarie 1861 (Anul 5, nr. 32-59)
1861-02-14 / nr. 44-45
LŐNÍ, MARK* Voiesce și vei púté. Vai și în tele Iiile afară de Lunia și a doua zi după Serbatoriu. Abonarea pe un an................................128 lei Șeste luni............................................... 64 — Trei luni................................................. 32 — Pe lună....................... il — Un © sempir......................................... 24 par. Insclințăril» lima . . ............................. 1 leu, MV. 44.-45. unui V. BIARIU POUNCD. C0 18RGUL 1, LITERARIU. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Direptoriului Jianului Româliulu și Reraptoriulu respund Istoric: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei Nr. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la administratoriul diariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. 14 Februarie 1861, Luminedă-te și vei fi. Abonarea ne face în Bucurașe!, la Admnistrațiunea Românului, și la librăria C. A. Rosatin calea Mogojiaia Nr. 18.’ In județe la domnii Administrator și la «o~ respondintii nostri», sau d’a dreptul prin poștă trimițând și banii. Tot asemenea și sa lașă Principatele«• Is as. REVISTA POLITICA. Bocuresci, l Feurar. He noS din Iami, ce muri din Fokmiani, se s’a mai fălist ks listele elektoral!, ssnt întrebările ce-mi faks togi în zilele acestea? Tot aceste întrebări le face negremit mi ziarielor okisl fiă kărsi silitor. La cele dese d’ăntăiS nini astăzi ni nstem da cel mai mik resnins , căci ns niii mi rămănkă din fami nini skrisoarie nini ziarie. Kăt despre Fokmiani nemtiinga noastră este mi mai denlină. Procesele Berbali ale Kommissisniî Hentrale au fost, mi din nenorocire urmează a fi, Iskril cel mai tainik mi mai neksnoskst în Isme, mi kăt despre skrisoarie, kim mainstem snera a dobăndi kănd ns isbstirăm în ksrs de doi ani de kănd s’a instiCsit acest înalt korn a vedea nici khiar procesele sale Berbali, kari conform beiților ar fi trebuit să fie îndată nsblikate, cel mai tărziu a treia zi dsne ginerea flăcării medinge. Noi suntem singursl ziar, kare a Bsrim noroksi d’a astea nsblika lista naoiektelor de iepe ce-a desbătut acel înalt korn meksm și cele care au intrat în arcipele sale pănă la 5 lansații. Intre însemnatele noiekte de lege ce ssnt in elaborarea înaltslui korn al Statslui din Fokmanî. Răzsrăm că este mi acela al unei legi elektorale conformărscotsrile snonime ale Adunărilor ad-hoc. D’atsncî însă ne fi nește astingă d’a mai rătrunde în misterioasele Iskrărî ale înaltsî si korn. O mare foarte tristă s’a respăndit kamenită din Iami, mi ne bare o dăm ssnt cea mai absolută reselă miks sneranga kă va fi neadevărată. Se zice că intr’sneram de la fruntariele Be arabiei, la Leova, de ns ne înmelăm , s’ar fi făkst o nosă reskoală monodată din kassa rekrstagismi. Talia odată, snerăm k’această tristă, această dureroasă mtire va fi neadevărată m’aiutentăm ki cea mai mare nerăbdare a o Bedea demingită de Monitor. Răt despre listele elektorale, cine oare se mai poate pksna de dînsele cănd Bedem kă’n zilele cănd tribunalele sînt blămate a nuccede la această însemnată Iskrare, judekătoriî să skot mi să strănstă ks o isneală elektrikă? Ilentri ce aceste skoaterî tokmaî în aceste zile? Iki kare kondeis, kare limbă ai astea face o akssare mai gravă modilsi prin kare se fak listele, de kăt acelea cele săks Monitorisl oficiale în zilele aceste, asblikănd scoaterile ce se făkră într’o sumă de tribunal! V A se scoate judekători!, tocmai în zilele cănd Tribunalele ai intrat în lucrarea listelor elektoral!, este una din cele mai marî, din cele mai nedrepte din cele mai anti-konstituționali procesari de înrîsnire, este mai mult de kăt o înrîsnire, este o apăsare durentă șine fagă, este în sfirmit o căliare a istor garangelor konstitsgionale, kontra kăriîa ssntem datori a alreia la kommisiunea centrale. Dacă kornsl năzitor m’okrotitor (sauvegarde) al disnosigisnilor konstitstipe al nosei organisări Ba găsi această procedere dreaptă mi legale, noi nu vom mai avea nimic de zis; dakă din kontra Ba krede o, ba mi noi, kă este d’o mare gravitate atuncî Ba face ceea ce beiea îl îndatorează a face, kăci fautul îl ksnoaște min însi-mi Biersil Monitorislsî. Dreptatea ce suntem datori a sssgine ks ori ce" nregi ne ordină a ansnga, kiar «ci miks cea mai mare plăcere, kă o eristală ce nrumim dîn bbem", ne susne că tribsnalsl a reîntregit ne togi fomttî alegători, kari fuseseră kontestagt. Acest resnekt nentru drentate ce l-a năzit tribsnalsl, îi face mare onoare, mai ks seamă în aceste zile kind jsdekitont si skot, firi nini Bn ksBÎnt, de kit ki amin este Boinga gBBern Blsi. Itablikim mai la sale ksBÎntsi prin kare regele Victore-Emmanuele a deschis n tîisl parlament al regetaliî Italiei. Rititorii nomini bot Bedea în aiest k«Bani mizioanele min kari în kippaani nsroiT, fostul rege al Sardiniei ajunse a fi astăzi reițele Italiei. Alele raizioane sânt bine mirtsrirea regelui „cele mai mari libertigi, favoarea oninismi nibi <ie, » nirea, armarea mi a 1ian- U, eterne mi nedi sorsbi 1 în promisia de la Guieronniére, din kare msblikim mai la Bale «nestras, atr me astizi chengisnea tstor oamenilor nolithiî minstem zine a tstor nonoarelor. Noi, mai nash noate do kit ori nine, siningim trobsinga a Borbinsgin în aneste napii! despre ideiele ne konjjine anea bromism oficiale mi mai ks seami despre esnickirile ne-i dag ziariele franise mi mai ks seami ziarist oficios al gs- Benisliî frannes le Constitutionnel. Si konstatun însi mai întîis ki bromisra d. de la Guieronniére n’are nici o concidere. Ea desfimnismi, ka malci pigoare ki kertea Romei n’a ap«t inteliginjia d’a înțelepe trebsingele susagismi, arati ki areasti linsi totale de intelipingi nolitiki,rugim ne cititorii nomtrii si ni kreazi ki Borbim de para noastri ni de gSvernes kii»girilor de la Roma, mi ki mi desnre anelars« Borbim nei ni bromisra visni— rr.ti de gspernil frannes) a filist ne gt Bernil de la Roma stresniogi toate monsnerile de salpare ne i-a filist Franga, fu’al kirora skon era d’a immnisi N analitate a kß Italia. în skurt bromisra demanstri ki aksra immnisirea între Italia mi gspernil de la Roma a devenit nestenslingi, mi zine anoi ki snen ki ea so Ba fane. Aneasti dare de seami filisti si trenem la neea ne ne cialiki ín adeoii bromisra, adiki la analisea nei fane ziarist le Constitution nel. Dane te arali intiitele komentărie ale nartitei klerikale mi deBedernte ki nentis kiligiri nestisnea n’a fost religioasi ni nolitiki. Bine anoi la komentariele ne fak ziariele liberali zikmd ki konkiderea sinti a bromisrei este ki. „asterea timnsrale a Sfințitei Skasa n’uií mai gisemte enilibris ín silsagisnea ak 8ae a Italiei“ mi zine: „Ade Biral ,,este ki bromisra nere ka enili„brstanela se ssnsisti prin snirea ,,ii8terilor a kiora aliangi este ne- „aniran nentre murirea lor korisne.“ Ali mai la Bale ziarist gs BernsÍ8i frannes adaogi. „Daki ksrtea „Romei Bansne beni Boingi, snirea „se noate fane, alianga se noate sta„bili, m’ar fi sn ressitat foarte de dorit o Bitire care ar asonia reli„gisnea ks libertatea, m’ar „fane-o solidarii ks asniriri,, e sonieligii moderne, In „neea ne ele am mai legitim „nui regulat.“ Si dorim ka keBÍntele anestea, kari esnrim oninisnile Imniratslsi Nanoleone, si fii bine íngelese de nreogii uii kilsgiril notutrií tni mai ks seami de kansl religisnii, kini atsnnl biserika noastri redeBenind nagionale mi nrotektrinea liberligilor m’a asniririlor sonietigii moderne, nagisnea Romini Ba rede- Beni tndati nsteriki. Aneasta ne dl inimi se mai adsnem mi azi aminte Kanslsi Biserineí ki d. Administrator de la îlisrgÎB a arestat do8l nreogí, sent nretest ki as îndemnat ne netigimi a sí ’nskrie mi ki n’aBzimn nin’aksm ndikindesi din deals! Mitronoliel Bierssl nel «»térik al Kanslsl Biserineí, kare kind se Ba ridika íntrs anirarea liberligilor mi dreolsrilor Rommilor Ba fane îndati si kazi Ín gindirí toate emafodaj rile ridikale ín kontri-le. Ziarisl le Constitutional, îndeamni anoi din nos ne nana la konnesisnl mi zine ki ambele nirgi trebie să fakă transaligism. „Si„Beranilatra liane!, zice el, este sn „ce omenesk, mi ’n iskrsrile ome „neuili transakgisnea, îmnăcișirea e ste o datoriă m’o trebsingi nea„nărată.“ IU ’anoi adaogă urmă foarieie linie assura kărora atragem mai ks dinadinss atengisnea celora kari kred kă prin silă, prin apăsare un Biolare Bornstea fringe cerbicele libertățiî. , „Această trebsingă este ksafăt „mai imnerioasă într’o HEART ÎN „KARE SIMJJIMINTöL BNEI LÖN„GE ANTSTRÎ AFTEERT 11E „nONOR SSRD LA TOT ME DOR„TE KOMI1ROMITE A SA ÎNDE„VENDINHT. îmneratsl ksno„m tea acest simngimînt a„megsia toată Bioiscisnea „sa mecede» escesele la „kari Ba astea ajunge, cănd „stărsia ks arăta solicitudine „lăngă Santitatea Sa sine a dobîndi ,,darea unor reforme, a cărora a kordare la timp ar fi BBst, ne lăn gă alte lesne efekte, n’ acela d’a ,,însemna rsnerea gsBernsist „nontifikate ks sistema de ,,kommesis ne m’ asorstism, „natională de Asstria, kare „este obiekll srei italiane. Fi Ba oare sn Iskrs greS mires ka gssernsl nostrs Să aibă de nagiunea sa aceea un oninisne ce are îmneratul Napoleone de nonoril Italian? Dacă gssernsl nostri crede kă siringim întsl sus! „Isngeană„sărî n’a făkst ne nonoril „Roatăn, tot atăt de surd, ka „tu’ cel Italian, la tot ce „noate kommromîte a sa in„denendință,“ atuncî el are kredingată opresiunea trekslă a Sfîntat Md mmhenî. 1iv. (cîrmare), Veníla de Chameroy deßeni asemenea fasorita mi anroane amika so- Teí IJieneBieBeí, neste nsgin aneasti kondi ingelese neea ne nimin! ns nrensnea; ingelese ki inima jsnií religioase éra anisati d’sn srít sBmbrs, d’o dsreie misterioasi mi neBindeka.bile. SsBenir! sksmne mi triste, nirerí de riS nedefinite o nreoksna ín sekret, mi de mi ns Borbia nini odati de familia sa, nini de timnsl ne nrenesese intrarea sa In relițtisne, Henila deßina ki ksnetarea sa reBenia neîncetat kit-e toate kite delisase. Adesea, seara, în ninioare Ia fereastra netegeî sele, Reneßießa se ksfsnda mslt %imu intr’o kontîmnlare msti, mi Biria Iakrîme ridikind okii snre firmaments! seminal ks stele. Atsnnî da kă jinea sa amikă Benîa de se răzima mi ea ks kotsi de balkone, îi zicea sssninănd: — 01 sksmna mea Hecilă, ce frumoasă este noaptea! întoarce okii spre fundul grădinei; despre partea asta, ni se mai vede aksm de kăt frsnziraisl arborilor rai bolta cerșiși. Mi se nare kă sunt in mizloksl bămnitor, kă resnir mirosul cel leun al nădurilor, aersl cel pis mi rekoros kare trece neste lipezi, o! de ai mti băt este de frimos, în serele de Bară, in aleiele de nîntani, ne marginea anei! Uneori se lăsa în Boia snor adscerî aminte konilăremii, mezînd în fundul celige sele Isa ne Angela ne genski, mi-i kănta incetimior kăntece de krăcisne languedociane ne kari fata le askslta k’snaer ksros mi nais fără să le ’nțeleagă. Adesea atuncî Felice askslta, se athronia mi renegia acele soioase kăntecele, tot aceleami negre mit ks kari o legănase nstricea sa. Alte ori, la ora rebreagisnilor sele, sora ReneBieBa emia din grădină, iai se îndrenta spre o galeriă situată într’o narts a kasei ne kare n’o siksia religioasele. Acea sală lungă, naßita lis marmsre ka o biserikă, era ănkă ornată ki bătea imagini ale căror kadre, strikate mi akonerite de nănse de năiajen, trebie să fiă fost d’asrite oare kănd; aslberea grămădită de sn sekls assura astor nănse venerabili intersese figurele mi înegrise toate nsangele, amia în kăt ns se mai distingea de kăt nemte lineamente n’sn kămn ne avea ksîoarea funinginii. Mobilarea dispăruse, afară de kăte-Ba skasne sfărămate kari zăcea răsturnate în ăngisr. Astă kameră, ce se nimia din tradigisne sala slrincinilor, trebie să fi fost odinioară teatrul unor serbătoarie splendide. Fără îndesingă, niciorul smior al dănguitoarselor Isnekase adesea ne acele netre smede, ne kăndessika făcea de ressna nmnă sunt smbrimisrile grădinei sele Bisele ritornele; dar numai remănea nici o sumenire despre aceste mărea e netrecere: din atăta skomot mi strălscire, numai era nimik, nici o altă srmă de băt nemte semne negrine fălistene ici ne kolea ge tapan de sora și torgelor, într’o zi, Hecila aBSideia să se dskă dsnă sora îjlene BieBa în timpul recreării sele solitarie. O găsi mezînd la intrarea galeriei, ks figura răzimată de mănă, ks kăstătsra neroistă în snagisl nro fsnd jumătate luminat d’o rază de soare, kare străbătea prin obloanele sfărămate ale unei ferestre mi dădea assuranăretelsî ne kare era imaginile: — Esksmna mea soră, strigă fetiga pîzind, ce faci aici, în societatea astor seriie imagini kari as aersi d’asg sita la d-ta kis tristegă din cadrele lor? — Bino ’nksa de săksnomtingă ksele, nebună, zise religioasa făkînd lok Heciîcî ne banka nstrezită ne kare medea, anoi, relsănds-mi altsdi-A nea nensiBă, adasse. — îmi imaginez timnsl in kare se da aici balsrj,. .. — Balsrî! renegi Hecila k’o irofsndă mirare; îgî imaginezi, sksmna mea Soră, ce este sn bal!.. — Negremit, căci am asistat la snsi, resusase sora Renepiepa k’sn sssnin. ** AI dangai! m§ Hmh inget mi intisnind mănele k’sn gest de îmmărmurire naivă. — mi, dsn’sn moment de reflesiune, adasse mi mai încet. — Este foarte frumos, nse amia? — Ada, resusnse ks ingensitate religioasa, mi, fiindcă Recita o înîntreba ăniă ks okii, adasse. — Am fost odată la bal, o singură dată, în frumoase, zicănd am aBSt mease sprezece ani. îmi văzimă fruntea de mănă mi nărstă resine k’o plăcere melankolikă sare acea SSBenire sunioară; apoi, rădibăndi-se d’o dată, Nsă dragil Hecile îmi o dise înaintea imaginilor. — îmi place să Băz toate persoanele astea, zise ea, kăci le ksrtosk. — Săntă fecioară! dar snde le ai păzut, slimna mea soră? suiga pensionaria k’o mirare în kare se vedea oarecare nekredilitate. — în kărgî, resusnse religioas strîzînd. Sîntem aici în societate ilsstră. Bezî nsmele skrise n’aCisle nănse, sas, în linsă de nime, asti sirstonî eraldicî. — Ksnouiti anmătsrele? Im Kb toate fetele nobili ce mi-ai * B»*î No. 35, 36. 38, 39, 40 , 41.