Romănulŭ, februarie 1861 (Anul 5, nr. 32-59)
1861-02-25 / nr. 56
r r k- SÎMBTjTT» Voiesce și vei puté. Va eși în toate filele afară de Lunii adoua zi după Serbatori. Abonare* pe un an............................ 128 ie!șeasc sunt.............................................. 64 —1.11 lan!................................................ 32— Pe lună........................................... . 11 — Un ea cinjdar......................................... 24 par. însenupliile linia................................... 1 leii. Direptoriulu (jiaiului Românulu și Redaptoriulu Pentru abonare și reclamări se vorr. 56. Anal V. miss POLITICO, COMERCIAL1, UTIBARID (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) respumjőtoriü: C. A. Rosetti.— Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortune! Nr. 15. adresa la administratorul jiariului Domnul C. D. Aricescu. Pas. Roman No. 13. 25 Februarie 1861. Lumine date si vei fi. Abonarea se face în Bucureșci, la Admois rațiunea Romanului, și la librăria C. A. Rosatii calea Mogojiaia Nr. 18. In județe la domnii Administratori și la corespondintii nostrii, sau d’a dreptul prin postă trămițend și banii. Tot asemenea și In Iași. DEFlELINE TELEGRAFICE. (SIVB’stisl nurtikolar al Rominslsî) Neanole, 7 Martin. Messina s’a blokat, ostisitiiu.il 3 ag lui în nenit. Toată corăbiele streine, afara de iele Amerikane un englese au alokat din nortelanesteînitatele. Tsrin, 7 Martig. Ratazzi s’a ales nremedinte al Adunării. Haris, 8 Martig. Adresa Senatsli s’a nriimit ks o majoritate de 117 BotBrî. irincipatele-es Imi. REVISTA POLITICA. Bucuresci, 2ă Dakia Bedea adeBir»! ui’almirtsri ar astea fi 8n merit, and atsrmî ziarid aiesta ar »»tea fi mindr» ki este foaia kare tot deauna a reksnoskstade- Birsl ideielor nanoleoniane ui’a deliirat ki, ori care ar fi anarinijele, nici o dați Nanoleone al III .» Ba nega originea sa uii ca SBS gino neksrinat ideia nanoleoniană, kare este severanitatea nonorBl»! mi reconsttuirea nagionalitațiilor. Aieasta s’a SBSginit neasimat în toaia aceasta: s’a demonstrat anul într’o serii de artiklo ssnt tills bilangel anal»! 1859, mal d’adrental mi mal snemle misisnea mi ideiele îmntratslirÎ Nanoleone mi d’otsmi k8 ori io okasiane ns înietarira d’a fale aicasti demonstrare sare a faie s’o ’nijeleagi oamenii nomtrii nolitlil mi mai k» seami naljisnea kare, din nefericire, n’a poit sag n’a natet nici în timpul resbelslil Oriintale, nici în timpul resbelului Italian si bazi mi si ’nijeleagi. în cristele de mai destzi, s»nt timd j unde mergem?1 mi în repista noasta noli tiki de alaliieri mi de ieri ne silinta asemenea si taiem nasusnea Rominia si demteata, a si »ita m’a ’nijelege ende merge spiritel timnsloÎ sine a se nane în IiBrisi mi ’n niBelsi seg, ear ns a se omne I’î saga reminea înanoi m’a se esusne astfel 8ns nerikis siker. Ashzi toate zilele noastre dobriocsk din nou o konfirmare din cele mai mari tui mal ofruali mi snorim k’akism iei nsum naui«non Romini Ba Bedea, Ba în Velii.10 mi sk Kt.îkisid, aksm în sfîrmit, alea amorsiire a mintjii, ni’a mimclio l-a dat-o fiarele iele grele file skladei Ba afirma nrin fante In, este nisi. Co depadi în adeBir, mai mare mi mai o finala a tutor lelor se afirmarxm mai nBtem nßca ka kapintele zise de minimele Nanoleone, în medinga de la 1 Martiga Senalslsî, prin care a aratat mirarea sa de piolinga diskasianii mi, domind kspÎtit«I legitimistul»! Larodiriaquolino bromiari emiti „dintr’en konsilig kieri„ko-legitimist, zise, ssnt ataksil kari onoan n’aielakitre kari ssnt îndrentate. Las si resnenzi natriotismul italian mi aieî 200,000 soldati, kari agfikst dînnre B Diks îmniratKl, kamnania Italiei. Dumneavoasta, domnii mei, na nejii îngrisi si se falsifiie oninianea nibliki. Noi nu suntem reures intanjsii realijiönii, ii renres intangii solieticii moderne. 1 101I CARELE NE SE NNREALT, KONTINDUE NANOLEONE III, KARE N5 BANTR'LSI MISIUNEA SA. Nb trebie si konferidem kom ii 11imire a îmmrat BlBÎ Iîb simnatia. Siranatiele noastre ssnt nentri ka 8 sa glorioasi a Italiei. Romín!! Blistar al gia^iiie a domnit limea unii ideia circntalui! Romm!, fratiî ai aielor Italian! kare sun’ aksm dos! an! lumea întreagi îi deklarag inkanabil! d’a nsrta o armi, fragi ai alelor miemontezi kari nin’akam desi ani erag în Stat întră nimic mai mare de kit al nostra, makam desenin membrii ai noului iînnerig Italian, mai netca Beglalism si nB Ingelevejii mi misiunea Boastri, mi datoria Boastri, mi UBlerea Boasta, mi SBSjiiu prea se bc^î oBea în Italia imn Franga de Begi si bibi, iirekam mi groana în kare ne Bom afanda de Bom mai sta i rekem stan? Si snerim, si kredem k’aksm alji Birst, ayi înjjeles mi bi Beji skila din îngenBkiarea în care staul, gata sine jsngiare, knî ar fi d»~ rerosa dekiara de moarti isnea, frumoasa mi neteriki fiíki a Jbî Traian mi Dejebale, a Ibî Stefan mi Mixaig. Din’aceasta minimele imneriale, prmviind kspintil seg, zino ki „gisemie ,,foarte dreanu stigmalisarea se fiks ”. „Heckeren, membrilor familiei bsrbo,,mano kori în momente dureroase ag ,,tridat ne banil dinastiei. Daki dom„tisi beckeren a foit prin aieasta si ,,faki o alBsisno, o nicimesk; knn ea ,,kade assura familiei bsrbo,,niane. Sânt familii de reijingî, în ,,íari în timnî de fericire esist di Bergin,,gi de oninisne, dar kari la anroniarca ,,birbi nerikis, formeazi o strînsi legi„ism. Daki s’ar ii bu nerikis nentri „dinastia imneriale, istoria “» Ba aBea anregistra nimte asemenia esemnle, rism „le gasim in familia burbonilor. Nano„1eoni anii borib krakasn „singurom. “ — Dh.ii aceasta , minimele Nanoleone anin alianga ks Englitera, „n s airea ks ministerial nn ACEEA KU MARELE „IM LIBERALE NONOR ENGLES, „anea ALIANJIT, KU KARE NUTEM AKTRA n RINCI KIELE CELE MARI „ALE LIBERTTIJIÎ MI ALE HRO„GREȘULUI.“ Jsstifika nolitika Hiemontesilor mi zine: Unirea Italiei este favorabile nentri Franga, Italia este ALIATUL NATURALE AL FRANKEi.“ Anoî arata nrin nsgine dar kildsroase ispinte simnatia sa nentri Benegia, dar krede ki snatak nefiind aksm la timp ar fi nrin srmare desastres. Difiksltatea este a asiksra in deneudinga lianei, kintsints 1n Tr intens poate fi sinsssl unui alt 85 Beran. DART S’AR ASIGURA NAKEÎ HARTEA DREAPT A ORAMIIULUÎ ROMEÎ, k’o g am isone mi k’sn bidyet garanta de Huterile estoiiiane, atsini s’ar garanta vid, e nendinga lianei. El, (miminele Nanoleone) dekiara ks este ks totsl în kontra »nihil asteril lamemti ks nea sniritsale, kare ns noate konstitsi de kit o si Isire a kormitingelor. Kind Bom núui In întregul seg desbaterea armati în Senatul Frângi Bom renrodzie ie Bom gxsi mai însemnat, mi kiar ksBÎntel Nriminelt<I Nanoleone, daki Bom Bedea ki Baiere trebsinga. Ilierim ki nentii astizi iele ie ksneamtem ssnt d’aju ns snre a ne anta resbelsliei mare ie si nregutemte nentru reconstituirea nagionalitigilor, ii ki binele sag realio ne amteansi denînde de la nBrtarea ie Romarca. E semnul celorlalte nagisni kari îmi redobîndesk indenendinga mi libertatea nin Sbngele lor este înaintea noasta, esemnusl de tikilouiii, sirii, nodrentate mi sklapii în care kad nagisnile kari amteonti tot mi ka mill, de la bana boinga striinslsi m’ag B Bern BlBÎ este înaintea noasta. S’alegem mi si fii bine îngeles ki noi în mine ne fiiem binele sag tobi. Ili blikim mai la Bale murile se avem din Slolonia, din Assia mi din Austria. Si susnem numai aii, nentri lea din srmi ki dinloma imneriale prin kare se akordi konstitugiunea în Asstria n’a fost kontrasemnați de konieliarial sugar, kare s’a skssat printr’o indisnosigisno. La noi s’a Bizat akte d’o mare însemnătate nolitiki mirari s’atingea de dienturile cele mai sinte ale gerei, nekontrasemnate de unii sn ministes mi niminens s’a mirat. în alte nirgi inși lumea o mai monsti iea in serios reginxsl konstitigionale mins di nini o valoare aktelor nekontrasemnate. Netersberg, 2 Martig. De la Warszawa aflxin, ks dala de 27 Fersaris, nose grxmxdirl de oameni nostrate, tnsnele au fost insuflate, nonorma SfÎrlit în ele ks metre, dsnx aseasta as tras ks foksrî, mease persoane as remas moarte ne lok, undse ssnt greu vilnerale. Warzazwa, 28 FesrsariB. Liniștea s’a restabilit; de se vor întîmpla tarbsriri nose se ea problama starea de as dig. Iletersbsrg, 1 Martig. Governatori»l generale de la Iletersbsrg fare kskosk»t kx la 19 Fearsari» (3 Martig) n» se vor nsblika nici un fel de mxssre g»Bernamentalî atmgătoarie de festiunea emaninării găranilor. London, 2 Marti». în treasta modingi de noante a kamere! komanilor, Lordsl Rissel a resusns la o întrebare a domnilsî Mousell, ki ambasadori»! Frames lîngx Ibarli n’a csmes de lok o aprobare a note! domnil»! LabandT, kx Franga n’ar fi fokst nici o monsnere nentri sn kongres alingator de festi»nea italianx. Iemta i Martig. Adunarea generale a promislii în uiedinga sa de astăzi, a otărît în urma unei alengeri a letxgianilor, a trimite Maiestigii sale o adresă, reclamxnd în contra arestării unor alegãtori din partea nolijfieí; (sorbim de Ilemtan» de arestarea neogilor din or. iliBrții») anoal«at den— sisnea, a iere denartatea noligiei imneriale, (tot de Ilemta vorbim mi mii de rism de geara Romaneaskx) mi o altx den»tagi»ne kxtre kanielaria aslikx (a ksrgii) ierîm înanoiarea institstsh! Ludovicaeum mi denxrtarea snitalsl»! militar din aiele lokalitxgî. în sfîrmit s’a nsmit o komisisne însxminatx ks nregxtirea lokalitxgii nentri dieta de la Zlemta. (Mititoriî nomtri îmi ad»k aminto kx îmnxratîji konpolinso dieta la B » dami kx £>ng»mi ag protestat, arxlxnd kx n» not gine dieta s»nt tensrle letxgiî). — Konferinga jsstigiarix a l»at densiunea a re’ntrod»se tablele distriktualî. Tsrin, 28 Feersazig. Asediu! litadelel de la Mesina va îmâna în zilele acestea. Materialele de asediu se adu ie de la Gaeta la Messina. Garnisonea litadelei este în n»măr de 2500 oameni. Iliemontesil ok»nx înălgimile kari dominx litatela. Msnik, 1 Marti». Komisisnea kamereî a terminat disksgisnea konsnerii assina iestisnii konslit»gi»nii Xessioi mi a lsat densisnea, a protesta în contra tstalor konselingelor konslit»giunilor germane, karî ar astea vxtxma densiunea konfederagisnii germane din anul 1852, mi a monsnga tot d’o datx sneranga, kx gstiern»! statslsí Ba întrebsinga toată înrîurirea sa spre a restabili starea legala în Xessia elektoralé.— 27 de notagi ag înfxgimint o monsnero prin kare kamera iere de la koroanx sn nndekit de lege, dând amnistia tstilor acelora kari în anii 1840 au fost kondamnagî „in contumaciam“ (adikx In linsx). Konenxaga, 1 Martig. Gazeta Ibî Berling (Berlingske Tidende) anlingx kx ministrul de la Xolstain va merge la komisar la Hzehoe; nentri nimte îmnregistî, nimirea lui Reventlow a fost revoltatx. FELICE.* (urmare). VI. Aste ïntreBeder! se renosc de mai multe or ks anearní ferinire. Amintele din komstris se renodari mai Bise; dimea Angels, mai ales, s’anskase ear a isbi din toatfe inima ne konsora sa din monastire. Ea era unul din anele suflete afectoase, din a•tele natire bine~Boitoarie, bari bomnteazfc In nronia lor fericire fericirea nelor laln,, mi se nneolisna mult de fericirea Felinii. Isnea Bidiss isbia asemenea n’astre komls, gísia Intr’ín- Sa 0 naivistate, sn spirit romanesk, o BiBanitate de imațimagisne kari o Inkfenta. Ssngele lor konvorbiri era tot desna desire Isme, ne kare Feline nini mikar n’o Intrepresse, mi desmre kare-mi t&nea o ideis amia de nifckstfc. tndatB ii nsrs kt ksnomtea persoanele de karii Borbia, amia de des, mi uerea ea insiinl nosele de la d-na komitesi dotaris de Manicamp, de d. markis de Gandale, etc. etc. Komitesa era o doamna mare, subit frimos mi deBoti, care stríngea la dînsa lea mai besna societate din karturisl Marais, mi markis si d. Gandale, nenots seö, tiesea de bust din iei mai amabili gentilomi mi sna din cele mai frumoase nartite din linea nobilegi. D-na de Farras îl uita ka un model perfekt de suirit, de borbij^it mi de galantarist kaBalereasks. — I-am vorbit de d-ta, ingersi meg, zinea Felinii, ns nog! krede kit l- a interesat descrierea kantipitigii tele. Afirmi ki semeni k’o miki mininesi înkintati ka în naraginile d-nei d’Aulnoy, mi nsmemte nemitsmii ta Zîna Kolgati. D-na de Manicamp asemenea mi întreabi desine tine neingetat; are o mare imnamingi d’a te vedea, mi trebue neanirat si-I dag într’o zi satisianerea aneasta. Am Isat oblegimîntul anesta. — Nîn’atBngi, me sinteazi-x resuentele mele, resusndea Feline k’sn ton ne llimitate serios, mi întredinneazi-o ki sint smilea sea serpante. Ori de kite ori «spiele d-lsi de Gandale resenia in konBersagisne, sn nor romior trenea ne frsntea Anpelei; ea askslta mi tsnea nlekind okiî; dar Feline ns oserBtB asts romeags, în tinere mai semnifikatiBS de kit Borbele, mi ns nrensse ki auela era sogsl ne d-na de Favras snera si dea ssrorii sele. A Intr’oseari, jsnea BidsBi zise ssrîzînd Felinii: — Milt frumoasa mea am konnenst sn mrdekt mare nele mease din simi sentimine ale dolist si megas innetat; n’ar fi de lok inkonBeninte si Bedem neBa mai milti Isme. Am otirît s’adsk mssiki în una din zilele astea. Bom danga, Bom avea sn mik konnert, mi Bom nina. Ni g’-ar alinea, regina mea, s’asistî la anest bal? — Eu, si biz balsl! stingi Feline ridicind minele la ner, al D-zest mes! si Baks nstingil — Da, este mea ks nstingi, este kiar smior, zise Angela rîzînd; am combinat asta ks Cenisa toati zisa, te Bom nara kit Bom astea mai bine, inverst mes, k’o frsmoasi rokii ne Bori nsne si-gi faki ... -P- Rokie, am p Feline, mi foarte frumoase, de siksireasa da Sszana mi se lsunmără, mi-i ner tot desna altele nose, ba să mă distrag, am mi mărgăritarie, netre nestemate .. . — Ei binele Bei nsne zise boioasă Cenila, trebie să fii frumoasă mi narată de minune ... — O!sksmna mea Feline, adasse Angela, kăt am fi de milgămită d’a te kondsne amia de mătrănînă’n mizloksi salonessi, mi d’a te mesinta la toată anea Isme frumoasă! Kăt am fi de glorioasă de lasdele ne se vor da lesnei tele gragie, frimisegeî tele! — Bois si akolo ka nensmiăreasa la bal, zise ksnaipitate Feline, ns mi Balinși de kăt nantofil de stiklă ... — Mi fusl regelst ka să-gi fakă ksrte, zise k’sn rîs Boios d-na de Farras; slsmna mea, Ba trebui Să te risigămemtî ks komniste mai nigin glorioase. In timp de opt zile, Feline pisă la astă serbătoariă ks transnortsrî de kskositate, de imnaginigă mi de bsksină. în fine într’o seară, intr’o fis-Pioaisă seară de sar», la ora în skare razele kremBskBlslBi se sting în n’er, ea se străkură de la mărsuiă-sa, ba tot desna, mi intră în grădina osnessisi de Farras. Lăsaseră ks intennine în smbră anea narte a terageî, ne kare o maska ănică mi o mikă boltă de Bită. Felinensis intra fără să fiă păzută intr’sn napilione din katsl de jos, unde o amtenta Angela. — O nefrumoasă narătură! emil strălsuiite, mikagă! strigă fata considerănd-o k’sn aer rănit; eakă nestemate demne d’o regină. — M’am îmbrăcat mi m’am narat după întimulare, mai fără luminare, zise Feline amontăndu-se d’o oglindă mare înclinată în care figura sa se reflecta din kari nînă în ninsoare. Iusese o rochiă de mătase argintiă, fără nici sil fel de broderie nin garnitEre, dar simnlinitatea astiĭ Imbrăkămînt, ne kare Sstana i-1 lismnărase nentri Dsminika la biserikă; era rădicată prin netrele mrenioase nefeline skosese din kasetă. Bndele nele negre ale nărslsi se era amestekate ks Isnne rânduri de mărgăritarie minse ks diamaniji, o katenă de alte netre în kongisra mizloksi seS mi kădea nip ® m Apt wvt mi sever 47, 4a, 49, $0, 03 jaj 54, 38, 39, 40, 41, 45, 46