Romănulŭ, mai 1861 (Anul 5, nr. 121-151)

1861-05-28 / nr. 148

PRINCIPATELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. Bncnrcscl, A Sír Adsnarea în medinga de Biner! a asksltat ranortsl komisisniî nsmite nentrs koordinarea fantelor kare as kassat darea în jsdekati a' kabinetslsî d-Isi Manolaki-Kostaki. Atest ranort atingind ansme ne d. Grigore Margiloman, d-lsl tere a i sa da ksBÎntsl sme a si ambra kontra graßelor akssiri te i s’adste nominale. Eisrosl ínsi mi maioritatea Adsoiril i-a refssat ksBÎntsl zikmd ki fiind ki Adsnarea otirîse ín raedinga nretedinte a Bots atel ranort în întregul sek, (fin a stisne ínsi mi nentrs te lease atea otíríre) ns este nermis a Sl Borbi assnra snsl singsr naragraf, niti kiar kind atel naragraf s’atinye de Biaija morale a snai om mi kind a*iel óra este sn denstat. D. Margiloman, omit astel d’a sorbi mi ranortal fiind admis fin modificare, a mrotestat In raedinga de Bineri mi ’n tea de astizi Simbiti a protestat eanmi min ínskris diods-mi demisiunea sa de denstat. D. Ion Bntians a Borbit assnra ranortslsí ín totale ínsi nsmai din nsntsl de Bedere nolitik. Aflinds-ne ín ejsnsl deskidoril anor konferinge esroniane in nrißinga finirii Ilriotinatelor mi ne- K nstmde-si îndoi nimine ki ssnt snele din nsterile striíne kari ar boí sas sí ns se faki snirea saS fikmds-se, ssnt nretest ki uagisnea a nerst aksm kigi Ba ani sn tirinnine, striin si dea nrinuinateic snsi nrintine kare ín adeBer sí fii striin nentrs noí mi mai ksrind saS mai tirziS, kind Ba krede ín sfiruiit k’a Bénit Bremea, sí ne ’nstnineze ks totsl, si niarzi a noaslri nagionalitate fíkmds-ne se kidem ssnt domnia direnti sa§ indirenti a aueiei nsteri; aflinds-ne asemenea ín inizloksl snor Isnte nolitine se sí desfiuiisrari ks atita Bigoare mai ks seami ín tele din srmi 15 zile Ireksíe , kiad kiar ín Kamen si fiks tel mai negrs mi înfloritor tables desnre starea noastri din întrs zikinds-si ki ssntem în uea mai denlini anarnii, ki tesasrsl nsblik se afli în faliment > ba inki ín bankirsti, ki ns mai este nini o lege kare sí mzenite, nini o siksrangi nini nentrs sonietate, nini nentrs indißizi, nini nentrs nronrietate nini kiar nentrs renresintaugií nagisnií, kari dsne zisele snora, deliben ssnt ksgítele snei bande de tilxarí ímbitali de ein mi de juigis, mi toati aneasti grozaBl mi ’ntioritoarn stare a nresintelsí fiind nssi, tot ín Adsnarea nationale, ín faija snsí tables al trekstslsl sade avsgiele nsbliue mi nartikslarie eras állt de marí ínkit mi Statsl mi netigiunii n’aBeas de kit osteneala, a zis tot d. Katargis, a întinde mina ín magi m’a adsna komori, ín faija sasi tablos kare reínfigimia trekstsl ka sn naradis de lot íelsl de feriniri, kind togi uetigenii dormeaS ks smile deskise sas ín mijloksl mdsrilor mi nini kiar srmil sas isiiií ns kstezeas si-í atingi, atit legile de eras bsne mi resnektate kiar mi de fiarele selbatine; dsne toate auestea, zise d. Bntians, mai nenind nT anest ranort ’naintea streinilor, kari ni mtig nimik din nele ne ksnoamtem nei ani mi desme lskisri mi desmre oameni, este de temst ki strinii se vor înfiora de starea noastri, ne Borisa de nimte nemer nini sas de nimte tilxari mi ’n lok d’a ne da snirea mi konfirma din noi a noastri indenendingi. por fi îndemnași, singi kiar a ne lsa tot ne avem sas nel mai nigin a ne trimite sa striin kare si ne nsi la regili] mi se skane Esrona d’ameningarea nel fane sn nonor kare este in ajsnsi d’a nsne în domnire oxlokragia, anarnia, desastarea mi kiar snedirile. D. Ion Bntians dar zise ki este d’a noastri datorii si restabilim Iskrsrile astfel nreksm ssnt, — mki odati nentrs stninii kari ns mtiă ksm sas netrekst lskrsrile — mi s’antim tot adeBersl; adiki ki daki ns nstsnm nrosnera de la 24 Iansaris mi nin’aksm singsra kassi este ki ne aflim tot ssnt vekia stare de Iskrsri, tot ssnt Bekia organisare, sas mai drent desorganisare, tot ín Bekiele figamie; mi ki kaősa anestei stiri ns este nini 24 Iansaris, nini denlina denraitare a tstor oamenilor mi tslor nartitelor kari as trekst ne la nstere ín anemti trei ani, ni nosigisnea nea kritiki mi imnosibile în kare ne a nss nsterile strsine îmnsnindsne dose ministerie, dose kamere, o komisisne nentrale mi toate niedinele mi komnlikirile ne deksrg din aneasti monstrsoasi trsnkiare a snei singsre nașisni. Si fanem dar snirea, zise D. Bntians, ka astfel se nstem nronede îndati ia organisar^a șerei mi se reformim legea elektoraié, kare astfel nreksm este Ba fi în Biitor ka mi ’n trekst o arms ks kare fii-kare gs- Bern se Ba serßi nentrs interesele sale, nreksm demsnstn ki sa serßit mi gSBernsl kiimikimiei m’al d-lsi Ion Gkika, tot astfel nreksm s’a serßit m’al d-lsi Manolaki Kostaki. D. Bntians anoi afirmind din nos ki ministerisl de la 13 IsliS este kslnos mi nartea stingi a nerst mi Ba nere nekontenit darea sa în jsdekati, arați ki nentrs ba ’n adevir si se loveaski togi klgi aS kizst in krima d’a kiika legile, si stirsim ks togii ka dsne formarea ksrgii de kasagisne si se ușii în lskrare boîsI Kamere! din ansi trekst rrin kare a nerst a si dea în jsdekati m’anei kari as komis ilegalitigile de la 28 Seat. nreksm mi nei kari as komis ilegalitigile de la Kraioiia din ansi I860 mas kalomniat, atsnni ka m’aksm, geara ki este in anarnii sas nei mai usnin r*r în konsuirare. In Nemistorie ctsne ne Bom nsbhka monessi verbale al unelei meisiuge vom avea a reveni mai ks dinadmisi assura acestor nestisri moltine, ne sunt de nea mai mare însemnitate mai ks seami în îmnregisurile mesingî. Adunarea din Bsksremti, din kassa alegerilor a gmst asti zi nea dsne simi medingi, mi s’a aminat mm la 6 Isnis. Komisisnea Centrale s’a konstitsit aiegind de nremedinte ne d. Nikolae Golesks. Ziarisl Indenendinga Rotálni, ne xntreabi daki noi anro bim snele din numirile ne a firist ministerist antsale, nsnerea sag minginerea in nostirile lor a anelor fsnkgionarî kari s’ag kommomis mintr’o lskrare ksze 1ssnt ministerist Ensreans. Eredeara ki ne am esnlikat destil de kategorik în aneasti nripingi ka si ns mainstem si ne ’ngelerni. Sine a satisfane însi mi mai bine ne d, redantor al Indenendingii, snsnem din nos k’am fost mi ssntem d’aneeamî oninisne ki dlsi, mi k’am nerst mi nerem denurtarea tstoranelor fsnkgionari kontra kirora oninisnea nsbliki a mrotestat. Din afari foiele siriinens ne am dsk astizi de klo singsn mtire însemnați. Dieta Imperiale din Viena, dsne o nonsnere filisti de sn denstat slaB din Lemberg, d. doktorsl Smolka, fiind în considerare ki mai milte nagionalitigins ag Bost a trimite nonstagiilor în aneasti generale dieta a delclarat ki ea ns se poate konsidera ka dieta Imnerisi si mi min srmare ns noate lskra de kir ka komitat. Astfel dar eaki Asstria nisi din nou într’sn mare imnas, kmi dsne aneasti de kiarare nini o lene generale ns se noate Bota mi min srmare ns se noate nine în lskrare. Illtirile din Tsmnia ne arați asemenea nosigisnea anestsi imixerig agraBindsse din zi în zi 5 emigrarea din Bulgaria se fane necontenit din kassi ki ns mai este prin natingi a si mai suferi îmintirile sibt kare geme anel neuoronit nond. la nriBiaga Italiei, afiim dixitr'o koresnoadingi a indetiendinjjei Be 1vi Heki negogibile în uriBiujja Romei urmeazi între Haris mi Terin mi, de nr toate mariugele, se auroiin d’xm desnodimirxt. Scrisoarea astografi *xe a skris zdele trekate Imniratal Nunoleone regelal Virtoxe-Emanuele a xirodes foarte dem impresisne ia Terin mi resnenses regele a mi alekat. Este ea ne kare se di ka nositip, ki adiki Italians Ba koix sîuiniji la nintaix felig de sakrifinie teritoriale sure a redobîndi kamtatea sea. Illirde din Neandie ansiigi ki nonoragisnea este fsricasi kontra nelra ne aglerberat linimba în zilele trekete, instrakgenea jadiniari se urmeazi mi se crede ki togi kaiuabilii se vor deskoneri. Oumianea neneraie atribue un aneasti tarbarare lot realigisuii berboniane. C. A. Rosetti. 'ditim în Monitorul Oficiale. Ministeriul Finanțelor. „Kentru înlesnirea mi i'espuitarea komemialei in industriei din iiriumnate, ssb-skassi una ingelegere ks domnsi ministri iiuangeioriVioldaniel, am nrousi konsinsinor de minimtrii din ambele giri sirori, atit de a se fane o redsagisne droiitsisi Bimei ne si imminemtci de la mai multe obiekte de esuortagisne, disue tarifa astizi in fiiugi, kit un o’a se sksti de ori ne urati de Bami ia eunre, toati bliniralburati in gemi, meksm mi stixsi ne s’aasne nentri trebsingele de fok ale folositorilor din Ismail. „Aneasti monsnere nnminds-se prin Ismaieie incheiate de Konsilisiile Miniștrilor, kare s’a anrubat urm dekretsiks No. 267, de la 14 ksvent, s’au format o nsoi tarifi de esnortagisne, ne s’a denis a se usne în Îskrare de la ligisme Biitor.Aneasti tarifi, s’a nsbiikat în Moa. de la 33 Auibr. * • TRECUTULUi .; demascat și judecat de el însuși. „Masca rosa“ B. Catargiu. Nlartea dreanii min d. Katargii în Adsnare iui prin organ si se8 8nirea afan din Adsnare se silesk afane si kreazi ne nine Baboí ki trekstil dumnealor era avere, drentate, lininte, siksrangi nsbliki, kredit, nagionalitate, stabilitate mi tot un rol întreg de fericiri, mi ki presintele este sirinie, faliment, banklisti, nedrentate, jafsir, tîlxirii mii. Noi sintem departe d’a nega felsintele mi miktele gremiale in kari a kirst necontenit nresintele mi desfidera ne or nine a dopedi kilisanm Br’o dati si treaki sn singsr aless, o singsn kilkare de lege ksnosksti, ni nimaT fir’a mrotesta dar mici fir’a motesta nel d’mlîig; dar ns nstsnm înțelege nici o dati n’anel kari aS nisdata melengisne a Beni si lo Beaski mesintele ks trekstsl, kari Boiesk si dea mesintelsi de model trekstsl, ne nel în sfirmil kari se silesk astfel a ne arita k’atsmi eram kine m’aksm ssntem riS mi min srmare...............konseninga ese înBederati: si revenim ear la trekst mi mai ris seami la ale trekstslsl mi la al trekstslsl. Bizînd atita ardoare din partea membrilor nirgil dren’e d’a ne da de model trekstsi dimnealor, isam siligî a Lista mi noi si Bedem ne a fost anei mare, bsn, apst m’a tot ferinit trekst, mi nentri a avea nele mai silisre limsrrî mi tot d’odati nentri ka nei kare ne le Ba da si ns noati fi de niraene bin sit ki Borbem te din nemtsingi sas din nalimi, krezsam ki ns ne astem adresa mai bine de kit la nel mai de frsnte membrii ai anelui trekst. Astfel dar isanm mai mlîia darea de seami, ne a fikst nagisnil mi Ésronei întregi despre starea geril ssnt gsBerneie trekste kanil anelel nirgl a obmlelil Ad&nirl kari as fikst la 1841 renumita Adresi kilre M. Sa Bodi Gika, nreksm mi bromisra d-lor tiukiti în limba frannesi ssnt litisl „despre susagisnea Baianiei ssnt administrarea lui Alessandri Gika.“ Astorii anelediri de seamins vor fi brisigî de nobilii nomirii akesatori nini de ursdoniani, nini de vertsrbatori, nini de oameni kari alissas de natimi, sas kari se serpeas de nana lor sare a însrijbi nenetigeni saui în contra altora, snre ai kaiomnia nentis a lessa tronsi sas nortofolisrle, nini ki ns nniis a se serpi ks esmresisni delikate, nobile milline de ki Biingi în contra molißninilor d-lor nolitini. Si deskidem dar anea rensmiti bromisri mi si nsnem ssnt okii nagisnii kare era dsne d-lor silsagisnea gerii ín 1841. Dsne ne mai iniîis fane- o desli I. . . kriere din nele mai sail mîntiîoariejde st area getii, nini la 1821, mi «e kare kredem de misos a o mai remrodsne fiind ne tigidsili de nimine. Bine anoî la 1821, la anea enoki desnre kared. Otetelemians striga în Kamen ki nini si mai nomenira, kini a fost o katastrofi mi kontra kiriia a mi skris o enîstoli ne a binevoit a o nsblika kiar în ziaril anesta mi zine: „în 1821, absisinJe ajunsesemi la „ultimul lor termen", din toate lirgile „msrrasre, nlingeri res îmbsmite; „geara era in ajsnsl snei vssreligisnî. „Aktsl desnerat al lui Tsdor Bladimi„reski, kumind nonoarele moldovo„mine la indenendingi, menese ks ki„te Balsne intrarea ninninelsî A. In„silanțe în Moldova iui ridikarea Grecilor.“ Ani Bizsrim ki d-lor singsri konstati ki absssine ajansesem la nel dsne simi termen în kit geara fi siliti a fane snakt desnerat sine aressila; însi mal ’nainte d’a merge mai denarte, si ne onrim sn minat sine a konstata ki foaia nirgil curente, ziarisl unirea de kiari, nkim în Nr. de la 23 MaiS, repolsgisnea d-lui Tsdor de nagionale, ne sasne ki ,,«o„mini din seara Rommenski „se skslari ki domnul Tsdor Bla„dimireski, ki Tsdor n’a Boita res„tsuna nimik, ki se basa ne Bekile „drentsri de astonomii alegerii, k’a „fbristanei la notabilii mi boismi de „atsuni mi la nagisnea întreagi, mi „nerînd de la tiparli re’ntsrnarea „Domnil si niminlean m’a nelor lalto „drentsri xnnite mi anslate de kind „ks nefasta enoki a domnilor fana„mogi se fane kammonsi sistemei „konsersatorie. Repolsgisnea lsl Ts„dor nssi dar ne drimsi anesta de„Bine ksraî o reBolsgisne konserva„loarie.“ Daki dar organsl nirgil drenle ne snsne aksm ki Rom mii din geara Rommeaski se skslari ks d. Tsdor Bladimiresks, oare ns dekiari el nrin aneasta ki nei kari ns s’a8 skslat ks dînssl ns eraS Romín!? Ilii daki ne snsne aksm la 23 MaiS 1861 ki d. Tsdor a fikst anei ia notabilii mi boiirii d’alsnni, ki nere rile lsi eraS legali mi nagionali, ki el era astfel kamnionsl nolilineî konserBaloarie mi renolsgisnea aneia konserBatorie, oare boiirii kari n’ag resosns la anelsl seS, boiirii mki kari aS fagit din geari m’a nrotestat astfel în kontra anesteî reBolsgisnî nagionale mi konserBatorie ne kare ag mi komnromis-o mi snis-o nrin aneasti fagi, ns ssnt dekiaragi oare nrin foaia lor kiar, nrin nrooriele lor ksBinle de antinagionali mi de antikonsem« leri? Io krediop k^ n» roaî însele-