Romănulŭ, iulie 1861 (Anul 5, nr. 181-208)
1861-07-15 / nr. 196
< r A 1 Kr. 100. Anul V. ■%# siMB í>t j>. HH f|||WM ■■■ HI HHI| 15 I mu isgi. íés R 0 AS AIUL li« -ss Va esi in tele dalele afară de Lunia și a Traî luni................................................... 32 — ___________ în judete la domnii Administratori și la cores. . -f 1 - -*-1— •<^,oTM>aaK»SSamtiBm^^ mm-~—•»*"*■—^ . w . . . .gxx Pe luna.....................................................k — " pendinții nostri, sau era dreptul prin posta trăinSS £!"«mâV/....V.2ÎE (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) mițănd Și banii. Tot asemenea și în Iași. Direptoriulu cjiariului Românulu și Redaptoriulü respunc]etoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariului d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. ’s“ am MisiäO, 009IRCI&1E, SHMHIO. “ PRINCIPAȚELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. Bacurescî, ll Cuptor. afari Susugisnea este iui îa întri rai ’n ayeeamî; ziariele streine ne adik yea mai mare nai te murî ve le ksneamfem deja rai komentirî assura lor. Araia de esemnis Bedem asBela desnre iilekavoa Isi Garibaldi de la Caprera (karens se ratie viki de este ademirati) modficînd o mare emogisne în arest; foile legitimiste rai klerikali ssigin kt astí nlekare are de seori o íngelegere la emigramsnea sugarese sure a organisa ridikarea sngsrilor nentri Isna Ibi sentembre bator , msigínar distipuií a krede ayeasti esnlikare de fsndati, mai ales aksmín urma resnsnsBlsidat de gBBernsI Bienes la adresa dietei Bugamé, resliBnskare a adus demisiunea miniștrilor BugBmiusí a filiat si kreaski estilarea nonoragiunii. Ziarist Italia deminte Insi alekarea isi Garibaldi; prin urmare, daka zisa ziarilsi Italia Ba íi ade Birati, messiiBnerileye se filiea§ assura ayelel nlekiin remin, de o kam dati yel negin, linsíte de fundament. Resnsnssi la dieta Ungariei insniri asemenea mailator ziarielor kigetíri mi sressnsner! sombre nentru naye a Esronei; ele emit oniniunea ki, In sitBagionea ye le faye agel resusus, engshi n’aS debit a se onsne din toate niBterile lor intengisnilor manifestate de kirtea Bienese mi a sssume kiar prin arme drenturile lor. Am fost mi ssntem rai nes d’ayeast oninisne, dar, kunoskînd mai bine nosinisnea ongsrilor In fuga celorlalte nagionalititi, ns nistem si ns ne intrebim raialism, nu kas d’o resistingi armati ai oare Bngsrii sorgi de i restaiti ? De rai ar fi inemiyele noastre de moarte, meksm nstem zigeki , ne ssnt ongsrii, ssntem ks toati inima noastri în mizlok slavelor normare gelsati nentri libertatea lor, prin urmare am dori din tot sufletul nostri a vedea nagisnea Bngari liberi, stirsim însi a krede ki atitidinea ge ag Lat Sngsrî în saga Rominilor Binigiani rai TransÜBani meksun rai în faga Krongilor, assidele lor nretensiuni de dominare asuura acestora vor fi mari nedive la Isata I ir Bngsrilor} nentrri indenendingi. „Teea •ie gie ns gi nlage, aktsia ns fage44 zige zibitoaria; daki dar sngBriîns Bor si Bazi drenturile lor kilkate de algiî, trebie mai intîig se înBege ei în mii a resnekta drenturile rai liber— tigile altora, ne kit timn ni se vor konpinge de asta de Bir, le va fi foarte greg a linta kontra Austriei, kare Ba avea în nartei nonoarele ageleane kari Bngsri Bor a le kotoni kB total în statul lor, rai kari, daki öngBrii ar ratista le reksnoamte rai resnekta indinendina mi nagionalitatea lor, ar fi lintat altsri ks dîn raiî pentru libertate rai neatîrnare. Nagiunea Bngari n’ag Boit. a se stontinue de agest ademir, Ba avea dar a suferi konseyingele litiuirii sale rai daki, îngenînd resistinga armați, Ba fi învinsi, nu Ba iistea îmbBta înBingerea sea dekit sie-rai. Alti gestisne, de mare insemnitate, kare a mirakat zilele agestea ibrica nolitiki, este netigisnea, akoncriti de semnitarele a zece mii de yetigiani englesi, prin kare se monsngi în favoarea kassei nolonese; ageasti netigisne s’a presintat la Kamera Lorzilor, mai insigi membri ai Kamerei ag assainst mogisnea prin kare severe de la gspern si komsniye aktele dinlomatiye skimbate ks Franjia, Rusia, Tsryia, Ilissia rar Austria în 1831 mai 1856. GsBernsi a resupus ki tot d’anna antrat drentsl nolonesilor d’a avea o konstitigisne rai ki Ba da aktele gerste. Slotem prevedea ki ayeasti manifestare a liberei Englitere în favoarea Sloloniei asumind sire libertate, nu noate de kit întiri rai inima adoneruile (silingele) agestei din Brmi kitri ginta snne care tind toate nagionalitigile. Ziariele striine se moningi asemenea contra intervenirii ambasadorilor striini la sublima Iloartb pentru a se da o nensiune lsi Riza Ilaraia mi kontra nimirii Isi Namik Ilaraia. Ele (ziariele) zik ki ne kit timnen Stat este astonom nemini n’are drentul a se amesteca în afacerile lbi. Ei de ge ns sunt agei domni ziariști în geara noastri, kite ingeringe konsslarie ks malt mai graBe mi mai sliditoarie de astonomii ar fi Birst mi noate ar vedea în ki rai ksm ar protesta de tare kind ar mai iuti ki ayele ingeringe ale striinsl si în afacerile noastre erau mopokate adesea de rominî kiar, însi de acei romin! ne kare naginea i-ar suferat rai-i înfereazi ks nsmele de oameni ai striinslsi; oameni ai striinslsi în adevir, kiyl nsmai nerale asemeni oameni not dori rai nopoka amesteksi striinslsi în afacerile gerei, nentru satisfacerea unor ambigisni nuueroase ale lor, pentru a ajunge la sn skon kontra kirsta geara întreagi motesti rai Ba motesta, neksm motesti rai Ba motesta tot d’a Bna kontra amestekslsî striinilor, ori kari ar fi, în gestiunile interioarie le gerei, motestare ne kare Ba ralia o ssigine kiarg kB uregsiö sbngelst seö kigí de la 24 lansarig geara are un Domnitor konstitugionale alier, kare merge rai este datora merge ks nagisnea ín contra istoragelor year kilka drentsrile rai libertigile iei. E. C. London, 18 Issig. Numele sositei din Amerika arati ki armia Bnisini a înaintat pe toati linia sa din Birginia oyi dintale nini la Aleksandria. Daki insurgingiî nle se retrag de grăbi din n osigiunile lor, se va întîmanta în scurt timp o linii generale. London, 20 Issg, în medinga de erî a Kamerei komanilor a zis Lordsl Rissel, ks mrilegiBl sneî internelirî atingitoare, de vederea însilei Sardiniei în favoarea Frangeî. Konseyingele graBe, kari ar fi armarea Rueî asemenea yerkirî Boroniine Franga de la o asemenea ideii. In camera lorzilor a yergt Lordsl ITardwicke korasnikarea koresnondingeî armați în anii 1832 între Englitera rai Rssia alungitoarii de Ilolonia, Lord sl Wodehousens se împotriBerate vereriî lai rai zige, ki Englitera a auirat tot d’a sna drenturile Ilolonesilor d’a avea o konstitigisne. Komitele Ellenborough esnrime marile sale simnatie pentru Iolonia; Komitele Malmesbury este de ageiaini oninisne. Haris, 20 Isig. Monitorial de asti-ziansngi, ki la emisiunea noselor obligagisni (trentenaires) sag ss riskris nentru 4,693,814 bskigi (obligagisni). Adăogiri sn asemenea resultat este cea mai importante manifestare de íncrederea nonoigisi în nolitika îmnirat BlBÎ. Ilerata, 20 Isiig. Ziarisl „Lloyd44 anBiigí ki Apponyi mi Mailath remin d’o kam dati ín fsnkgiBne, demisisnea Ibí Szogyenyi a remas inkí fari resnsns. Zsedenyi a refssat nostsl de Biye-kanyelar rai a demisionat din nostsl seg aktsale. Komitele Gorgacli a deklarat konsiliarilor kanyelariei fÍBrgii ki voerate a Brma o kondsití indenendinte, nagionale mi lconstitagionale. Se nregítemte o yirkslarií kítre gs- Bernatorií komitatelor öngariei, ín kare se irißiti a lskra snigí nentrs mínginerea konstilBgisnii. Baronsl Vay se amteantí la 22 la Deraia. FOITA ROMANULUI L A V I m I A. Partea III. XIV. (urmare) Acesula de mămiă ale d-lui Jones n’avu urmare. Oricâta de brutale și otăritu era, n’avea putere a lupta contra nepătăsei alü carii caracteria și tăria ilü supunea totădeuna. nu numeralü scrisori elorü de invitațiune depuse pe mesa a doua a zi, pentru a fi trimise era una pe care figura numele senioriului Mancini. Acesta împregiurare operaseră reconciliare tacită între unchiu și nepotă, și după acestă fericită tratată de pace prevenise mistress Jonespe Paolo de onorea ce îl aștepta. Animal acestuia tremură, căndă după amorior,și, în diua ședinței a doua, negrulă Cesare aduse a casa lui din via Babuinouă copertă imense revestită cu ună sigilră largă ca ună scută de 6 franci, care coprindea scrisăria de invitare anunțată, cimă nota bene solicităndă favărea unui respunsă. Totă acestă ceremoniale pretensiosă (epitetul) nu este de la noi; lăsămă totă responsabilitatea lui asupra junelui nostru Italian, cu totulă străină de manierele lumii cumă trebue.) lă făcuse augurele reai despre pretinsele fără ceremonie ale 1) Bezi No de era. prânzului acestua de familia, și Thornton, care intră ținendă în mână uă invitare cu totulă asemenea cu a sea, confirmă îndată sinistrele sete presimplimente. — Uă afacere de Statu, se vede, de vomă judeca după proporțiunile mesagiului, ținse Mortimer. Te duci? — Trebue, respunse Paolo, am promisă acelora dómne să me ducă. D-ta nu mergi? — Firesce nu, respunse Thornton, nu m’am instalată la Boma ca să cască de urîtă la prămturî englesescî. Iți urc flă petrecere bună. Paolo tăcu, și convorbirea stete aci d’uă camă dată. Pupa prănilă scrise dăue linie de aceptare, pe care trebuia se le lase la palatulă Mirlade făcîndu-șî preumblarea și eși. In portă întîlni pe Salvatore, care alărga ca ună nebună, și care fu aprópe se-lu dea josă. Ardintele și mică pictoriă avea șciri bune, pe cari doria se le comunice amicului seă, cumă și făcu îndată, nu fără a mesteca narațiunea sca cu bucăți de opere, coborîndu-se pe Corso ia dragă cu Paolo. Șcirile cele bune s’atingea mai multă de Clelia, promisa lui Salvatore. Cu câteva lune înainte că fusese nevoită se merga destulă de departe, dincolo de Porta dela Popolo, se ciocăneșce cuseture ce avusese de dresă. Clelia era forte îndemânatică la asta; cusea de minune și repara forte bine dintelele cele mai delicate. Asta era pentru dînsa unu mare ajutoriu căndă lipsia lucruru cameelor. Calea era lungă și sórele forte caldă, trebui se șeșlă pe marginile drumului spre a se repausa. Vă dămnă călare, urmată după groom, veni în fuga mare. După ună carneo roșiu ce purta amăționa, Clelia recunoscu îndată că este un mare bisă străină, caria acestă portă singulară îi procurase numele de Gardiafilessa, și pe cari literații de la Corso, unde o vedea cineva neîncetată scă călarescă în trăsură, o numină și Pentesilea. înțelege era cine că Clelia o privi cu uă vină curiositate. Dămna ținu calută scă, și, apropiindu-se forte de locură unde ședea fata, întrebă cu interesă de nu este morbălă. — Nu, d-nă, nuuițămescă, respunse Clelia sculăndu-se, mă odinescu numai. — Șeții, urmă damba c’mă tonă măreță, este nefericită? — Nici de cumă, dămnă, îți sunt forte obligată, respunse surîdendă Clelia care remăsese în piciore. — N’-am auzită că ți-am șlisă să șești? strigă dămna rădicăndă d’uă dată vocea. Clelia se supuse. — Trăeșci cu lucrulü? urmă străina cu mai puțină aspretă. Gieba respunse afirmativă. — Și care este profesiunea d-tele ? — Lucreijă camee, derű căndă n’am d’acestă lucru, reparețiă dintelle și casă. Ai multă de lucru în momentul accestuia ? — Nu pre multă, îngână Clelia. — Ei bine, atunci, vino mine, la medății, la villa Torralba, și vei găsi destulă cu ce se te ocupi. Intreba de marciusa del Fuego y Arcos, nu uita numele. Dup’aceste cuvinte, marebisa victorse calută seu și lu puse în fuga mare, apoi, schimbăndu-și uleia, îlă opri d’uă dată ărăși. Clelia era mută de admirare înaintea intiliginței și minunatului instinctă cu care frumosulă animale se supunea capricielor d-nei sele. — Ca se fui sicură d’a fi priimită, strigă mare bisa, trămite-mi acesta cu unulă din lacheii mei! — Și plecă ca ventură. Clelia se sculă ca se rădice obiectulă ce îl aruncase străina. Era măănelă ornată cu ună rubină mare încongiurată cu brilianți, și învederată do uă mare valăre. Clelia putea abia crede ochii sei. — Trebue se fiă, cugetă ca uămînă din că miie și una de nopți, de semenă astă feliă mărgăritarie și diamantî pe urmele sele. Ce avea se facă mai înțeleptă era d’a pune bine prețiosulă deposită; de aceea puse ănelulă în degetulă seă, și închidândă mana pentru mai mare siguranță, urmă drumulă seă. Nu dormi totă năptea, arătă de multă o apăsa responsabilitatea sea. A doua șli se duse la villa Torralba; dérü nu fu ușieră se pătrundă pînă la marchiza. Nu că nu era servitori de ambele fese ca se facă comisiunea sea, tóte unghiurile erau pline de denșii; se aflau în curte, în scară, în anticameră, pretutindeni. Déru părea că-șî bată pré puțină capulu de ce se petrecea în giurule, aveau des- [ Ton»! în care ziarele «ngsresk disksH resultatal krise» este destul de resemnat (resigné) un doBedemte kb «ngarii era« iiroglottu» la o asemenea schimbare a labrarilor, ibrb s’o austente. „Magyar Országy, ziqe: Astfel este soarta, se noate kir Biitorisl nostri sb file sa mir de saferi uije noae, dar saferi uijele ne Bor «ni mi mai tare mi mai strans Bom fi «ninî, Bom s«feri mi Bom amtenta împresnri. Nu santem inamicii Monahiei ne kare nirinijii nomtri a« skbnat-o la sumele lor, dar Bom relimiea kredinniomî konstitsijistin, kare a fost kamnbratb k« singele nbrinjjilor nostri mi nentra kare mi noi înmine ne am Bbrsat singele nostru. Interesul nostru nu este kontraris interesatei dinastiei, dar qeaa ge qero domnitori al akam de la noi aceasta deraidnd indinendinjja mi astonomia legale a nayianii Ingareiiti. Aqeasta autonomib jjara n’a dobîndit-o prin repolsitians, ii mî-a asigurat-o miri tratate în kibiate liber ks dinastia ki Linati, la tron. Ziua de 26 Feßraaris a birait, kredem kir Baremlenea o zi memorabile n« nama! în istoria konstitu yianilor, ci mi o zi fatale în istoria Austriei. Komitele Forgach este kangelar al harpii, dar demisionarii oameni de stat al Ungariei vor fi risopijji în retragerea lor în groapa urieată de favoarea omniunii nabline, de konBikpianea kt a» kombbtat, nentru legile perei noastre. Agram, 20 Ialis. în mediupa dietei de astăzi s’a numit demisionatul denatat Buski la reintrarea lui în Kamen, ks eine aksambri de zibro (sl. miaski.) Ikonanorea eniskonalai Strissmayr dalaa sant motekjisnea morale a Kamerei kolegial sbalateî Ieronim mi kanitolel domalai, a fost ariimiti; a doua mananere a sa d’a matrikala rbdikarea e— niskonicî de la Agram în Arxieniskouib mi Mitronolich s’a îndrentat la seripisne. Briglevicî a fost ales ka aklamapiane de Bige-nremedinte al dietei. Sânt meuie— dinpasa s’a piuat îndatb o medin ple sekreti nentri reciperea din no«]a formulatei uronsneri a komitetsisi lentrule, ating blourile de rolapisni leks Bngaria, tulc de făcută flăcare cu sarcina sea respectivă, și sarcina lora, dupö ori ce aparință, era d’a nu face nemica. In fine Clelia reuși a pune ,măna p’uă femeia betrănă, asupra căriia vederea talismanuluĭ junii Romane produse pre care efectu, și prin miștu-loculu căriia, după căte-va minute de așteptare, fu introdusă lânge șiînăIntrodusere pe Gloria într’uă sală întinsă, în care se afla trei bare mari de marmure așezate în nesce edicule (firide) ínadinsa tăiate în părete. Dóue femeie era forte ocupate: una a spăla, alta a șterge și a peptina nesce cățeluși de tóte mărimile, de tóte rasele și de tóte culorile, din cari cei mai mulți aștepta răndulu lora de bară cu uă liniște esemplariă. Marcinsa del Fuego y Arcos, intr’una vestimento de demănătă, a cărui negligință, se întindea până la perula séu data în desordine dupö urechiă, sta culcată sau mai bine întinsă pe una divana du catifea cărmașică, de unde putea contempla în voia scena de abluțiune la care se procedea. Deuă camu dată însa era ocupată mai alesü a vorbi unui frumosa cățelușă care, cu labele dinainte puse pe marginea divanului, bea dintr’uă cupă de porcelană rară ce-o întindea domnă-sea. Intrăndă în sală, Clelia se află tocmai în fuga marchisei și-i făcu cea ma frumosă reveranță, déra neprimindu nici unu respunsu, stete în picióre lângă ușiă așteptăndă bună plăcerea dómnei și esaminăndu cu curiositate singulariulu tablou