Romănulŭ, iulie 1861 (Anul 5, nr. 181-208)

1861-07-15 / nr. 196

< r A 1 Kr. 100. Anul V. ■%# siMB í>t j>. HH f|||WM ■■■ HI HHI| 15 I mu isgi. íés R 0 AS AIUL li« -ss Va esi in tele d­alele afară de Lunia și a Traî luni................................................... 32 — ___________ în judete la domnii Administratori și la cores­. . -f 1 - -*-1— •­<^,oTM>aaK»SSamtiBm­^^ mm-~—•»*"*■—^ . w .­­ . . .gxx Pe luna.....................................................­­k­ — " pendinții nostri, sau era dreptul prin posta trăi­nSS £!"«m­âV­/....V.2ÎE (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) mițănd Și banii. Tot asemenea și în Iași. Direptoriulu cjiariului Românulu și Redaptoriulü respunc]etoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariului d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. ’s“ am MisiäO, 009IRCI&1E, SHMHIO. “ PRINCIPAȚELE - A - UNI. REVISTA POLITICA. Bacurescî, ll Cuptor. afari Su­sugisnea este iui îa întri rai ’n ayeeamî; ziariele streine ne adik yea mai mare nai te mu­rî ve le ksneamfem deja rai komentirî assura lor. Araia de esemnis Bedem asBela desnre iilekavoa Isi Garibaldi de la Caprera (kare­ns se ratie viki de este ademirati) m­odficînd o mare e­­mogisne în arest; foile legitimiste rai klerikali ssigin kt astí nlekare are de seori o íngelegere l­a emigram­snea su­­garese sure a organisa ridikarea sn­­gsrilor nentri Isna Ibi sentembre ba­­tor , msigí­nar distipu­ií a krede ayea­­sti esnlikare de fsndati, mai ales aksm­ín urma resnsnsBlsi­dat de gBBernsI Bienes la adresa dietei Bugamé, res­­liBns­kare a­ adus demisiunea miniș­trilor BugBmi­usí a filiat si kreaski estilarea nonoragiunii. Ziarist Italia deminte Insi alekarea isi Garibaldi; prin urmare, daka zisa ziarilsi Italia Ba íi ade Birati, m­essiiBnerile­ye se filiea§ assura ayelel nlekiin remin, de o kam dati yel negin, linsíte de fundament. Resnsnssi la dieta Ungariei insni­­ri asemenea mai­lator ziarielor kige­­tíri mi s­ressnsner! sombre nentru na­­ye a Esronei; ele emit oniniun­ea ki, In sitBagionea ye le faye agel resusus, engsh­i n’aS debit a se onsne din toate niBterile lor intengisnilor mani­festate de kirtea Bienese mi a sssum­e kiar prin arme drenturile lor. Am fost mi ssntem rai nes d’ayeast­ oni­­nisne, dar, kunoskînd mai bine nosi­­nisnea ongsrilor In fuga celor­l­alte nagionalititi, ns nistem si ns ne in­trebim rai­alism, nu kas d’o resistin­­­­gi armati ai oare Bn­gsrii sorgi de i restaiti ? De rai ar fi inemiyele noa­­­­stre de moarte, meksm nstem zigeki , ne ssnt ongsrii, ssntem ks toati i­­­­nima noastri în mizlok sla­velor norma­re ge­lsati nentri libertatea lor, prin urmare am dori din tot sufletul nostri a vedea nagisnea Bngari liberi, sti­­rsim însi a krede ki atitidinea ge ag Lat Sngsr­î în saga Rominilor Binigiani rai TransÜBani m­eksun rai în faga Krongilor, assidele lor nre­­tensiuni de dominare asuura acestora vor fi mari nedive la Isata I ir­­ Bn­­gsrilor} nentrri inden­endingi. „Teea •ie gie ns­ gi nlage, aktsia ns fage44 zige zibitoaria; daki dar sngBriî­ns Bor si Bazi drenturile lor kilkate de algiî, trebie mai intîig se înBege ei în mii a resnekta drenturile rai liber— tigile altora, ne kit timn ni se vor konpinge de ast­a de Bir, le va fi foar­te greg a linta kontra Austriei, kare Ba avea în narte­i nonoarele agelea­ne kari Bngsr­i Bor a le kotoni kB total în statul lor, rai kari, daki öngBrii ar ratist­a le reksnoamte rai resnekta in­­dinendin­a mi nagionalitatea lor, ar fi lintat al­tsri ks dîn raiî pentru liber­tate rai neatîrnare. Nagiunea Bngari n’ag Boit. a se stontinue de agest a­­demir, Ba avea dar a suferi konseyin­­gele litiuirii sale rai daki, îngenînd resistinga armați, Ba fi învinsi, nu Ba iistea îmb­Bta înBingerea sea dekit sie-rai. Alti gestisne, de mare insemni­­tate, kare a mirakat zilele agestea ib­­rica nolitiki, este netigisnea, akonc­­riti de semnitarele a zece mii de ye­­tigiani englesi, prin kare se m­onsn­­gi în favoarea kassei nolonese; ageas­­ti netigisne s’a presintat la Kamera Lorzilor, mai insigi membri ai Kame­­rei ag assainst mogisnea prin kare se­vere de la gspern si komsniye aktele dinlomatiye skimbate ks Franjia, Rusia, Tsryia, Ilissia rar Austria în 1831 mai 1856. GsBernsi a resu­pus ki tot­ d’a­­nna antrat drentsl nolonesilor d’a avea o konstitigisne rai ki Ba da aktele ge­­rste. Slotem prevedea ki ayeasti ma­nifestare a liberei Englitere în favoa­rea Sloloniei asum­ind sire libertate, nu noate de kit întiri rai inima adone­­ruile (silingele) agestei din Brmi ki­­tri ginta snne care tind toate nagio­­nalitigile. Ziariele striine se m­oningi a­­semenea contra intervenirii ambasado­rilor striini la sublima Iloartb pentru a se da o nens­iune lsi Riza Ilaraia mi kontra nimirii Isi Namik Ilaraia. Ele (ziariele) zik ki ne kit timn­en Stat este astonom nemini n’are drentul a se a­­mesteca în afacerile lbi. Ei de ge ns sunt agei domni ziariști în geara noa­stri, kite ingeringe konsslarie ks malt mai graBe mi mai sliditoarie de asto­­nomii ar fi Birst mi noate ar vedea în ki rai ksm ar protesta de tare kind ar mai iuti ki ayele ingeringe ale striinsl si în afacerile noastre erau m­opokate a­­desea de rominî kiar, însi de acei romin! ne kare nagi­nea i-ar suferat rai-i înfereazi ks nsm­ele de oameni ai striinslsi; oameni ai striinslsi în adevir, kiyl nsmai nerale asemeni oameni not dori rai n­opoka amesteksi striinslsi în afacerile gerei, nentru satisfacerea unor ambigisni nu­ueroase a­le lor, pentru a ajunge la sn skon kontra kirsta geara întreagi m­otesti rai Ba m­otesta, n­eksm m­otesti rai Ba m­otesta tot­ d’a­ Bna kontra ames­­tekslsî striinilor, ori kari ar fi, în gestiunile interioarie le gerei, m­o­­testare ne kare Ba rali­a o ssigine kiarg kB uregsiö sbngelst seö kigí de la 24 lansarig geara are un Dom­nitor konstitugionale alier, kare mer­ge rai este datora merge ks nagisnea ín contra istor­agelor ye­ar kilka drentsrile rai libertigile iei. E. C. London, 18 Issig. Numele sosite­i din Amerika arati ki armia Bnisini a înaintat pe toati linia sa din Birginia oyi dintale nini la Aleksandria. Daki insurgingiî n­le se retrag de grăbi din n­ osigiunile lor, se va întîmanta în scurt timp o linii generale. London, 20 Iss­g, în medinga de erî a Kamerei komanilor a zis Lordsl Rissel, ks mrilegiBl sneî internelirî a­­tingitoare, de vederea însilei Sardi­niei în favoarea Frangeî. Konseyin­­gele graBe, kari ar fi armarea Rueî asemenea yerkirî Bor­onii­ne Franga de la o asemenea ideii. In camera lor­zilor a yergt Lordsl ITardwicke koras­­nikarea koresnondingeî armați în anii 1832 între Englitera rai Rssia alungi­­toarii de Ilolonia, Lord sl Wodehouse­ns se împotriBerate vereriî lai rai zige, ki Englitera a auirat tot d’a sna dren­turile Ilolonesilor d’a avea o konstiti­­gisne. Komitele Ellenborough esnri­­me marile sale simnatie pentru I­olo­­nia; Komitele Malmesbury este de a­­geiaini oninisne. Haris, 20 Isi­g. Monitorial de a­­sti-zi­ansngi, ki la emisiunea nose­­lor obligagisni (trentenaires) sag ss ri­­skris nentru 4,693,814 bskigi (obli­­gagisni). Adăogi­ri sn asemenea resultat este cea mai importante mani­festare de íncrederea nonoigisi în no­­litika îmnirat BlBÎ. Ilerata, 20 Isiig. Ziarisl „Lloyd44 anBiigí ki Apponyi mi Mailath remin d’o kam dati ín fsnkgiBne, demisisnea Ibí Szogyenyi a remas inkí fari re­­snsns. Zsedenyi a refssat nostsl de Biye-kanyelar rai a demisionat din no­­stsl seg aktsale. Komitele Gorgacli a deklarat konsiliarilor kanyelariei fÍBrgii ki voerate a Brma o kondsití inde­­nendinte, nagionale mi lconstitagionale. Se nregítemte o yirkslarií kítre gs- Bernatorií komitatelor öngariei, ín kare se irißiti a lskra snigí nentrs mín­­ginerea konstilBgisnii. Baronsl Vay se amteantí la 22 la Deraia. FOITA ROMANULUI L A V I m I A. Partea III. XIV. (urmare) Acesula de mămiă ale d-lui Jones n’avu urmare. Ori­câta de brutale și otă­­ritu era, n’avea putere a lupta contra ne­­pătă­sei alü carii caracteria și tăria ilü su­punea totă­deuna. nu numeralü scrisori e­­lorü de invitațiune depuse pe mesa a do­ua a zi, pentru a fi trimise era una pe ca­re figura numele senioriului Mancini. A­­cesta împregiurare operase­ră reconciliare tacită între unchiu și nepotă, și după acestă fericită tratată de pace prevenise mistress Jones­pe Paolo de onorea ce î­l­ aștepta. Anima­­l acestuia tremură, căndă după amorio­r,și, în d­iua ședinței a doua, negrulă Cesare aduse a casa lui din via Babuino­uă copertă imense revestită cu ună sigilră largă ca ună scută de 6 franci, care co­­prindea scrisăria de invitare anunțată, cim­ă nota bene solicităndă favărea unui res­­punsă. Totă acestă ceremoniale pretensi­­osă (epitetul) nu este de la noi; lăsămă totă responsabilitatea lui asupra junelui no­stru Italian, cu totulă străină de manierele lumii cumă trebue.) l­ă făcu­se augurele reai despre pretinsele fără ceremonie ale 1) Bezi No de era. prânzului acestu­a de familia, și Thornton, care intră ținendă în mână uă invitare cu totulă asemenea cu a sea, confirmă îndată sinistrele sete presimplimente. — Uă afacere de Statu, se vede, de vomă judeca după proporțiunile mesagiului, ținse Mortimer. Te duci? — Trebue, respunse Paolo, am pro­misă acelora dómne să me ducă. D-ta nu mergi? — Firesce nu, respunse Thornton, nu m’am instalată la Bom­a ca să cască de urîtă la prămturî englesescî. Iți urc fl­ă petrecere bună. Paolo tăcu, și convorbirea stete aci d’uă camă dată. Pupa prănilă scrise dăue linie de aceptare, pe care trebuia se le la­se la palatulă Mirlad­e făcîndu-șî preumbla­­rea și eși. In portă întîlni pe Salvatore, care alărga ca ună nebună, și care fu a­­própe se-lu dea josă. Ardintele și mică pictoriă avea șciri bune, pe cari doria se le comunice amicului seă, cumă și făcu îndată, nu fără a mesteca narațiunea sca cu bucăți de opere, coborîndu-se pe Cor­­so ia dragă cu Paolo. Șcirile cele bune s’atingea mai multă de Clelia, promisa lui Salvatore. Cu câte­va lun­e înainte că fusese nevoită se merga destulă de departe, dincolo de Porta dela Popolo, se ciocă­neșce cuseture ce avusese de dresă. Clelia era forte îndemânatică la asta; cusea de minune și repara forte bi­ne dintelele cele mai delicate. Asta era pentru dînsa unu mare ajutoriu căndă lip­sia lucruru cameelor­. Calea era lungă și sórele forte caldă, trebui se șeșlă pe mar­ginile drumului spre a se repausa. Vă dămnă călare, urmată după groom, veni în fuga mare. După ună carneo roșiu ce purta amăționa, Clelia recunoscu îndată că este un mare bisă străină, caria acestă portă singular­ă îi procurase numele de Gardi­­afilessa, și pe cari literații de la Corso, unde o vedea cineva neîncetată scă călare­scă în trăsură, o numină și Pentesilea. în­țelege era cine că Clelia o privi cu uă vină curiositate. Dămna ținu calută scă, și, a­­propiindu-se forte de locură unde ședea fata, întrebă cu interesă de nu este mor­­bălă. — Nu, d-nă, nuuițămescă, respunse Clelia sculăndu-se, mă odinescu numai. — Șeții, urmă damba c’m­ă tonă m­ăreță, este nefericită? — Nici de cumă, dămnă, îți sunt forte obligată, respunse surîd­endă Clelia care remăsese în piciore. — N’-am auzită că ți-am șlisă să șești? strigă dămna rădicăndă d’uă dată vocea. Clelia se supuse. — Trăeșci cu lucrulü? urmă străin­a cu mai puțină aspretă. Gie­ba respunse afirmativă. — Și care este profesiunea d-tele ? — Lucreijă camee, derű căndă n’am d’acestă lucru, reparețiă dintelle și casă. Ai multă de lucru în momentul­ accestuia ? — Nu pre multă, îngână Clelia. — Ei bine, atunci, vino mine, la med­ă­ții, la villa Torralba, și vei găsi des­tulă cu ce se te ocupi. Intreba de mar­ciusa del Fuego y Arcos, nu uita numele. Dup’aceste cuvinte, marebisa victorse calută seu și­ lu puse în fuga mare, apoi, schimbăndu-și uleia, îlă opri d’uă dată ărăși. Clelia era mută de admirare îna­intea intiliginței și minunatului instinctă cu care frumosulă animale se supunea capri­­cielor­ d-nei sele. — Ca se fui sicură d’a fi priimită, strigă mare bisa, trămite-mi ace­­sta cu unulă din lacheii mei! — Și plecă ca ventură. Clelia se sculă ca se rădice obiectulă ce îl aruncase străina. Era m­ă­ănelă or­nată cu ună rubină mare încongiurată cu brilianți, și învederată do uă mare valăre. Clelia putea abia crede ochii sei. — Tre­bue se fiă, cugetă ca uă­m­înă din că miie și una de nopți, de semenă astă feliă măr­­găritarie și diamantî pe urmele sele. Ce avea se facă mai înțeleptă era d’a pune bine prețiosulă deposită; de aceea puse ănelulă în degetulă seă, și închid­ândă ma­na pentru mai mare siguranță, urmă dru­­mulă seă. Nu dormi totă năptea, arătă de multă o apăsa responsabilitatea sea. A doua șli se duse la villa Torralba; dérü nu fu ușieră se pătrundă pînă la marchiza. Nu că nu era servitori de am­bele fese ca se facă comisiunea sea, tóte unghiurile erau pline de denșii; se aflau în curte, în scară, în anticameră, pretutindeni. Déru părea că-șî bată pré puțină capulu de ce se petrecea în giuru­le, aveau des- [ Ton»! în care ziarele «ngsresk dis­­ksH resultatal krise» este destul de re­semnat (resigné) un­ doBedemte kb «n­­garii era« iiroglottu» la o asemenea schim­­bare a labrarilor, ibrb s’o austente. „Magyar Országy, ziqe: Astfel este soar­ta, se noate kir Biitorisl nostri sb file sa mir de saferi uije noae, dar saferi uije­­le ne Bor «ni mi mai tare mi mai strans Bom fi «nin­î, Bom s«feri mi Bom amten­­ta împresnri. Nu santem inamicii Mo­­nah­iei ne kare nirinijii n­omtri a« skb­­nat-o la sumele lor, dar Bom relimiea kredinniomî konstitsijistin, kare a fost kamnbratb k« singele nbrinjjilor nostri mi nentra kare mi noi înmine ne am Bbrsat singele nostru. Interesul nostru nu este kontraris interesatei dinastiei, dar qeaa ge qero domnitori al akam de la noi aceasta derai­dnd indin­endinjja mi asto­­nomia legale a nayianii Ingareiiti. A­­qeasta autonomib jjara n’a dobîndit-o prin repolsitians, ii mî-a asigurat-o m­iri tratate în kibiate liber ks dinastia ki­ Lina­­ti, la tron. Ziua de 26 Feßraaris a bi­­rait, kredem kir Ba­remlenea o zi me­morabile n« nama! în istoria konstitu­ yianilor, ci mi o zi fatale în istoria Au­­striei. Komitele Forgach este kangelar al harpii, dar demisionarii oameni de stat al Ungariei vor fi ri­sopijji în re­­tragerea lor în groapa urieată de favoa­­rea om­niunii nabline, de konBikpianea kt a» kombbtat, nentru legile perei noastre. Agram, 20 Ialis. în mediu­pa dietei de astăzi s’a n­u­mit demisionatul dena­­tat Busk­i la reintrarea lui în Kamen, ks eine aksambri de zibro (sl. m­iaski.) Ik­onanorea eniskon­alai Strissmayr da­laa sant m­otekji­snea morale a Kamerei kolegial sbalateî Ieronim mi kanitolel domalai, a fost ariimiti; a doua m­a­­nanere a sa d’a matrikala rbdikarea e— niskonicî de la Agram în Arxieniskouib mi Mitronolich s’a îndrentat la seripisne. Briglevicî a fost ales ka aklamapiane de Bige-nremedinte al dietei. Sânt m­euie— dinpa­sa s’a piuat îndatb o medin ple se­­kreti nentri reciperea din no«]a formulatei uronsneri a komitetsisi­­ lentrule, atin­­­g blourile de r­o­la­p­i­s­ni le­ks Bngaria, tulc de făcută flăcare cu sarcina sea res­pectivă, și sarcina lora, dupö ori ce apa­­rință, era d’a nu face nemica. In fine Clelia reuși a pune ,măna p’uă femeia be­­trănă, asupra căriia vederea talismanuluĭ ju­nii Romane produse pre care efectu, și prin miștu-loculu căriia, după căte-va mi­nute de așteptare, fu introdusă lânge șiînă­Introdusere pe Gloria într’uă sală în­tinsă, în care se afla trei bare mari de marmure așezate în nesce edicule (firide) ínadinsa tăiate în părete. Dóue femeie era forte ocupate: una a spăla, alta a șterge și a peptina nesce cățeluși de tóte mări­mile, de tóte rasele și de tóte culorile, din cari cei mai mulți aștepta răndulu lora de bară cu uă liniște esemplariă. Marcinsa del Fuego y Arcos, intr’una vestimento de demănătă, a cărui negligință, se întindea până la perula séu data în de­sordine dupö urechiă, sta culcată sau mai bine întinsă pe una divana du catifea căr­­mașică, de unde putea contempla în voia scena de abluțiune la care se procedea. De­uă camu dată însa era ocupată mai a­­lesü a vorbi unui frumosa cățelușă care, cu labele dinainte puse pe marginea diva­nului, bea dintr’uă cupă de porcelană rară ce-o întindea domnă-sea. Intrăndă în sală, Clelia se află toc­mai în fuga marchisei și-i făcu cea ma frumosă reveranță, déra neprimindu nici unu respunsu, stete în picióre lângă ușiă așteptăndă bună plăcerea dómnei și esa­­minăndu cu curiositate singulariulu tablou

Next