Romănulŭ, august 1861 (Anul 5, nr. 212-244)
1861-08-01 / nr. 212
670 Ziarsl rmlanes „Lombardo 44 tot de la 5 Asgsst zie ks minister” de rtsbel a închiriat un kontrakt k’in fabrikant la New york nentrs' konstrikn'iFnea a dose fregate kuirasate ks neuS de 14 milioane franiî. Fregata ,.D«ca di Genova 4 este avioane galami armați mi Banstea gine mare în nsgine zile. în momentul aktsale se afli în konstrsknisne la diferitele arsenale italiane , fregate de rindsl mtîi§ mi e korpeti. ImnBmkarea mai multor ofigieri ai realigionarlor la fortul S. Elmo este de minijtul. Hitim în ziarisl „Wanderer44 de la 3 Asgsst. „De kindskomotele despre o alianii astro-rssi s’au redus la ade Birata lor Baleare, adiki la nsli, se ipemte, ka kontranartiti, nBBela, ki konfliktsi între Franga ini Assia ar fi anioane a se împika mi ki nstem amitenta a vedea în skurt timp restabilinds-se înțelegerea kordiale de mai ’nainte între ambele kargi imperiali. Kassa miminale a rebelei între Iietersberg și Haris s’a zis de la însenpt ki a fost retragerea Frangei în festiunea Siriei, fiind klessia mißia anea oksnagisne kamtîia do Badi în fanți ki Franga Boemie si meargi în deslegarea festisnei oriiitale mini ’n miniks kabinetsi de la Petersburg. Se înțelege ki reanronjarea ambelor ksrgi di okasisne a messiisne ki Franga ar fi filist la netersberg oare kare koniesisni in nrininga nestisnei orientale, kari ar naralisa ori «ie antoniare de Austria. Heatrs sprijinirea acestei niveri se iiteazi fante. Este ksnoskst ki foatsi mîoisti serb Gramanin, amik deklarat al Frangesilor, a fost trimis la Konstantinonele ka si faki akolo nereri ne kare Hoarta ns le astea akorda daka ns Boia si sankgioneze o denlini destirgire a Serbiei. Kstpatima ni s’a mai auzit nimic despre aneastă afacere, abum însi se isemte nBBela ki ambasadorul șerb s’a întors k’sa resnsns nemilgimitor mi kl mrinumele Mixail a konBokat nentri 18 Asgsat, o sksnimi la KragBeBag, kare si decătri spăriase totă casa. Trebue se știi că ori de căte ori ne așteptă, Dominico își încuia ușia atelisriului, și, sune sau bată cine a vrè, elü nu respunde de cătu la semnalele nostru. Veștându ce-șî luase pălăria și ce învederată voia să ăsă, mătușiă mea i-au oferită mă locă în trăsură; elă lua aceptată cu graciositate și amă făcută uă preumblare deliciosă pâne la villa Borghese. „Domenico eră într’uă disposițiune încăntătăriă și chripia ca să priveghiătăriă. Momentulă mi-a părută favorabile ca se risică uă oservare săă dóue asupra unui puntă, pe care să vei luă arătă că să prețueșce în realitate, uă adevărată secătură, și care cu tote astea, cumă vei vede îndată, are orecare importanță relativă. Trebue să începă spunîndu-țî că toaleta d-lui Mancini la prăn^ulă nostru, deși nu era cu totulă neauzită, nu era ce ar fi trebuită să fiă. Nici umbră de colabă rădicată, nu le pute suferi; mi-a <zisu uă dată că „astă aparată îi desplăcea;“ uă legătură de grită negră, și mănușie!... Negreșită eraă d’uă nuanță deschisă, dără în fine era o mănușie culare, pe căndă totă lumea, se înțelege, avea mănușie ca paiulu ; în fine, ca să-i termină descrierea, nesce cibăte grăse de pele fără lustru, cibăte de drumu. Și, orî cătă de multă așiu dori să lă vădă conformăndu-se mai multă cu deprinderile lumii, cu tote astea nu potă <zice că, afară d’acele oribili cibăte, cari deforsbati assura cererilor iiliste Horgeî mi assura resnsnssisi ce a dat noarta, o desbatere kare, în sinre ks armirile țjigantite Be le face Serbia de dosi ani, ns nre Bestemte nimik bsn, mal ks seami ki între nonoragiunea Belgrad Blsî nre domini înrâurirea fran Besi. „He d’alti narte Bititorii nomtri îari adik aminte ki Omer Ilamia trimis sire îmninisirea Bosniei mi a Ergegovinei ’nainte d’alla missre silni Be, a Berst o întîlnire ns nrin Binele Nikolae al Muntenegrulsi, ka, sprijinit de înrîurirea acestsia, se noati mai lesne ajunge la o solsgisne naBisiki. Hltimul a Beasti Întîlnire ns s’a firist; kl nrin Binele Nikolae a epitat-o s^nt metest de indisnosigisne, oni nreksm aflim akBm, konsslBl rssesk la Ragusa, Domns netroBÎBi, a întrebsingat toati infisinga Isi snne a nomi ne nrin Binele de la Muntenegro d’a se întîlni ks Benerari Bl tsik. Dsni aceasti trita rea desnregritoarii Be a suferit Omer Hamia, vntító de la mrinBinele Serbiei ne «rmi de la al Muntenegrilui rai în nripinga resistingei nonoragisnil re Boltate în kBragiati de kondsita ambilor domnitori, ns remme generalisai tsik nimik de fikst de kita întrebsinga nsterea armelor mi a în Bene o tanti, al kima ressltat nu-l poate nre Bedea nimeni, nici khiar kB anrossimare.44 a nojUNULU , AVGUST. Pensionarii Statului. Legea nentri nensiunile fsnkgionarilor Statsl si este sibi mat mslte nsntiri de Bedere BÎBivasi, este atit de nedreanti kit este de rsinitoerii nentri Stat. Aceasta bobi do Bedi, ns nin kspinte, ti nin lifre, a khora logiki este necontestabile. Dar mai ’nainte d’a intra în esamenul legii, kredem de datoria noastra snsne, ki ns kombatem drentsrîle domnilor fsnkgionari la nensisne, ti legea kare se di ateste drentsri, reksnoaintem ki dsmnealor ssnt în dreat a nretinde nensîsnea dsni ! gea în fsingi mi Boim nsmaî a akita, a dovedi min tifre, kl, daka ns se Ba nrefate legea aktsale, dsmi an oare kare timn lski srile Bor ajsnge fatalitetute la nsni, kl tien» sisnile fsnkgionarilor retrausî din ser- Bitg si koBoruienski remunerariele fsnkgionarilor în aktivitate mi — dsne trezere de algi kigi Ba ani — si absoarbi, si mi întreaki khiar toate Benitsrile Statsl si. Simele alokate ansale nentrs nensisne ns se mirginesk într’o tifri finsati în bidget o dali nentri tot d’asna, ti kresk din an în an într’o monorgisne progresiei, mi ateasta este o konsetingi naturale a legii în fiingi, kit komisiunea întokmiti nentri reiterarea drentsrilor pensionarilor ns noate resninge ne atei kari dovedesk ki ai serpit statsisi mi au dobîndit ațele drentsri conform legii în fiingi. Dar ateste drentsri, ssnt ele oare In monorgisne lis serpigiele sesîrmite? Se vedem hit a £ lsal cea mai mare parte a tensisnarilor în ansntimente ,în timpul serpigislil mi kit iaS în urma retragerii lor de la serpigiS. Bom fi binsigl, noate, de 5 ani de la 14 —19 liste 150 leî ne lsnn 5 — — 19 — 24 — 250 — „ — 24 ani. Kariera we a fokot anest fsnk Igionar in timp de 24 de ani, n’ este nimik straordinar, din kontra trebie se konBenim ki n’a înaintat de kit într’o monorgisne routginili mi obiinusiti, ki tel mal mslgi fsnk gionari fako kamien milt mal rmede; ks toate atestea Bedem min tablosi de mal sss, ki atei birbat, kare în vîrsit de 38 de ani, în vigoarea osteni, nicimemte de la Stat o nensisne d’o mie de Lei ne isni, n’a lisat fondslil nentis nensisni de kit 2940 Lei, kare abia not akoneri sn trimestrs al nensismî sale, ki neste tot a nriîmit în retriboigisnl ssma do 104,400 Leî. Le Bedem alism ki dsni sn kalkil anrosimatiB Ba nrnîmi el mi istesomî sil în drent în nensisnl. Fsnkgionarisl s’a kisitorit în Bîrsli de 37 de ani, kiudmi ansntimentele sale s’ar srkat la 1000 Lei pe Isni mi nitl ns oștea a se kisitori mal ’nainte. Si admitem, ki tmiemte nimaî nîm în Bîrsli de 59 de ani, kare negre mit se poate nripi ka o exagerare, daki Bom zite ki nensionarii mi istesoriî lor în drent nicimesk de natri, tind mi meante ori mii milt în nensisnî, ne de kilam, lisat statslsi în mimiri nentri fondul nensisnilor, ti de kit *8 nicimit neste tot în remsneragism. Se nsnem dar tifie, ne kari negremit nimeni ni le Bataksa de esagerare. Unisne a intrat în BÎrsti de 14 ani în serpigiel Statilsi ka skriitor k’o remsneragisne de 150 lei ne Isni mi în timp d’sn serpitis nekontenit mi ne’ntrersat de 24 ani a a~ jsns nem la retribigisne de 1000 lei ne lsm. Negremit kl ateasta ns este sn kas este ogionale. Eaki dar kalkslagisnea esakti a retribsgisnilor sale mi a nomirilor în folosul fondslsl nentri nensisnl de 2 narate la Les întenînd de la 500 Lei în sss. Bîrsli nsgin înaintați nentru sn om triind în liniște, retras din serpigii, firi nici o grije nentis Biilorisl se8 minitiind asigurat mi Biilorisl familiei sale. [Imn srmare nsmissl se bsksrn d’o nensisne Isnami de 1000 lei în timp de 21 Se admitem ki atest birbat mi siktesoril sil se bsksri înki în timp de 35 de ani de drentsl nensisniî, kalkslil ne arati o simi de 840,000 lei tenlilemte statsi nentr’o reginere de 2,100 leî, sau ki atei fsnkgionar un simauistisi, nrcimesk anioane de 9 ori mai mult în nensisn, de kit a nrcimit titslarisl în remsneragisn, sai ki sersigieie sale în tiran de 24 de ani din kari 20 k’o retribigione mai miki de 500 lei) kosli ne stat 936,000 lei, te renrestoti o retribigi fine lsnari de 3250 lei. Este însederat kl konsetinga snel ani, kare fate reste fot lei 252,000- Se admitem ki BidsBalsi kare în enoka morgii sale este în Bîrsit de 36 ani mi konil Isi kari sunt noale de 9 sau 10 ani se mal bsksri în srma lsi în timp de 15 ani d’atea aensisne, eaki înki. . 180 000 Ileste tot lei 432,000 Adiki slaisi nkilemte nentri serpigiele trekste ale aseslsi birbat de naks ori mai mult în nensisul de kît l-a ulilit în remsneragisul nentri serpigiele efektive. ÎI di de 143 de ori mai mult de kit a lisat el nentri fondsl de nensisne, nentri 2940 lei, statsl nlilemte 432,00 lei. Frsmoasi dobîndi înti’adeBir! De Bom kalksla În tr’ altfel, Bedem ki tel 24 de an de serBitis al ateslsl fsnkgionar,în care întri 16 ani d’o fsnkgisne înferioarii ks ansnnamente mal mit de 500 lei), as kostal ne stat o simi de 536,400 lei kare dsni analogii represinli o remsneragisne de 1863 lei ne Isni. Se Bedem sn esemnis, kare de mi represvnli o karien nigin rmede, dar înfigiueazi miri sn resiitat mai avantagios nentri dînsa, adiki snisne kare întri un pîrsit de 16 ani în semgisi statslsi uii ajunge treptat nîni la 1000 lei de remsneraris însi în ansi dsni simi gisemte nrin motelgisne sn nost retribsillis 2000 leî, asemene legi trebse si in absorbirea tslilor Beriilsrilor statsl si în asalt de nensisni, este învederat, ki fondai kreat nentri nensisnile fankgionarilor prin numirea de 2 naraie la fes, nu noate akoneri nici a sstea name a atestor keltsîeli, ki dsne sn oare kare timn, fiind ki naragrafil nensisnilor kreate fataliteuite din an în an, într’o monorgisne gigantiki, nensisnile Bor koBÎrmi toate celelalte keltsîell, vor asorbi tot Benitsi statsli ui khiar îl vor încrete, astfel în kitosfera meBedea d’aksm, ki ne kalea ateasli no ameningio desi Birmiti rsini, un faliment de stat. 6 — — 24 — 30 — 300 — „ — 5 — — 30 — 35 — 500 — „ — 2 — — 35 — 37 — 700 - „ — _i_ _ 37 — 38 - 1000 - „as 1800 ne an, totalul 9,000— nomiri. — — 3000 „ „ — 15,000— — — — 3600 „ „ — 21,600— — — — 6000 „ „ — 30,000— — 1500 — 8400 „ „ — 16,800— — 840 — 12,000 „ „ — 12,000— — 600 Lei..., 104,000 Lei... 2940 10 ani de la 16—26 lste 150 — ne lenine 10 „ ,, „ 26 36 ,, 300 „ „ ,, 2 ,. ., „ 36 38 ,, 500 „ „ ,, IVa, 1i 38—39 „ 1000 — „ „ Vb » » » 39—40 „ 2000 — „ „ „ 24 de ani an 1800 — totalst 18,000 — nonrire — — „ 3600— ,, 36,000— „------„ 600 )— „ 12,000— „ 600 — „ 12000— „ 18,000— „ 900 — „ 24000— „ 12,000— „ 600 — 96,000 2,100 măslă ună picioră bine făcută, am vreuă obiecțiune de făcută contre lipsei de colabă de cămășiă și contra mănușieloră închise, lucruri destulă de urîte, în adeveră. Dără d. Jones nu e ca mine. Domnului meă unchiă înă desplăcutu mai alesă mănușiele ca ciocolata ale lui Domenico. — „Cumă a cutezată băiatulu acelua se visă cu mănușie închisei a strigată elă după ce s’a deșteptată din adormirea mea. Și n’am nevoiă să-ți mai repetă vorbele plăcute cu cari însoți acesta reflesiune, fiste adevărată că unchiu mea era mai multă de jumătate bord căndă țlise aceste cuvinte, și că, de atunci încât, n’a mai făcută alusiune la acestă subiectă. Oricumă, am crezută c’ar fi bine se previiă pe senioriul Paolo despre porțulă ce trebue se aibă în lume, spre a evita în viitor să neșce aservărî așia de desagreabili. „Cu scopul ă acestua, lu am întrebată, nu fără se alărgă la uă mică circonlocuțiune, — precauțiune oratnică forte de prisosă, coci elă este așia de inocinte, așia de naivă ca ună copilă, — lu am întrebată, șlică, de unde cumpără mănușiele? — „De la ori ce neguțătoriă, îmi respunse elă, portă așia de puține, încătă n’am uă butică otărîtă de unde se le iăă.“ I-am recomandată uă butică escelinte, „mai alesă pentru mănușiele de ceremoniă, mănușiele de culorea paiului,“ am adausă cu dibăciă. Elă mi-a respunsu că nu merge nici uă dată în societăți, și că părtă numai mănușie negre. — Dără ai venită la prăndulă nostru cu mănușie închise éru nu negre. — Este adevărată Ilise,elă, am făcută uă escepțiune pentru d-vostră. — Asta euă mare amabilitate din partea d-tele, am respunsu că. Dară nu s’ar pute, în viitoriă, să împingi amabilitatea ceva mai departe și să pui mănușie ca tota lumea. — Ca se vorbescu sinceră, respinse elă, trebue se mărturescă că principiele mele se opună la acesta. — C o! în ce amesteci principiele, strigai că rîțlîndă. — Rîțiideră ascultă raționarea mea, urmă elă c’mă surîsu. Mănușiele, după părerea mea, se portă pentru curăiiă, spre a conserva manele curate, voiă să țacă. Pîn’aci deprinderea este raționale și o primescă. Insă mănușiele negre sed, de respingeți astă nuanță căci evocă ideie lugubre, mănușiele de orice altă culore de cătă negre și ca paiulă, respundă forte bine la trebuința curăției. Din momentul în care îmi ordini se portă mănușie do uă culore őre care spre față, lasă sau modă, încetezi d’a fi naturale, și am drept și a-țî flice că nu stm unu omu de modă, de susu séu de față, și că-mi bată foarte puțină capulă pentru aceste lucruri. Respingă prin urmare culorea pe care d-ta pari c’o susții. — Chieltuești multă spintă, întrerupsei eu, pentru unii subiectu care nu merită atătua. Ar fi, mi se pare, mai simplu se acepteți deprinderile stabilite și să te conformezi soră. — Elü rădică atunci mă degetă, spre semnu de amenințare amicale, și respunse: „ba semn la ce Zieh mașima ce propui merge mai departe de cumă crezî Ea tinde în adeveră a face se predomnescă deprinderea și se desființeze progresul; căci orice progresă, considereză lă cumă el vré, nu este decăzu uă abatere din deprinderea stabilită. După cele ce Zid d-ta, Galileo se înșela și Incisițiunea avea dreptate.“ In ori ce modă bărbații îmvingă totă de una pe femeie în argumentare. El dă spre a se servi cu dînsele mai multe sofisme de fătă noi. N’am găsită ce să respungă atunci îndată, daru nu eram nici satisfăcută nici convinsă. Nu că el nu fusese în convenință e din contra, recunoscă bucurosă că a ținută discusiunea într’ună ton forte voiosă, potă Z*ce chiaru că a ținutu-o cu multă grațiă și spirită, dérü nu să potă ierta că dă arăta importanță unoră nemicuri. Încă vă dată nu aprobe cu lipsa sea de sociabilitate. Frumosă probă de superioritate, Zeüța nu merge în societăți! cumă se pote face cunoscută mă june de profesiunea sca dp că nu visiteza salarile. Trebue neapărată să mă puiă pe lucru și sămă vindecă d'acesta rătăcire. Se nu înțelegi altă felă natura interesului ce am în acestă afacere. Nu mă amestecă într’însa din amore pentru artistii ci din amore pentru arte. Senioriul. Mancini este destinata a deveni ună pictoriă mare, îți garanteză, și mi-aștă împuta totădeuna dacă n’aș să face totă ce stă în puterea mea spre a lă opri d’a îmormînta geniulă săă în umbră. Intr’uă Z. Séu mă înșela forte, va ocupa mă locă ilustru între contimpuranii săi. „Unu altu lucru, pe care nu să potă ierta lui Domenico, este prevențiunea sea contra comitelui. Este uă nedreptate și nedibăciă comitele este una amică nu de lepădată, cunosce pe Papa, pe regele Bavariei și totă nobilimea; este forte avută, forte cunoscătoriă în pictură și forte bine dispusă pentru senioriulü Paolo. Déru de surda! D. Paolo vorbesce de dinsula forte cu ușiurință, ílu tradézá c’uä indiferință de necrezuta, și declară ce, pentru nemica in lume, nu voesce protecțiunea mea. Șeii cugetarea ce mi-a venită? ce D. Paolo nu iubeșce pe comite pentru ce o comite. D. Paolo este ună radicale din cei mai ardinți. D. Cobden e nemica pe lângă dinsula. N’am văzută pe nimeni se desprețuescu ca Domenico rangurile și titlurile. Mi- aducă amiite pre bine în ce termeni desprețiitori mî-a vorbită într’uă Zi d’unu pre care principe străină, — nu străină, e Napolitană, mi se pare, ori cumă, d’ună principe Italiană, proprietariulă acelei trăsure englese de care ți-am vorbită într’una din scrisoriele mele. Speră însă că sălbaticulă meă n’a fostă, nepolită a fi dimintiță cu cornițele; decă a fi fost, va aveaă bună mustrare la ăntîia oră căndă îlă voiă vede. Cornițele și cavalariulă vină la noi la ceara de sâră, voiă sei ce s’a petrecută ani demindță la ateliăriă................................... .urmarea pe măne,