Romănulŭ, august 1861 (Anul 5, nr. 212-244)

1861-08-01 / nr. 212

670 Ziarsl rmlanes „Lombardo 44 tot de la 5 Asgsst zi­e ks minister” de rtsbel a închiriat un kontrakt k’in fa­­brikant la New york nentrs' konstrik­­n'iFnea a dose fregate kuirasate ks n­euS de 14 milioane franiî. Fregata ,.D«ca di Genova 4 este avioane gala­mi armați mi Ba­nstea gine mare în nsgine zile. în momentul aktsale se afli în konstrsknisne la diferitele ar­senale italiane , fregate de rindsl m­­tîi§ mi e korpeti. ImnBmkarea mai multor ofigieri ai realigionarlor la for­­tul S. Elmo este de minijtul. Hitim în ziarisl „Wanderer44 de la 3 Asgsst. „De kind­skomotele despre o a­­lianii a­stro-rssi s’au redus la ade­ Birata lor Baleare, adiki la nsli, se ipemte, ka kontranartiti, nBBela, ki konfliktsi între Franga ini Assia ar fi anioane a se împika mi ki nstem a­­mitenta a vedea în skurt timp restabi­­linds-se înțelegerea kordiale de mai ’nainte între ambele kargi imperiali. Kassa m­im­inale a rebelei între Iie­­tersberg și Haris s’a zis de la înse­­npt ki a fost retragerea Frangei în fe­­stiunea Siriei, fiind kl­essia m­ißia a­­nea oksnagisne ka­mtîia do Badi în fanți ki Franga Boemie si meargi în deslegarea festisnei oriiitale mini ’n mini­ks kabinetsi de la Peter­­sburg. Se înțelege ki reanronjarea ambelor ksrgi di okasisne a m­ess­­iisne ki Franga ar fi filist la neter­­sberg oare kare koniesisni in nrinin­­ga nestisnei orientale, kari ar narali­­sa ori «ie antoniare de Austria. Hea­­trs sprijinirea acestei niveri se iitea­­zi fante. Este ksnoskst ki foatsi mî­­oisti serb Gramanin, amik deklarat al Frangesilor, a fost trimis la Konstan­­ti­nonele ka si faki akolo nereri ne kare Hoarta ns le astea akorda daka ns Boia si sankgioneze o denlini de­­stirgire a Serbiei. Kst­pa­tima ni s’a mai auzit nimic despre aneastă afa­cere, abum însi se isemte nBBela ki ambasadorul șerb s’a întors k’sa re­­snsns nemilgimitor mi kl mrinum­ele Mixail a konBokat nentri 18 Asgsat, o sksnim­i la KragBeBag, kare si de­cătri spăriase totă casa. Trebue se știi că ori de căte ori ne așteptă, Dominico își încuia ușia atelisriului, și, sune sau bată cine a vrè, elü nu respunde de cătu la semnalele nostru. Veștându ce-șî luase pă­lăria și ce învederată voia să ăsă, mătu­­șiă­ m­ea i-au oferită m­ă locă în trăsură; elă lu­a aceptată cu graciositate și amă fă­cută uă preumblare deliciosă pâne la villa Borghese. „Domenico eră într’uă disposițiune în­­căntătăriă și chripia ca să priveghiătăriă. Momentulă mi-a părută favorabile ca se risică uă oservare săă dóue asupra unui puntă, pe care­ să vei luă arătă că să pre­­țueșce în realitate, uă adevărată secătură, și care cu tote astea, cum­ă vei vede în­dată, are ore­care importanță relativă. Tre­bue să începă spunîndu-țî că toaleta d-lui Mancini la prăn^ulă nostru, de­și nu era cu totulă neauzită, nu era ce ar fi trebuită să fiă. Nici umbră de colab­ă rădicată, nu le pute suferi; mi-a <zisu uă dată că „astă aparată îi desplăcea;“ uă legătură de grită negră, și mănușie!... Negreșită eraă d’uă nuanță deschisă, dără în fine era o mănușie culare, pe căndă totă lumea, se înțelege, avea mănușie ca paiulu ; în fine, ca să-i termină descrierea, nesce cibăte grăse de pele fără lustru, cibăte de drumu. Și, orî cătă de multă așiu dori să­ lă văd­ă conformăndu-se mai multă cu de­prinderile lumii, cu tote astea nu potă <­zice că, afară d’acele oribili cibăte, cari defor­sbati assura cererilor iiliste Horgeî mi assura resnsnssisi ce a dat noar­­ta, o desbatere kare, în sinre ks ar­­mirile țjigantite Be le face Serbia de dosi ani, ns nre Bestemte nimik bsn, mal ks seami ki între nonoragiunea Belgrad Blsî nre domini înrâurirea fran­ Besi. „He d’alti narte Bititorii nomtri îari adik aminte ki Omer Ilamia tri­mis sire îmninisirea Bosniei mi a Er­­gegovinei ’nainte d’a­lla missre silni­ Be, a Berst o întîlnire ns nrin Binele Ni­­kolae al Muntenegrulsi, ka, sprijinit de înrîurirea acestsia, se noati mai lesne ajunge la o solsgisne naBisiki. Hltim­ul a Beasti Întîlnire ns s’a firist; kl nrin Binele Nikolae a epitat-o s^nt m­e­­test de indisnosigisne, oni nreksm a­­flim akBm, konsslBl rssesk la Ragusa, Domns netroBÎBi, a întrebsingat toati infisinga Isi snne a nom­i ne nrin Bi­nele de la Muntenegro d’a se întîlni ks Benerari Bl tsik. Dsni aceasti trita rea desnregritoarii Be a suferit Omer Hamia, vntító de la mrinBinele Serbiei ne «rmi de la al Muntenegrilui rai în nripinga resistingei nonoragisnil re­ Boltate în kBragiati de kondsita ambi­lor domnitori, ns remme generalisai tsik nimik de fikst de kit­a între­­bsinga nsterea armelor mi a în Bene o tanti, al kim­a ressltat nu-l poate nre­ Bedea nimeni, nici khiar kB anrossimare.44 a nojUNULU ,­ AVGUST. Pensionarii Statului. Legea nentri nensiunile fsnkgio­­narilor Statsl si este sibi mat mslte nsntiri de Bedere BÎBivasi, este atit de nedreanti kit este de rsinitoerii nentri Stat. Aceasta bobi do Bedi, ns n­in kspinte, ti n­in lifre, a kh­­­ora logiki este necontestabile. Dar mai ’nainte d’a intra în e­­samenul legii, kredem de datoria noastr­a snsne, ki ns kombatem drentsrîle domnilor fsnkgionari la n­ensisne, ti legea kare se di ateste drentsri, reksnoaintem ki dsmnealor ssnt în dreat a nretinde nensîsnea dsni ! gea în fsingi mi Boim nsmaî a akita, a dovedi m­in tifre, kl, daka ns se Ba nrefate legea aktsale, dsmi an oare kare timn lski srile Bor a­­jsnge fatalitetute la nsni, kl tien» sisnile fsnkgionarilor retrausî din ser- Bit­g si koBoruienski remunerariele fsnkgionarilor în aktivitate mi — dsne trezere de algi kigi­ Ba ani — si absoarbi, si mi întreaki khiar toate Benitsrile Statsl si. Simele alokate ansale nentrs nensisne ns se mirginesk într’o tifri finsati în bidget o dali nentri tot d’asna, ti kresk din an în an într’o m­onorgisne progresiei, mi ateasta este o konsetingi naturale a legii în fiingi, kit­ komisiunea întokmiti nentri reiterarea drentsrilor pensio­­narilor ns noate resninge ne atei kari dovedesk ki ai serpit statsisi mi au­ dobîndit ațele drentsri conform legii în fiingi. Dar ateste drentsri, ssnt ele oare In m­onorgisne lis serpigiele sesîrmite? Se vedem hit a £ lsal cea mai mare parte a tensisnarilor în a­­nsntimente ,în timpul serpigislil mi kit iaS în urma retragerii lor de la serpigiS. Bom fi binsigl, noate, de 5 ani de la 14 —19 liste 150 leî ne lsnn 5 — — 19 — 24 — 250 — „ — 24 ani. Kariera we a fokot anest fsnk­ Igionar in timp de 24 de ani, n’ este nimik straordinar, din kontra trebie se konBenim ki n’a înaintat de kit într’o m­onorgisne routginili mi obiin­­usiti, ki tel mal mslgi fsnk gionari fak­o kamien milt mal rmede; ks toate atestea Bedem m­in tablosi de mal sss, ki atei birbat, kare în vîrsit de 38 de ani, în vigoarea os­teni, nicimemte de la Stat o nen­­sisne d’o mie de Lei ne isni, n’a lisat fondslil nentis nensisni de kit 2940 Lei, kare abia not akoneri sn trimestrs al nensism­î sale, ki neste tot a nriîmit în retriboigisnl ssma do 104,400 Leî. Le Bedem alism ki­ dsni sn kalkil anrosimatiB Ba nrnîmi el mi istesom­î sil în drent în nen­sisnl. Fsnkgionarisl s’a kisitorit în Bîrsli de 37 de ani, kiud­mi a­­nsntimentele sale s’ar srkat la 1000 Lei pe Isni mi nitl ns oștea a se kisitori mal ’nainte. Si admitem, ki tm­iemte nimaî nîm în Bîrsli de 59 de ani, kare negre mit se poate nripi ka o exagerare, daki Bom zite ki nensio­­narii mi istesoriî lor în drent nici­­mesk de natri, tind­ mi meante ori mii milt în nensisnî, ne de kil­am, lisat statslsi în m­im­iri nentri fon­­dul nensisnilor, ti de kit *8 nicimit neste tot în remsneragism­. Se ns­­nem dar tifie, ne kari negremit ni­meni ni le Ba­taksa de esagerare. Un­isne a intrat în BÎrsti de 14 ani în serpigiel Statilsi ka skriitor k’o remsneragisne de 150 lei ne Isni mi în timp d’sn serpitis nekon­­tenit mi ne’ntrersat de 24 ani a a~ jsns nem la retribigisne de 1000 lei ne lsm. Negremit kl ateasta ns este sn kas este ogionale. Eaki dar kalkslagisnea esakti a retribs­­gisnilor sale mi a nom­irilor în fo­­losul fondslsl nentri nensisnl de 2 narate la Les întenînd de la 500 Lei în sss. Bîrsli nsgin înaintați nentru sn om triind în liniște, retras din serpigii, firi nici o grije nentis Biilorisl se8 mi­nitiind asigurat mi Biilorisl familiei sale. [Im­n srmare nsmissl se bsksrn d’o nen­­sisne Isnam­i de 1000 lei în timp de 21 Se admitem ki atest birbat mi siktesoril sil se bsksri înki în timp de 35 de ani de drentsl nensisniî, kalkslil ne arati o simi de 840,000 lei te­nlilemte statsi nentr’o regi­­nere de 2,100 leî, sau ki atei fsnk­­gionar un­ simauist­isi, nrcimesk a­­nioane de 9 ori mai mult în nensisn­, de kit a nrcimit titslarisl în remsne­ragisn­, sai ki sersigieie sale în tiran de 24 de ani din kari 20 k’o re­tribigione mai miki de 500 lei) kosli ne stat 936,000 lei, te renrestoti o retribigi fine lsnari de 3250 lei. Este însederat kl konsetinga snel ani, kare fate r­este fot lei 252,000- Se admitem ki BidsBa­lsi kare în enoka morgii sale este în Bîrsit de 36 ani mi konil Isi kari sunt noale de 9 sau 10 ani se mal bsksri în srma lsi în timp de 15 ani d’atea aensisne, eaki înki. . 180 000 Ileste tot lei 432,000 Adiki slaisi nkilemte nentri ser­­pigiele trekste ale aseslsi birbat de nak­s ori mai mult în nensisul de kît l-a ulilit în remsneragisul nentri ser­pigiele efektive. ÎI di de 143 de ori mai mult de kit a lisat el nentri fondsl de nensisne, nentri 2940 lei, statsl nlilemte 432,00 lei. Frsmoasi dobîndi înti’adeBir! De Bom kalksla În tr’ altfel, Bedem ki tel 24 de an de serBitis al ateslsl fsnkgionar,­­în care întri 16 ani d’o fsnkgisne în­­ferioarii ks ansnnamente mal mit­ de 500 lei), as kostal ne stat o simi de 536,400 lei kare dsni analogii represinli o remsneragisne de 1863 lei ne Isni. Se Bedem sn esemnis, kare de mi represvnli o karien nigin rmede, dar înfigi­ueazi miri sn resiitat mai avantagios nentri dînsa, adiki sn­isne kare întri un pîrsit de 16 ani în semgisi statslsi uii ajunge treptat nîni la 1000 lei de remsneraris însi în ansi dsni simi gisemte nrin m­o­­telgisne sn nost retribsil­lis 2000 leî, asemene legi trebse si in­ absorbi­rea tslilor Beriilsrilor statsl si în asalt de nensisni, este învederat, ki fon­dai kreat nentri nensisnile fankgio­­narilor prin num­irea de 2 naraie la fes, nu noate akoneri nici a sstea nam­e a atestor keltsîeli, ki dsne sn oare kare timn, fiind ki naragrafil nensisnilor kreate fataliteuite din an în an, într’o m­onorgisne gigantiki, nensisnile Bor koBÎrmi toate celelalte keltsîell, vor asorbi tot Benitsi sta­­tsli­ ui­ khiar îl vor încrete, ast­fel în kit­osfera m­eBedea d’aksm, ki ne kalea ateasli no ameningi­o desi­ Birmiti rsini, un faliment de stat. 6 — — 24 — 30 — 300 — „ — 5 — — 30 — 35 — 500 — „ — 2 — — 35 — 37 — 700 - „ — _i_­ _ 37 — 38 - 1000 - „­­as 1800 ne an, totalul 9,000— nom­iri. — — 3000 „ „ — 15,000— — — — 3600 „ „ — 21,600— — — — 6000 „ „ — 30,000— — 1500 — 8400 „ „ — 16,800— — 840 — 12,000 „ „ — 12,000— — 600 Lei..., 104,000 Lei... 2940 10 ani de la 16—26 lste 150 — ne leni­­ne 10 „ ,, „ 26 36 ,, 300 „ „ ,, 2 ,. ., „ 36 38 ,, 500 „ „ ,, IVa, 1­­­­­i 38—39 „ 1000 — „ „ Vb » » » 39—40 „ 2000 — „ „ „ 24 de ani­ ­ an 1800 — totalst 18,000 — nonrire — — „ 3600— ,, 36,000— „------­„ 600 )— „ 12,000— „ 600 — „ 12000— „ 18,000— „ 900 — „ 24000— „ 12,000— „ 600 — 96,000 2,100 măslă ună picioră bine făcută, am vre­uă obiecțiune de făcută contre lipsei de cola­b­ă de cămășiă și contra mănușieloră în­chise, lucruri destulă de urîte, în adeveră. Dără d. Jones nu e ca mine. Domnului meă unchiă î­nă desplăcutu mai alesă mă­­nușiele ca ciocolata ale lui Domenico. — „Cumă a cutezată băiatulu acelu­a se visă cu mănușie închisei a strigată elă după ce s’a deșteptată din adormirea mea. Și n’am nevoiă să-ți mai repetă vorbele plăcute cu cari însoți acesta reflesiune, fi­ste adevărată că unchiu­ mea era mai multă de jumătate bord căndă țlise aceste cuvin­te, și că, de atunci încât, n’a mai făcută alusiune la acestă subiectă. Ori­cumă, am crezută c’ar fi bine se previiă pe senio­­riul­ Paolo despre porțulă ce trebue se aibă în lume, spre a evita în viitor să ne­șce aservărî așia de desagreabili. „Cu scopul ă acestu­a, lu­ am întrebată, nu fără se alărgă la uă mică circonlocu­­țiune, — precauțiune oratnică forte de pri­­sosă, coci elă este așia de inocinte, așia de naivă ca ună copilă, — lu am între­bată, șlică, de unde cumpără mănușiele? — „De la ori ce neguțătoriă, îmi respunse elă, portă așia de puține, în­cătă n’am­ uă butică otărîtă de unde se le iăă.“ I-am recomandată uă butică escelinte, „mai alesă pentru mănușiele de ceremoniă, mănușiele de culorea paiului,“ am adausă cu dibăciă. Elă mi-a respunsu că nu merge nici uă dată în societăți, și că părtă numai mă­nușie negre. — Dără ai venită la prănd­ulă no­stru cu mănușie închise éru nu negre. — Este adevărată Ilise,­elă, am fă­cută uă escepțiune pentru d-vostră. — Asta e­uă mare amabilitate din partea d-tele, am respunsu că. Dară nu s’ar pute, în viitoriă, să împingi amabilita­tea ceva mai departe și să pui mănușie ca tota lumea. — Ca se vorbescu sinceră, respinse elă, trebue se mărturescă că principiele mele se opună la acesta. — C­ o! în ce amesteci principiele, strigai că rîțlîndă. — Rîții­­deră ascultă raționarea mea, urmă elă c’m­ă surîsu. Mănușiele, după pă­rerea mea, se portă pentru curăiiă, spre a conserva manele curate, voiă să țacă. Pî­­n’aci deprinderea este raționale și o pri­­mescă. Insă mănușiele negre sed, de res­pingeți astă nuanță căci evocă ideie lugu­bre, mănușiele de ori­ce altă culore de cătă negre și ca paiulă, respundă forte bi­ne la trebuința curăției. Din momentul­ în care îmi ordini se portă mănușie do uă cu­lore őre care spre față, lasă sau modă, încetezi d’a fi naturale, și am drept și a-țî flice că nu stm unu omu de modă, de susu séu de față, și că-mi bată foarte pu­țină capulă pentru aceste lucruri. Respingă prin urmare culorea pe care d-ta pari c’o susții. — Chieltuești multă spintă, întrerup­sei eu, pentru unii subiectu care nu me­­­rită atătu­a. Ar fi, mi se pare, mai simplu se acepteți­ deprinderile stabilite și să te conformezi soră. — Elü rădică atunci m­ă degetă, spre semnu de amenințare amicale, și respunse: „b­a semn la ce Zieh mașima ce propui merge mai departe de cumă crezî Ea tinde în adeveră a face se predomnes­­că deprinderea și se desființeze progresul­; căci ori­ce progresă, considereză­ lă cumă el vré, nu este decăzu uă abatere din de­prinderea stabilită. După cele ce Zid d-ta, Galileo se înșela și Incisițiunea avea dreptate.“ In ori ce modă bărbații îmvingă totă de una pe femeie în argumentare. El dă spre a se servi cu dînsele mai multe sofisme de fătă noi. N’am găsită ce să respungă atunci îndată, daru nu eram nici satisfă­cută nici convinsă. Nu că el­ nu fusese în convenință e din contra, recunoscă bu­­curosă că a ținută discusiunea într’ună ton forte voiosă, potă Z*ce chiaru că a ținutu-o cu multă grațiă și spirită, dérü nu­ să potă ierta că dă arăta importanță unoră nemi­­curi. Încă vă dată nu aprobe cu lipsa sea de sociabilitate. Frumosă probă de superi­oritate, Zeüț­a nu merge în societăți! cumă se pote face cunoscută m­ă june de pro­fesiunea sca dp că nu visiteza salarile. Tre­bue neapărată să mă puiă pe lucru și să­­mă vindecă d'acesta rătăcire. Se nu înțelegi altă felă natura interesului ce am în aces­­tă afacere. Nu mă amestecă într’însa din amore pentru artistii ci din amore pentru arte. Senioriul. Mancini este destinata a deveni ună pictoriă mare, îți garanteză, și mi-aștă împuta totă­deuna dacă n’aș să face totă ce stă în puterea mea spre a­ lă opri d’a îmormînta geniulă săă în umbră. In­­tr’uă Z­. Séu mă înșela forte, va ocupa m­ă locă ilustru între contimpuranii săi. „Unu altu lucru, pe care nu­ să potă ierta lui Domenico, este prevențiunea sea contra comitelui. Este uă nedreptate și ne­­dibăciă com­itele este una amică nu de le­pădată, cunosce pe Papa, pe regele Bava­­riei și totă nobilimea; este forte avută, for­te cunoscătoriă în pictură și forte bine dis­pusă pentru senioriulü Paolo. Déru de sur­da! D. Paolo vorbesce de dinsula forte cu ușiurință, ílu trad­ézá c’uä indiferință de necrezuta, și declară ce, pentru nemica in lume, nu voesce protecțiunea mea. Șeii cu­getarea ce mi-a venită? ce D. Paolo nu iubeșce pe comite pentru ce o comite. D. Paolo este ună radicale din cei mai ar­­dinți. D. Cobden e nemica pe lângă din­sula. N’am văzută pe nimeni se desprețu­­escu ca Domenico rangurile și titlurile. Mi- aducă ami­ite pre bine în ce termeni des­preț­­iitori mî-a vorbită într’uă Zi d’unu pre care principe străină, — nu străină, e Na­politană, mi se pare, ori cumă, d’ună prin­cipe Italiană, proprietariulă acelei trăsure englese de care ți-am vorbită într’una din scrisoriele mele. Speră însă că sălbaticulă meă n’a fostă, nepolită a fi dimintiță cu cornițele; decă a fi fost, va ave­aă bună mustrare la ăntîia oră căndă îlă voiă ve­de. Cornițele și cavalariulă vină la noi la ceara de sâră, voiă sei ce s’a petrecută ani demindță la ateliăriă................................... .urmarea pe măne,­

Next