Romănulŭ, septembrie 1861 (Anul 5, nr. 245-273)
1861-09-27 / nr. 270
m arawnii'M'—inA I*. 2 Î 0. All 111 \ • «mbbm—iiiniinmf'npijp^M—ww^—i——jüm—w—8BHM8asaieBg ______ J*k ____ W MIERK8RÎ. Jgg| as Égg| IgpiS 27 SEPTEMBRE. 1861. Voiesce Erek FV“' * ' BhS MMk S I f§§ șt I I LuminețUM*' puté. JM# %M lift 1ft In ft# ft! ft# 9 doua-țli după SerbatoriS. ’ f|f fi f&tfft HUT TŰITflit fl AlVlHtflTA f IV V VIMHl i fSfff Abonam se face în Bucuresci, la AdministrapXÎ ” “iv-v:""....... «8* QlâElit FOUTICU, iiOIifGIALI, mTIMNU. ,iu"c> I“ *— Ä Trei luni................................................ 32 — ________ ______-1. . _____ în județe la domnii Administratori și la carese lună.................................................. 11 pondinții nostrii, sau d’a dreptul prin poștă tri’"■.■gygjy.f............................. *£ (ARTICLELE TRÂMBE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) mi,ind si b,»n. Tot a.em.ne. ,ita Inji. Direptoriulüpariului Românulu și Redaptoriulu respune istoriu: C. A. Rosetti. — Tipografia C. A. Rosetti, (Caimata) calea Fortunei No. 15. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul epariului d. C. D. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. Va eși în tote zlilele afurîî de Lunia și a Asupra oamenilor ce au guvernat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului__știind insă că țeara, a căriî organisare trebuia făcută, era DE SECOLÍ ARUNCATĂ DE ABUZURI ȘPN DESORDINI ADMINISTRATIVE ATAT DE NUMEROASE CAT ȘI IN VETETATE șei. Supscris: Walevski, Principii lele-a- Uni. REVISTA POLITICA Râpciune. •ÎMvsu , Brumarelu. Ue s’a fi mai filokst oare în gestiunea Unirii Ilriminalelor ? se întreabă astăzî fit hare. He sbăi stassa de gs- Bernil ns aoeiute a ne sosne nemilia în aneastB nestisne? Demisiunea MinisterÍB18i transfă k5 nea mai mare grăbi anguțatB, de ne oare onorabilii boiul ni se gubesk tot asemenea a ne da informul mi în prigința Unirii? SsuBnem aceste întrebări GiBernBlsi mi Monilor 15181. Fiind kt, Borblrsm de demisiunea MinisterÍB18Í Haus, si adasgem ani krB n’aBem nini o uitire nosit iBE desine ruptiBeIe retragerii Ministeristsi de neste MilkoB. Unii sssțiu kt ar fi ncreatsarea îndatt a suirii Hriminalelor; alții înst zik kt ar fi uro Bcuit dintr'su skandal ffolîBt de sn oare kareliana Kosta, sbules im N’aBem nini o informare siksit nini asBura agestBÎ skandal ka st siptem Borbi mai ne larg aspuirit; se zine numai ktanei indisid, rtziutindsi ne motekusuea lBseaskt, ar fi resistat ks armele la o ordine de arestare datt kontrt-i de gBBern; se susue kiar kt ar fi dosi saS trei soldați Bnirnî de diussl în ayeastt okasisue. iltnt ktud s’aBem relagisin siksre asBnra nelor netrekste dtm toate auegtea ssnt nea mai mare reserBt. Revista esterioarii ns ne nresinteazi mai nini «n fant de bi’o însemnitate oarecare uolitiki. St. in.o.muim ks toate astea, ba si no indenlinim datoria de kronikar, tot no obosu. O intimidare, kare a modis niki o impresisne desfinnorabile nenris gSBornsi nanale, s’a nelrelist zilele «ieslea în Roma. Un birbnt anime Loc >telling akssot la Roma k’ar fi snis sn gondarm naiale într’o manifestare natriotiki. Esrtca kuminalell kondamni la moarte, rokomandidsl însi grației Sintsl si Ilirinto; generări«! Gogon rokomandi asemenea o indiluinți ințeleanti lui konsilii grațiorea kondamnalsisî; — dar se Bodo ki gsperasi nanalo roî si dea sn esernnl« mi s’arale energii, sintul iiirinte kmifirmi senlingo do moarte mi Locatelli f 'esekstai, ki toate ki îi rolestaso i chonientt mi kiar la emio fod do moninga l«î. Esekstareo so siBormi în aneiami zi, în karellaua notebri, în ners’oam, ksasnia Arnidinelsi Karol de Toskana ks uriminesa Maria de Neopole. Tot în anea zi se ’nfigimii la Fioronga sa o mă, anime Castrueieri, înaintea juoksratorisiii generale, mirisrind ki el a fost acela care a omorît n’ano gendarui nanale. Nsaela fi telegrafiati îndati la Roma, dar oj«ase nea tirzis — inonintele Locatelli sfrimise Breasla Isî ne emiofod, strigind, theoski Italia. „Sns! din koresnondengii uoiutri din Paris, zi ne Indinendinga Belyi k î», reialsnd aste fante, komnars nedeausa flksti Ibi Locatelli inoiinte ks aneea ne Ba asferi Becker kslnabile. Asti, komnarare kondamnt esistiuija usteríí limiiBrale a siutslBi skaBU mai bine de ki>t toate ragionarnenti le, E- sekstarea bietslBí lskntor román ub bh asea mai nsijin ressnet ín Esrona de kit riiiirea.konilBlBi Mortara. Senyéié dreutslBí ks kiszime Borsát mi yiuetelc maternitigií íiltiayiale Bor kidea assura bubi göveru ne mi mai ara nimik Bman. DsmuezeS orbemte ne nei ne kari Boeuile a î nerde mi nimi odatî, astadeBfer al anlinitiyiub na fi gresit o aplikare mai dreanu.“ Alegerile filiste de netsiji ji uii din Warszawa nentrs Mi nimaalitate as modis în ziaristiksmi în werksrile volitine o mnuresiBue favorabile naji,ÎBui nolone, kare min energia mi linimtea ne aS țjioBt în aneasta okasisne s’aS arstat demni d’a fi liberi, kim doreulle mi kBm a esmes nelimiat dorinya sea, mi mai alism în gruia in mandatai dat «iernilor, de kare umblam eri mi ne kare 1 uoblikim mai la Bale. rtsblikiin asemenea mai jos mi nelelalte mtiri ne mal aBem. Mandatul dat aleșilor Municipali la Warszawa. „Konsiderind kB Polonia, sfiiniati de îmnunirea din 1772 miss total desmembrati de nele dose îmii Brykl BrmBtoarie, n’a înnelat nici o dats d’a reklama drenturile sele, institugiunile mi indenending,a sea. .,2-lea. Eir a molestat nekontenit prin Sângeroasele mi ssblimi manifestare ne sunt: Konfederarea Ibî Bar, resbelele dskatulBl Warszawa, re- Bolsuiiunea din Noembre, konsabirile lui Zalivvski, Zawisza, Konarski, mi nrin nei treizeci de ani de ssferingi ai emigrării.“ „3-lea. Kiratests asuirsrile selekimi o esistimiB independiate prin manifestările nenorsisi din Warszawami din Wiluami prin săngele nea ksis în m&nelsrile odioase din 27 Fersaris din 8 Anzilemi din 18 Asgsst 1861, neksm mi nrin agitarea neînvetată ne donanemte în toate nărgile Iloloniei.1’ „4-lea. Ră tratatul din Biena, unde iieminii mi a căsătorit Iloloniei Boia a legalisa BSB mnarea lor, n’a bstezat instauroskcrie naționalitatea nolonese, mică, chiar dănd diferitele nărgire ale Iloloniei unor dominări striine, n’a astorisat nici odată anexarea lor, nu a lăsat a SBiisiste ka urobă ireknsabile de esistința nagisnii în regat (numit Holonia kongresului), ci o konstituțiune garantată, asiirind stropingelor Sioloniei drepturile lor naționali și despoltarea uniformă a institsgiBuilor lor naționali. „5-le Kă iimninii Sloloniei nu» resnaktat nici kiar puerea lor mi as Bidat de rusiie ori zissl tratat; „6-le Kă regatul Kongresului anesat Rusiei, fiind legal prin toate esistința sea de morințele liriane miratene, trebie să fiă considerat tot de Rua ka metrouolea lor mi Waszawaka kanitale a astor acestor state: „7-lea Kă regatul Sloloniei mroniiS zis, neancutănd de kăt nentru el luspun instituțiunea konsilielor minininali, de guBern mi de distrikt, ar renunța, ka să zinem amia, nrin anest singur fant, la drentul unei komune esistinte ks Litsania mi istenia mică narlininănd la altele gsBernal si aiăsător, se ar sankționa liber mi de bunăvoință, nea a ie konstitsi o krimă de kare nici o moință nolonă nu a devenit nici odată kmmnabile. „8-lea. Kă reskrintsi imneriale adresai generalislsi komite Lambert îî rekomandă d’a băpta a ksnoamte, mrin intermeziarisl anestor konsilie, trebuințele țerei mi d’a le komsnika 1b! AlesandrB II. „Noi, alegitorii, încrezînd konietițimilor noustri sarcina de konsiliarie rekumandim d’a mesinta lokoten intels regal«!«i, mlr’sn mod limsrit, ksrel rai nositip, trebuințele nagismî nolenese, firi salisfaierea kirora ea ns eanstea a se ba Ima d’o denlim linimte nîni a rekisnoainte de base esnstința știrii legale. „D’aiea-a le dim mandatai srmitoi: ,,I-ik Regatsl Iloloniei, ks Warszawa de kanitate, reklammd drentsrile mi inslitsuisnile sele, le reklacu asemenea nentrs nroBÎnyele ie ssnt snite ks el de sokle, adiki nentrs marele dskat Litsania mi Rstenia; „2-Ie Nimai întrsnit ksasie nro Binte regatul Sloloniei noale lsa parte la administrarea statilor lentralisati la Warszawa. ,,3-Ie Aieasta atîrni în moment»! aktsale de Boința monarksisi rss mi formeazi snika trebsinți mi singura cerere a flolonesilor, meksm iui singsrsi raizlok d’a asiksra esîstința iui regularitatea funkționarilor administrarii țerei; ,,4-Ie în fine alegătorii ni ostoriseazi ne konsiliari a fuio nimik mai mslt mi ar konsidera ori ie aktie ar eini din limitele aiestsî mondat ka sn abis de Boința îor, ka o krimi mi ka o tridare kontra intereselor sacre ale aatrnelor Tsrin 2 Oktobre. Ziarisl „Opîniono 14 de astizi deminte skomotole respindite ki Ricasoli ar fi adresat asterilor stnine sn manifest, atingitor de festisnea romani. Dsni se aieste skomole s’as respîndit în mai multe ziarie, ,,Opinione4t deklan nositis ki Ricisoli n’a adresat nini sn fel de manifest sau shtimat nnii Franței, nini Bresnel alte asteri, ki leiaie s’a zis desnne miute conferințe între d. Nigrn mi d. Thouvenel atingitoarte de metinssi shtimat, n’are nici o smbri de adezir. Verona, 2 Oktobre. Lokitenintele Mareunidl Benedek a grațiat salskrilor de zi (manoeuvre journalier) care fusese condamnat la moarte fiind kineroase a îndemna soldați imperialî la deșertare. Triest 2 Oktobre. Baronele Hübner nieaki asti la Syra, komitele Rechberg a sosit. Ragisa, 2 Oktobre. Omer Ilaiuia se mai afli iiki la Gazko. Alaitiîeri 300 tskî au fikstierkare ki mim armați si denirteze ne kaimakamsi de la Trebigne, fiind ki, în kontra obieisisî, ns faie niiî o distincțiune între Islamiții mi Raia, înaintea judekitorieî. Msnix 2 Oktobre. Kamera konsilierilor de stat adonli densiunea kamereî deastaților atingitoarii de nestisnea industriale mi amteanti ka gseernsi si înfimeze la Butoaria dieti sn noS irdekt de lege assura kornoratisnilor ne temeisi libertitii indistriale Newyork, 21 Sentembre. Se zice să se Ba monsne generalislsi Fremonto komandi d’o însemnitate mai milt spre a-1 îndemna prin aceasta a-mi da demisiunea. Bitilia lingi Lexington a durat mici la 18 Sentembre mi atsunf konfederațiî erau în nagsbi. Continuarea lottiliel s’amteanti nentri a doua zi. FQIți ROMIBUL L A VINII. Fartea VI. (urmare) XXXIII. Cititoriulă e superatu pate c’amustată arătă de multă fără se-î vorbimă de Thornton, și că am lăsată fără soluțiune una să dăue enigme ce se atingă de acestă gentilomă. Plecase elă ore în adevără la Statele Unite căutăndă pe Paolo, cumă putea cineva crede după visa pașaportului seă, pe care să cunoscemă? și, în acestă casă, ce motivă îl putuse face, ca și pe comisură de la consulată și pe mandatarii sei din London, a ține secretă loculă unde se dusese? Vemă respunde categorice și, sperămă, într’ună modă satisfăcătorii la aceste dăite întrebări. Singurulă curentă ce ne a oprită d’a face acesta mai de multă a fostă neputința în care eramă d’a spune d’uă dată istoria mai multoră persane. ___Mortimer, după ce se mutase din straffittll No, de elita Rohan in strata Neuve-Saint-Augustin, urmase neîncetată a primmi comunicări în privința lui Paolo. Aceste comunicări nu meritau cele mai multe nici măcară a fi luate aminte, de că elă stăruia a le transmite poliției. Cu tote astea că scrisăriă datată de la Havre lipsă atențiunea sea, arătă din causa tonului de sîmptibilitate de care era întipărită, cătă și sorgintea din care părea că vine. Autoriulă, care se dcea aginteală unei societăți de emigrațiune pentru Statele Unite, și pretindea că e filantropă, explica camă fusese apițată simpatia sea de stăruința personei ce însera înșciințarea de care e vorba în iarie, și cum, prin urmare, propusese la nesce cercetări în administrațiunea sa, ca să să asigure că nici ună individă ale cărui semne se asemennă cu ale personei căutate nu trecuse pe nici una din corăbiele societății. Din acestă cercetare a resultată că în adevără ună june ală cărui esterioriă se apropia de semnele date despre d. Paolo Mancini se presintase la cancelaria la 26 Martie trecută și luase ună locă de clasea a doua, pentru New York, pe corabia Atalante. Numele acestei persone, după cum se vedea din registre, era Paolo Manni, iar nu Mâncini,deră astă ușoară diferință în nume putea fi din crărea comisului care înscrisese pe călători. Din nefericire știrea corespondintele necunoscută ale lui Thornton, nu putuse se vădă el însuși pe Italiană; deră de ce automiulă însciință nu va judeca că trebue a profita de acastă informare și va veni la Havre, comisura susă menționată ar fi pe fericită făcându-i cunoscute suvenirile sale în privința individului înscrisă suptă numele de Paolo Manni. Urma semnătura autoriului scrisăriei și arătarea cancelariei la care trebuia a se adresa. Ună post-scriptă adăugea că corabia cu vapărele Nonchalant pleca de la Havre la New-York a doua șli. Mortimer judecă aceste arătări pre pretinse spre a învoiună momentă de îndouință. Merse dreptă la poliție, își visă passaportară pentru Statele Unite, ca să fiă la nevoie gata a se îmbărca. Pleca apoi la Havre, unde în curăndă ve^i că fusese victima unei mișelăse luări în rasă: semnătura, strata, numerasă și cancelaria era imaginarie, Thornton se întorse cu totul des animatu, mai sumbru și mai sfărâmată decătu totă de una. Prinse gustă a merge deseori la Morgue. Acestă rocă tristă și scenele ce se presintaă acolo esercitau asupra lui unu felin de fărmecare sălbatică. Primul prepusu ce avusese că Paolo se aruncase în Seria revenia neîncetată în mintea sa cu stăruința unei ideie fipse, și imaginațiunea se a morbăsă nu se putea opri d’a-și represinta neîncetată pe Paolo întinsă pe petrele sumbrului stabilimentă. Thornton se afla acolo într’uă demănăță în momentul căndă aduseră mă cârpă scosă din apă. Nu stetese în apă decătă căte-va ore, și nu era delocă desfigurată. Era cadavrulă unei fete, abia în etate de douezzeci de ani, de statură mirjlociă, sveltă și două frumuseță însemnată. Lungură scăperă unsă și lipită de tîmplele și de gătură scă, făcea de se vedea și mai bine delicateța peliței sele de alabastru. Ea era îmbrăcată în albă. Uă mulțime numeră să se grămădise în giurulă frumăsei morte. Emoțiunea era generale, și fiecare esprimea în diferite moduri causa acestei morți timpurie. Cei mai mulți o atribuiau firesce unei desperări de amăre. Mortimer privi multă timpă și cu atențiune acea figură întipărită d’uă linișce solemnă, și cu cătă o privindă lucrare straniă de transformare, astă fel că cumă este în unele visuri, se îndeplinia încetă pentru dînsulă în aceste trăsure neînsuflețite. Fiecare liniă părea că se modelez o putină câte pafinu dup’ale unei figure forte cunoscute, dup’ale unei figure întipărită de noue ani cu trăsure de focă în mintea și în animarea. Orice noțiune de timpü se șterse pentru Thornton, și i se păru că abia era acea-a pe care o identifica cu cadavrulă întinsă în acestă momentă înainte-i, se răsfima pe dragulă seă, fericită și încredetăriă, și elă, nebunu ce era, avusese cruzimea d’a o respinge, d’a o condamna la desperare! și astă morte era fapta sea! și elă, omorîtoriulă, er a aci în fapa, victimei sele! Luptă influința acestei oribili ilusiuni. Mortimereși și arărgă de se aruncă în Seina, în orașiele cele mari poporate, ună omnă póte pre bine căde de simplă lipsă de puteri și muri în mișlă loculă stratei fără să lă dea cineva aminte decă alege rîulă de patură seă funebru, este sigură că va fi oprită in esecutarea scopului scă de personele acelea chiară ce în casulă d’ânteiă ară fi dată din umeri și ară fii trecută pe lăngă dînsulă; causa acestei diferințe se explică de sine; locuitorii orașieloră mari sunt necreștetorî și se temă d’a nu fi înșelați; unu omă care se svîrcolesce în strata, cu spume la gură, pote fi ună amfitonă, deoarece acelta se a-