Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)

1861-10-25 / nr. 298

i * « K­ ­r. 298 Amil V. Bucu­rescu, 21 l Monitorial de ieri ne snane ki . Miria-sa Domnitonul a primit demi­­­siunea d. I. Kantakosino m’a înșir­­linat ad-inserim, ka­nortofolisi mi­nisteriell iastiutier ne d. Doktor în mediu­» h Anostol Arsak­i. Daki ns ne înmu­lți» însi, Monitorial na ne a sues nit­’ akam ki d. 1. Kantako­­zino ui’a fost dat demisianea, mi n­in urmare altem drental si ne inirim kind Bedem ki ne snano ki Dom­­nitoru­l a primit demisianea anai mi­­nistra fii’ a ne ni snas mai nainte, fii khiar în aceste linie a­le Moni­­torialul, k’aiei ministra a fost dat de­­missiunea sa. Dar ne bare temeiam­ se ferem lakriri mi esmresiani logiie de la gavernai komnauiel de doar­­sm­e-zeie! Iiltim­ie din întră nrekam mi iele din afan lisînda-ne asti­zi mai mult snagia si ne fii. erlat a ananija ai­ emirea ia famim a anei skrierî sue­­liaie pentru organisarea komanelor do d. Ion Gika. Organisarea koma­nelor snerim kt mtia akam sojjî­ki este cea mai de kmelenie organi­ser­­a anei yeri mi ki, kam silane d. Ion Gika în urekaB Înlarea sa, lău­tele pentru libertatea komanelor au fost lang­ mi singeroase în On­dinte. Firi organisarea komanelor mi firi libertatea lor nu i­oate fi într’o na­­ib­ane niil libertate, niil dreutate, nici tbrii­, niil khiar o administratiane bani; mi daki ne mai îndoim d’aiest mare udeBir and­ fantele gavernelor noa­stre lelor reauyionarie sânt aii sare a ne demonstra kam toate s’au silit a sagrama libertijjile mi drentarile koöianale mi kam ga pernele d­ior Euareafie mi Dim­itrie Gika an sobiI, ks toati valerea materiali, de kari an nefat disusne, snre a an­de kiar mi­l de drentari mi libertigi Marii­­ale se mai nazarim suma ne an­se de sânt baionetele strbine. D. Ion Gika, nabli kind an nrolent întreg în­­ i­i­ Btuya o.'geiiisiril komanelor faié an adeBirat serpin­s mi d’areea nante mi skrien.­a sa na este k­uili, kill dane kit afhm abia Br’o 50, 60 de esemulare sau Bandal de mi santmal done lane de kind a emit de saut tiuar; mi ’« a­ ost want kall se re­­kanoamlein mi kalna aiestel redan­­jiiani kare a hsat se­ I skane din Bedere aieasti skriere, kiar din zioa emirii sale la Iamim. D. Ion Gika, suane în ireksBri­­tarea sa ki »’a firist dekit beea se trebaia se faki; a leat mai multe skrierî în aieasti mare mi însemnați mate­rie, lé a stadial ni’auoî lé a m­ala­­ralisat mi lé a annonial, dane kam­i s’a nirai mai bine, ka treb&viuele noastre. Gika Tot în ureka B Înlarea sa d. Ion zile ki „ka boati libertatea mlresei, de care ne-am bakarat a­­nioane de dosi ani, se vede ki sni­­riteie a fandate în iante de narlite mi de personan­liui, konseiiniji, adaogi d. Gika sure a îndaiii loBirea, nea­­m­inti­noate a enoiei de transi­liane în care ne ailim, la noi nabliiimiii okenaijl în flo­eraiki y’a« aBsl niii timnal niii linistea trebaitoarie nentru asemene lestiani, soa duki kite o dali an ziarist a atins Br’enu din a­­ceste materie, a firkat-o într’an mod ssuerliiiale, mai mait ka o rekansta­­lare, firi a intra în arom­antele iei mi fir’a o desporta astfel în kil si-i doa korn mi st, noan­ serpi.u Ilii mai la Bale, în alele trei foijje ale întredaierii sale, revenind din nou asaura aiestai nan­ m­aî zile niki o dali ki „lisînd ka total la o narte lesh­amlo uolitiiei mi eBitind a ki­­dea în konsiderii de narfite, în iante de personaliliui mi’n animosilijil se ambiuiianea namte în ori­ce stat li­ber, se Ba okana numai de organi­sarea din întră nrouria zisi.u Na Bom desbate aslizi ka d. Ion Gika nici despre ureki Bîntarea domniei sale, nici despre organisa­rea kom­anei ii ne pom mirgini ia ki­e­ Ba kapinte namai mi despre ana mi despre alta. Despre iele ie­liie în ureka- Bîntare b ni resnande namai ki bi­­zarim ka m.rere de nă ki daki iei laiul toui s’a okanat, dane domnia sa, ka iante de narlite, na­intim ka­ie s’a okanat domnia sa de n’a dat d’akam doar ani la lumini asemenea lakur­ bane, m­in kami ar fi natal si no ’m­ene kam trebae si lakrm­, si ne arate kaie a b­a bani, mi noate, line mai mtie, si ne skano kiar d’a­­iele lente arankind în miziokal so­­lietiuil skrierî folositoarie kari si ne atragi, mi dlind astfel xrani min-­til oamenilor si ne faki si diBe­­nim mi din noi, kigi mai malul se Ba­natea oameni hin ambiuiani, h­­in personaliliui mi kiar firi in­terese de nart­te mi si ne si­lim si-1 armirim ne baiea lea fru­­moasi mi roditoarie a anei organi­­siri m’a anor înBiui minte ka total absirate kiar de uolitiki. Domnia sa a fost mici la matere în­­ imn de oul­lant m’ar li natet m­in armare nablika m­in ministerial instrauuiam­i nablue mi italie mi skrierî folositoarie, beia ie negre mit ki s’a mi nablikat mi noi namai na miiarim da neste dinsele. Este însi mai bine tirzia de kit m­ii o dați mi n­in armare felinitim ne d. Ion Giica nentra nobilele mi ’nal­tele legisnl­ie ne db­lataior mi-i m­a­iui mim nentra lakrarea lea bani mi folositoarie 10 a bine Boit a na­­biika, iei naum­ în nartea iei lea d’m­­tîia, kare ne fale s’amientim la mare neribdare mi­nartea a doua. Il mal­ Uimim asemenea ki ne suane ki lestianile nolitite, considerauiianile nolitite de nartiie, kari adak laute, sânt niskate numai de ambiuiani. Noi am kreZat mai’an­ ki’n ori ie stal libar sânt laute mari, m’ane ori lante kari se ajang la personaliliui mi din neno­­rotire ia versekaliri mi kiar ia si­n­ge, fir’a fi m­oBokare m­ii de riim de a­m­b­i­ui­i­s­n­e si d’o kredim­i­­ are m’adepirati într’o ideii, no­­ i iliki sas religioasi, dreanli sau kiar gremiti. Doranal Ion Gika ne sna­­ne ki numai ambiuianea este koasa aieior fante ear na kredimua Îb­­tr’o ideii tu’amoarea, nini la fa­natism kiar, nentra a ideii mi nentra binele n­a b 1­i­k. Bine mai miie! Hoate se aibi dreiilale d. Ion Gika mi m­in armare min ne Bom mai gindi, Bom mai fem­eia mi Bom mai konsalta mi ne algii, si ultimim ki oninianea domniei­ sale este basali negremit ne iobu le­­meinik, mai ka scaun kind în trei foiyo o reveti de doai ori, mi ki ambitiianea este singurul mobil ear na kredim­a într’o ideii. Se mai a­­diogim mki, spre anxrarea tre­sei ki, misiunea iei de kitielenii na este a nablika vio­ente de leul, ii a anta trebsin­a kalirei­ a sag kalirei­ a reforme mi organism­", a faie ka trebaim­a aiei­a se fii din ie în ie mai simplu­, m’a îmboldi ne gBBern a faie kit mai karmd m­oiontai de lego, ai da în desba­­terea kamerii m’a­­imne în lakrare, m’aieasti datorii noi ne-am înmli­­nit-o nekonti nu­ khiar în urißin­a or­­gani­sirii romanelor. Kit desire niolente de lege, uronica zise, mi­­siunea m­esei este mai inait­a kri­tika, a anialisa, a sasum­e m’a ko­n­­date ne iele ie se daă de galern sau kare se nabliki de nartikalari, mi kind m­esa nubliki din kind în kind kite an mrolent de lege a­­leasta, în genere vorbind, n’o faie mi na trebae s’o faici de kit ataniî kind Adunarea este în afanul d’a desbate aici nrcieni, kill într’alt­­fel, un blikar a lai într’an ziarîa, ar fi de m­isos. Noi avem în cartonele noastre de mai mali tim­n, an­tiro­­ioiil de lege, neutra organisarea gar­­dei naționale mi altal nentru refor­ma legei elentorale, mi ka toate a­­cestea na le nablikim, kni ar fi de m­isos dari ele nu sânt în desbate­­rea Adlanirii. Am nabliicat anele, între care mi nentra organisarea is­ti el bimi mi nentra modal m­in kare biem­i komertiam­i ar natea se-mi împlineaski banii se aa se iea dane la letigiini, mi se folosirim? Tot aieasii kaasi ne faie ki 1ja analisim akam ord­ental de lege al d-lal Ion Gika sare a anroba b­ea ie kredem ban m’a kombaîe beea ie kredem res în acest m­oment. Aiea­­sta Born taie-o însi­rind boiji a­ Bea fericirea al sedea ne biaroal Adanirii kal­ataniî numai va fi da­toria noastri ai desbate. Ilentra asli­zi no mirginiin a zile ki tot ie ni s’a nirat greun­t în acest nro­ient este ki ’n mare narte di ko­máim în minute givernalai, mi mai ka seam­i m­in drental ie­ I di d’a nam­i el ne Mair, s&S ne Marele, dane kam îi nim­erite, destul de bine dane noi, d. Ion Gika. Jie nare în adezir, un­ l­adat Mare, alei om kare este nemit de gipern, mi na’l natera asemina de kit ka alei kam­ se kred onorauî kind a­ nicimîl o de­­koratiiane fir’a a fi filist nimik nen­­tru a o merita, kam sare esemn la kind merg într’o ambasadi, kind treie an seBeran n­in ueara lor mi altele asemene, an Mare, numit de gapern, este dane kredinta noastri, an f­a­n k u­i­o­n­a­r, esa ns an Mare, mi n’am nimik ban­a amtenta de la acel om niii de la komana lai. Aieasti kritiki, mi niki kite­pa, kam de felul aiesta, în pri­inua interve­­nirii freßernalui în administrarea Ro­­manei, leea ie este, dane noi, a­ 1r­dierea Bienei komanale, nentra rost n’avem de kit a recomanda lakrarea d-lal Ion Gika m’a îndemna iikine icliueni a oiili, a o kanoamte m’a îmboldi fi­ kare în serbal sea nega­­uem­ mi ne renresintanui nauianii a inciede k’o ori mai nainte ia or­ganisarea komanelor. Fiind ki Borbinta de kirui si nu mai orte kititorii nostrii a le sna­­ne kile- Ba­kii Binte desnre o alti na— blikare, însi ale­monti la arekii, kill m­irtarim ki saferim a Borbi tare desare aieasii lestiane. Doai ani se vor îmultui în ka­­rindi de kind se nabliki la noi o bromiari nem­odiki sânt. titlul Rebi­­sta Karnagilor, sabi redan­isnea d-lat G. Sion. Aceasti revisti a tratat, în kars de doai ani, o melai­de sabiente mi nolitiie, mi instran­­tino, mi nlikate, mi ka toate ki ce­le mai multe au fost bine tratate, ka toate ki toati lamea rekanoamte trebuim­a ne am­rati d’a avea mi noi reviste, ka toate ki afari din re­­vista Kaniatiilor na mai avem de kibt Repista Roianii, nici ana nici alta na m­ostieri, ba nici redautorii lor sânt siliuii na nam­ai a lakra grilis­ii ni­­ici a nicii lor dînmii nentra tinurirea banelor și folositoarelor lor lakriri. Astfel de Sion ne suane ki Baka­­remti, kanitala anei nayiani de zece milioane de Romini mi kare kon- Uine ana sau­ linii zeii de mii de lokuitori abia are doar sute de a­­bonații, mi nagaba sa este ka atit mai însemnați ki n’are o avere în­semnați sure a o kieilai nentra în­ Biuitera mi neireierea noastri. In dreapta i întristare d. Sion, ne sna­­­ne în No. Reviste! Karnagilor de la 15 Oktom. ki la Kanitai analai Ba faie In cartea sa 0 grimadi mare de birui, mi le Ba da fok, mi dani a lor ardere Ba nane in aiel lok 0 kraie ka urmitoarea ínskrioniane, „într’an sekol de nerzare „Kirui Rommii na litenă „In kit, nlinl de desnerare „Aatorii le ardeam.„ Ultim ki kronikari­ ne saan ki era an timn în care Rommilor na se era aminte a skrie m’a lu­i si namai a fare. Akam însi se nare ki nici na mai faiem nici nu mai skoieni, nici na­mai litim ii amtenlim ka si le faki toate nentra noi stîlnîi uerei. Faiem anei la kometiuenii numirii mi le ierem Boia a-I îndemna a liti m’a faie knî namai laram­indi-ne mi iskrund Bom natea fi De la Ilaris se skrie ziarilsî „Vater­land“ (Hatiia), ki este nositiv, gsvernul Framueî este disnis, a faue din nos kabine­­tsisi de U Wiena m­onsnerî atingitoare de vedarea Venegieî. Aste date va nsne ne tanet m­onsnerea sasi skimb ai Venesjiei în kontra Brijegovinei. Se asiksn ki, Dsuele de Grammont a ini nriim t trebaingioasele i­strikuisni în aveaste m­iviniji. Viena 30 Oktobre. Missrile ie se vor las în isontr« Ungariei «aut de natsri foarte serioase uii seaim.ni ks starea de asediarie ka sn os uelsi lalt. Aftem kt se va nonri ks nslere armate strînyerea kontribsuisniî domesîikalo, kare s’a îngxdsit nîm. aksm fiind ki ns ingresiazi întrs nimik tesasrsl Statslsi mi s’a inlrebsinijat nentrs îrnnlinirea trebsinjjelor neamrato ale koinitatelor. Ko­­mitalele n’aü înteuiuiat lokoteninuei bsdyetsl keltsielilor lor; ministerisl finangeior ns le va akorda nrin snnare ssmele trebsiniioase; ne d’alti narte iionrindsse aksm mi slrîn­­perea konlribsgisnii se ’ngelei/e ki admi­­nislragisnea komitatelor ajsnge nrin fanți ks nenstingi. Iliin snnare ns noate ii indoiate ki n’a'iea kale desfiingarea Msniuinalitigilor se va faie în sksrt timn, kiar mi firi în­­trobsingare de mizloa'ie silniue. — Skomo­­tsl, resnîndit nrin mai mslte ziare, kt se va institsi nentrs Kroagia o ksrte ssnremi se mingine, ks toate auestea ns-l nstem kon­­lirma inks. — Domisisnea Tabernikslsi, ko­­mitelo de Majlatk mi a jsdekitorslsi ssnrem (Iudex Curiae) komitele Apponyi, n’as fost iniimite inks, ureksm am nstst afla. De la Pietersburg afism nivela intere­sanți, ki akademia de artilerii a adresat m­i­­nistrilsî de resbel o netigisne, prin kare c­­iii­sr­l Akademie! se roagi a li se nom­i din leafa lor 5 la ssti în favoarea stidin­­gilor straui. Aceasta este destul de semnifikativ nentri sttsagisnea aktsati. Sl­risor! de la N­eterberg ks data de la 25 vorbesk desnre un noă konflikt al stsdin­­gilor ks okasisnea redeskiderei sniversitigii. 700 stsdingi aă uerst a se imatriksla din nos mi voik­ a dobîndi intrarea nentri stsdingi­ neimatrikslagî. Urmarea fs o tsrbsrare la edifuisi sniversitigii. Trsnele intervenirs mi stsdingii se onssen ks forgi. 200 sts­dingi as fost arestagî, snst vilnerat. Se­uressnsne ks auest konflikt va provoka o notă în­chidere a sniversitageî. Terminsl nentru alegerea primars a alegitorilor s’a filisat la 19 Noembre; aiela pentru alegerea denstagilor la 6 Devembre. Ilemta, 28 Oktobre. In uiedinga nle­­nar­i. de astizî a magistratsisi oriminesk, a nitit notarial ssnerior d. Királyi enistola ko­­misarsis­ regesk, nrin kare sssnendi ne zi­­ssi notar ssnerior din fsnkgisnea sa mi nro­­nsngi membrilor koimtatslsî se aă­­sat parte la votarea adresei înalta de san­obare (se a­­tinge de adresa alungstoare de eseksgisnea kontribagisnilor). în urma acestei­a no­tarai ssnerior a denis îndats isnkgisnea sa. Ko­­misarisl, înfigimînds se mai tirziu a tiiat din m­otokoî nasagele atingitoare d’aieasta. Ileuita, 30 Oktobre. Magistratsl ora­­mslil (Msniuinalitatea) a denss astizî in cor­pore mandatsi ses; nimai kigi­­va fsnkgio­­nari mal remin m­ovisoriă nentri 14 zile sure a da ksrs likrim­lor iclor mai srgingî. Berlin, 29 Oklobro. în uerksrile fl­­nangiaro d’aiui uirksli skoinotsl, ks kasa Rothschild negogieazs ks banka Ilrssiei de­snre o oneragisue finangiars, nrin kare banka franuesi va iiriimi 15 milioane talere în ar­gint. Gazeta Bsrsei ansngs ki banka flrs­­siei îmnrsmsti ne uea franuess ks siksran­­gi de Lombarde mi de diskonte 15 milioane Talere. Brsksel, 29 Oktobre. Se asiksrt no­sitiv, ki skrisoarea de akreditare a nosls! ambasador belgiă la Torin, va fi adresate kitre regele Italiei. Drin aieasta gsvernsl Belgie! nronsugs reksnoamterea rigatslsl Italia. Mostar, 27 Oktobre. De la Trebigne afism, ks Lska Bskalovici a atakat ks Zsb­­raniî se!­la 24 Monistirea Dsini mi la 25, noaptea, satul Liskovo (în densitate de dois ore de frontaria asstriaks). Tsirii au suferit mari nerderî și Zsbzanii au înaintat spre nor­ovo. La Trebigne s’a intentaă re’nforgir­e de la niva, kare a fost evaksats de insur­­gings mi oksaats de trsnele 1st Omer Dama* Uli de Im Gagko s’aă num­it trsne tsr­emtî, kari, dsns probabilitate, ssnt destinate nen­trs Trebigne. Ragisa 30 Oktobre. in linia de la 26 au rămas din partea Tăriilor 46 morgi, în­tre kari Mixtar-Bei, mi 35 vsinoragî. Din partea inssrgingilor ni se kisnoaște nime­­rsi morgilor mi vsinoragilor. Inssrgingii s’a­­fls la Disma mi vivendis kasele Tsruilor. Loksîtorii dinnrejsi trek avigiile lor la Tre­­bigno ssă ne teritorial austriak. Newyork, 19 Oktobre. D-ns Lyons a protestat în contra arestarei arbitrare a ss­­asmilor britanici. D. Seward a resp&ns, ks toate clasele son­ete geî trebse si se ss­­nse missrilor nentri si ks ranga nsbiiks. .. ].Seneralsl Price s’a fortifikat la Karthago. Se amteauts o bitik­s. Re ’nforgirs as nic* kat nentra statal Kentucky,

Next