Romănulŭ, octombrie 1861 (Anul 5, nr. 274-304)
1861-10-25 / nr. 298
i * « K r. 298 Amil V. Bucurescu, 21 l Monitorial de ieri ne snane ki . Miria-sa Domnitonul a primit demisiunea d. I. Kantakosino m’a înșirlinat ad-inserim, kanortofolisi ministeriell iastiutier ne d. Doktor în mediu» h Anostol Arsaki. Daki ns ne înmulți» însi, Monitorial na ne a sues nit’ akam ki d. 1. Kantakozino ui’a fost dat demisianea, mi nin urmare altem drental si ne inirim kind Bedem ki ne snano ki Domnitorul a primit demisianea anai ministra fii’ a ne ni snas mai nainte, fii khiar în aceste linie ale Monitorialul, k’aiei ministra a fost dat demissiunea sa. Dar ne bare temeiam se ferem lakriri mi esmresiani logiie de la gavernai komnauiel de doarsme-zeie! Iiltimie din întră nrekam mi iele din afan lisînda-ne astizi mai mult snagia si ne fii. erlat a ananija ai emirea ia famim a anei skrierî sueliaie pentru organisarea komanelor do d. Ion Gika. Organisarea komanelor snerim kt mtia akam sojjîki este cea mai de kmelenie organisera anei yeri mi ki, kam silane d. Ion Gika în urekaB Înlarea sa, lăutele pentru libertatea komanelor au fost lang mi singeroase în Ondinte. Firi organisarea komanelor mi firi libertatea lor nu ioate fi într’o naibane niil libertate, niil dreutate, nici tbrii, niil khiar o administratiane bani; mi daki ne mai îndoim d’aiest mare udeBir and fantele gavernelor noastre lelor reauyionarie sânt aii sare a ne demonstra kam toate s’au silit a sagrama libertijjile mi drentarile koöianale mi kam ga pernele dior Euareafie mi Dimitrie Gika an sobiI, ks toati valerea materiali, de kari an nefat disusne, snre a ande kiar mil de drentari mi libertigi Mariiale se mai nazarim suma ne anse de sânt baionetele strbine. D. Ion Gika, nabli kind an nrolent întreg în ii Btuya o.'geiiisiril komanelor faié an adeBirat serpins mi d’areea nante mi skrien.a sa na este kuili, kill dane kit afhm abia Br’o 50, 60 de esemulare sau Bandal de mi santmal done lane de kind a emit de saut tiuar; mi ’« a ost want kall se rekanoamlein mi kalna aiestel redanjiiani kare a hsat se I skane din Bedere aieasti skriere, kiar din zioa emirii sale la Iamim. D. Ion Gika, suane în ireksBritarea sa ki »’a firist dekit beea se trebaia se faki; a leat mai multe skrierî în aieasti mare mi însemnați materie, lé a stadial ni’auoî lé a malaralisat mi lé a annonial, dane kami s’a nirai mai bine, ka treb&viuele noastre. Gika Tot în ureka B Înlarea sa d. Ion zile ki „ka boati libertatea mlresei, de care ne-am bakarat anioane de dosi ani, se vede ki sniriteie a fandate în iante de narlite mi de personanliui, konseiiniji, adaogi d. Gika sure a îndaiii loBirea, neamintinoate a enoiei de transiliane în care ne ailim, la noi nabliiimiii okenaijl în floeraiki y’a« aBsl niii timnal niii linistea trebaitoarie nentru asemene lestiani, soa duki kite o dali an ziarist a atins Br’enu din aceste materie, a firkat-o într’an mod ssuerliiiale, mai mait ka o rekanstalare, firi a intra în aromantele iei mi fir’a o desporta astfel în kil si-i doa korn mi st, noan serpi.u Ilii mai la Bale, în alele trei foijje ale întredaierii sale, revenind din nou asaura aiestai nan maî zile niki o dali ki „lisînd ka total la o narte leshamlo uolitiiei mi eBitind a kidea în konsiderii de narfite, în iante de personaliliui mi’n animosilijil se ambiuiianea namte în orice stat liber, se Ba okana numai de organisarea din întră nrouria zisi.u Na Bom desbate aslizi ka d. Ion Gika nici despre ureki Bîntarea domniei sale, nici despre organisarea komanei ii ne pom mirgini ia kie Ba kapinte namai mi despre ana mi despre alta. Despre iele ieliie în ureka- Bîntare b ni resnande namai ki bizarim ka m.rere de nă ki daki iei laiul toui s’a okanat, dane domnia sa, ka iante de narlite, naintim kaie s’a okanat domnia sa de n’a dat d’akam doar ani la lumini asemenea lakur bane, min kami ar fi natal si no ’mene kam trebae si lakrm, si ne arate kaie a ba bani, mi noate, line mai mtie, si ne skano kiar d’aiele lente arankind în miziokal solietiuil skrierî folositoarie kari si ne atragi, mi dlind astfel xrani min-til oamenilor si ne faki si diBenim mi din noi, kigi mai malul se Banatea oameni hin ambiuiani, hin personaliliui mi kiar firi interese de nartte mi si ne silim si-1 armirim ne baiea lea frumoasi mi roditoarie a anei organisiri m’a anor înBiui minte ka total absirate kiar de uolitiki. Domnia sa a fost mici la matere în imn de oullant m’ar li natet min armare nablika min ministerial instrauuiami nablue mi italie mi skrierî folositoarie, beia ie negre mit ki s’a mi nablikat mi noi namai na miiarim da neste dinsele. Este însi mai bine tirzia de kit mii o dați mi nin armare felinitim ne d. Ion Giica nentra nobilele mi ’naltele legisnlie ne dblataior mi-i maiui mim nentra lakrarea lea bani mi folositoarie 10 a bine Boit a nabiika, iei naum în nartea iei lea d’mtîia, kare ne fale s’amientim la mare neribdare minartea a doua. Il mal Uimim asemenea ki ne suane ki lestianile nolitite, considerauiianile nolitite de nartiie, kari adak laute, sânt niskate numai de ambiuiani. Noi am kreZat mai’an ki’n ori ie stal libar sânt laute mari, m’ane ori lante kari se ajang la personaliliui mi din nenorotire ia versekaliri mi kiar ia singe, fir’a fi moBokare mii de riim de ambiuiisne si d’o kredimi are m’adepirati într’o ideii, no i iliki sas religioasi, dreanli sau kiar gremiti. Doranal Ion Gika ne snane ki numai ambiuianea este koasa aieior fante ear na kredimua Îbtr’o ideii tu’amoarea, nini la fanatism kiar, nentra a ideii mi nentra binele na b 1ik. Bine mai miie! Hoate se aibi dreiilale d. Ion Gika mi min armare min ne Bom mai gindi, Bom mai femeia mi Bom mai konsalta mi ne algii, si ultimim ki oninianea domniei sale este basali negremit ne iobu lemeinik, mai ka scaun kind în trei foiyo o reveti de doai ori, mi ki ambitiianea este singurul mobil ear na kredima într’o ideii. Se mai adiogim mki, spre anxrarea tresei ki, misiunea iei de kitielenii na este a nablika vioente de leul, ii a anta trebsina kalirei a sag kalirei a reforme mi organism", a faie ka trebaima aieia se fii din ie în ie mai simplu, m’a îmboldi ne gBBern a faie kit mai karmd moiontai de lego, ai da în desbaterea kamerii m’aimne în lakrare, m’aieasti datorii noi ne-am înmlinit-o nekonti nu khiar în urißina organisirii romanelor. Kit desire niolente de lege, uronica zise, misiunea mesei este mai inaita kritika, a anialisa, a sasume m’a kondate ne iele ie se daă de galern sau kare se nabliki de nartikalari, mi kind mesa nubliki din kind în kind kite an mrolent de lege aleasta, în genere vorbind, n’o faie mi na trebae s’o faici de kit ataniî kind Adunarea este în afanul d’a desbate aici nrcieni, kill într’altfel, un blikar a lai într’an ziarîa, ar fi de misos. Noi avem în cartonele noastre de mai mali timn, antiroioiil de lege, neutra organisarea gardei naționale mi altal nentru reforma legei elentorale, mi ka toate acestea na le nablikim, kni ar fi de misos dari ele nu sânt în desbaterea Adlanirii. Am nabliicat anele, între care mi nentra organisarea isti el bimi mi nentra modal min kare biemi komertiami ar natea se-mi împlineaski banii se aa se iea dane la letigiini, mi se folosirim? Tot aieasii kaasi ne faie ki 1ja analisim akam ordental de lege al d-lal Ion Gika sare a anroba bea ie kredem ban m’a kombaîe beea ie kredem res în acest moment. Aieasta Born taie-o însirind boiji a Bea fericirea al sedea ne biaroal Adanirii kalataniî numai va fi datoria noastri ai desbate. Ilentra aslizi no mirginiin a zile ki tot ie ni s’a nirat greunt în acest nroient este ki ’n mare narte di komáim în minute givernalai, mi mai ka seami min drental ie I di d’a nami el ne Mair, s&S ne Marele, dane kam îi nimerite, destul de bine dane noi, d. Ion Gika. Jie nare în adezir, un ladat Mare, alei om kare este nemit de gipern, mi na’l natera asemina de kit ka alei kam se kred onorauî kind a nicimîl o dekoratiiane fir’a a fi filist nimik nentru a o merita, kam sare esemn la kind merg într’o ambasadi, kind treie an seBeran nin ueara lor mi altele asemene, an Mare, numit de gapern, este dane kredinta noastri, an fan k uionar, esa ns an Mare, mi n’am nimik bana amtenta de la acel om niii de la komana lai. Aieasti kritiki, mi niki kitepa, kam de felul aiesta, în priinua intervenirii freßernalui în administrarea Romanei, leea ie este, dane noi, a 1rdierea Bienei komanale, nentra rost n’avem de kit a recomanda lakrarea d-lal Ion Gika m’a îndemna iikine icliueni a oiili, a o kanoamte m’a îmboldi fi kare în serbal sea negauem mi ne renresintanui nauianii a inciede k’o ori mai nainte ia organisarea komanelor. Fiind ki Borbinta de kirui si nu mai orte kititorii nostrii a le snane kile- Bakii Binte desnre o alti na— blikare, însi alemonti la arekii, kill mirtarim ki saferim a Borbi tare desare aieasii lestiane. Doai ani se vor îmultui în karindi de kind se nabliki la noi o bromiari nemodiki sânt. titlul Rebista Karnagilor, sabi redanisnea d-lat G. Sion. Aceasti revisti a tratat, în kars de doai ani, o melaide sabiente mi nolitiie, mi instrantino, mi nlikate, mi ka toate ki cele mai multe au fost bine tratate, ka toate ki toati lamea rekanoamte trebuima ne amrati d’a avea mi noi reviste, ka toate ki afari din revista Kaniatiilor na mai avem de kibt Repista Roianii, nici ana nici alta na mostieri, ba nici redautorii lor sânt siliuii na namai a lakra grilisii niici a nicii lor dînmii nentra tinurirea banelor și folositoarelor lor lakriri. Astfel de Sion ne suane ki Bakaremti, kanitala anei nayiani de zece milioane de Romini mi kare kon- Uine ana sau linii zeii de mii de lokuitori abia are doar sute de abonații, mi nagaba sa este ka atit mai însemnați ki n’are o avere însemnați sure a o kieilai nentra în Biuitera mi neireierea noastri. In dreapta i întristare d. Sion, ne snane în No. Reviste! Karnagilor de la 15 Oktom. ki la Kanitai analai Ba faie In cartea sa 0 grimadi mare de birui, mi le Ba da fok, mi dani a lor ardere Ba nane in aiel lok 0 kraie ka urmitoarea ínskrioniane, „într’an sekol de nerzare „Kirui Rommii na litenă „In kit, nlinl de desnerare „Aatorii le ardeam.„ Ultim ki kronikari ne saan ki era an timn în care Rommilor na se era aminte a skrie m’a lui si namai a fare. Akam însi se nare ki nici na mai faiem nici nu mai skoieni, nici namai litim ii amtenlim ka si le faki toate nentra noi stîlnîi uerei. Faiem anei la kometiuenii numirii mi le ierem Boia a-I îndemna a liti m’a faie knî namai laramindi-ne mi iskrund Bom natea fi De la Ilaris se skrie ziarilsî „Vaterland“ (Hatiia), ki este nositiv, gsvernul Framueî este disnis, a faue din nos kabinetsisi de U Wiena monsnerî atingitoare de vedarea Venegieî. Aste date va nsne ne tanet monsnerea sasi skimb ai Venesjiei în kontra Brijegovinei. Se asiksn ki, Dsuele de Grammont a ini nriim t trebaingioasele istrikuisni în aveaste miviniji. Viena 30 Oktobre. Missrile ie se vor las în isontr« Ungariei «aut de natsri foarte serioase uii seaim.ni ks starea de asediarie ka sn os uelsi lalt. Aftem kt se va nonri ks nslere armate strînyerea kontribsuisniî domesîikalo, kare s’a îngxdsit nîm. aksm fiind ki ns ingresiazi întrs nimik tesasrsl Statslsi mi s’a inlrebsinijat nentrs îrnnlinirea trebsinjjelor neamrato ale koinitatelor. Komitalele n’aü înteuiuiat lokoteninuei bsdyetsl keltsielilor lor; ministerisl finangeior ns le va akorda nrin snnare ssmele trebsiniioase; ne d’alti narte iionrindsse aksm mi slrînperea konlribsgisnii se ’ngelei/e ki adminislragisnea komitatelor ajsnge nrin fanți ks nenstingi. Iliin snnare ns noate ii indoiate ki n’a'iea kale desfiingarea Msniuinalitigilor se va faie în sksrt timn, kiar mi firi întrobsingare de mizloa'ie silniue. — Skomotsl, resnîndit nrin mai mslte ziare, kt se va institsi nentrs Kroagia o ksrte ssnremi se mingine, ks toate auestea ns-l nstem konlirma inks. — Domisisnea Tabernikslsi, komitelo de Majlatk mi a jsdekitorslsi ssnrem (Iudex Curiae) komitele Apponyi, n’as fost iniimite inks, ureksm am nstst afla. De la Pietersburg afism nivela interesanți, ki akademia de artilerii a adresat ministrilsî de resbel o netigisne, prin kare ciiisrl Akademie! se roagi a li se nomi din leafa lor 5 la ssti în favoarea stidingilor straui. Aceasta este destul de semnifikativ nentri sttsagisnea aktsati. Slrisor! de la Neterberg ks data de la 25 vorbesk desnre un noă konflikt al stsdingilor ks okasisnea redeskiderei sniversitigii. 700 stsdingi aă uerst a se imatriksla din nos mi voik a dobîndi intrarea nentri stsdingi neimatrikslagî. Urmarea fs o tsrbsrare la edifuisi sniversitigii. Trsnele intervenirs mi stsdingii se onssen ks forgi. 200 stsdingi as fost arestagî, snst vilnerat. Seuressnsne ks auest konflikt va provoka o notă închidere a sniversitageî. Terminsl nentru alegerea primars a alegitorilor s’a filisat la 19 Noembre; aiela pentru alegerea denstagilor la 6 Devembre. Ilemta, 28 Oktobre. In uiedinga nlenari. de astizî a magistratsisi oriminesk, a nitit notarial ssnerior d. Királyi enistola komisarsis regesk, nrin kare sssnendi ne zissi notar ssnerior din fsnkgisnea sa mi nronsngi membrilor koimtatslsî se aăsat parte la votarea adresei înalta de sanobare (se atinge de adresa alungstoare de eseksgisnea kontribagisnilor). în urma acesteia notarai ssnerior a denis îndats isnkgisnea sa. Komisarisl, înfigimînds se mai tirziu a tiiat din motokoî nasagele atingitoare d’aieasta. Ileuita, 30 Oktobre. Magistratsl oramslil (Msniuinalitatea) a denss astizî in corpore mandatsi ses; nimai kigiva fsnkgionari mal remin movisoriă nentri 14 zile sure a da ksrs likrimlor iclor mai srgingî. Berlin, 29 Oklobro. în uerksrile flnangiaro d’aiui uirksli skoinotsl, ks kasa Rothschild negogieazs ks banka Ilrssiei desnre o oneragisue finangiars, nrin kare banka franuesi va iiriimi 15 milioane talere în argint. Gazeta Bsrsei ansngs ki banka flrssiei îmnrsmsti ne uea franuess ks siksrangi de Lombarde mi de diskonte 15 milioane Talere. Brsksel, 29 Oktobre. Se asiksrt nositiv, ki skrisoarea de akreditare a nosls! ambasador belgiă la Torin, va fi adresate kitre regele Italiei. Drin aieasta gsvernsl Belgie! nronsugs reksnoamterea rigatslsl Italia. Mostar, 27 Oktobre. De la Trebigne afism, ks Lska Bskalovici a atakat ks Zsbraniî se!la 24 Monistirea Dsini mi la 25, noaptea, satul Liskovo (în densitate de dois ore de frontaria asstriaks). Tsirii au suferit mari nerderî și Zsbzanii au înaintat spre norovo. La Trebigne s’a intentaă re’nforgire de la niva, kare a fost evaksats de insurgings mi oksaats de trsnele 1st Omer Dama* Uli de Im Gagko s’aă numit trsne tsremtî, kari, dsns probabilitate, ssnt destinate nentrs Trebigne. Ragisa 30 Oktobre. in linia de la 26 au rămas din partea Tăriilor 46 morgi, între kari Mixtar-Bei, mi 35 vsinoragî. Din partea inssrgingilor ni se kisnoaște nimersi morgilor mi vsinoragilor. Inssrgingii s’afls la Disma mi vivendis kasele Tsruilor. Loksîtorii dinnrejsi trek avigiile lor la Trebigno ssă ne teritorial austriak. Newyork, 19 Oktobre. D-ns Lyons a protestat în contra arestarei arbitrare a ssasmilor britanici. D. Seward a resp&ns, ks toate clasele sonete geî trebse si se ssnse missrilor nentri si ks ranga nsbiiks. .. ].Seneralsl Price s’a fortifikat la Karthago. Se amteauts o bitiks. Re ’nforgirs as nic* kat nentra statal Kentucky,