Romănulŭ, noiembrie 1861 (Anul 5, nr. 305-334)
1861-11-19 / nr. 323
SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guvernat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului— știind că țeara, a cării organisare trebuia făcută, era DE SECOLI ARUNCATĂ IN ABUSURI ȘPI DESORDINI ADMINISTRATIVE ATAT DE NUMEROASE CAT ȘI INVETERATE șcl. Subscris: Walewski. DENEUIE TELEGRAFICE. (ServiniS nartikular al Rominslsi.) (Interziati din kassa Intrersneril) Southampton, 2T Noemvre. Komisaril konfederauilor senaratistí Maison mi Slidel aflmdsse ne o korabis engle- Bsc de vanoare ue fana serviuisl nostale, în kslitoria la Englitera, au fost nonungi mi arestagl ks sila d’okorabii. amerikain de resbel. Ragisa, 27 Noemvre. Ranortirile sosite astizi koofirim. isbîazile armelor tsiremt in kontra inssrțnn jjilor Ungi Piva-Colasini. Citim în Monitorii. Reind tn Boilere art. 17 din konBengisne. Am dekretat ii dekretim se simeazi: Art. 1. Adunarea registoare a Jferei Romaneiul! este konvokati neutri zisa de 3 dekembre Biilor. PRINCIPATELE - A - UNI. Bacaresci, ll Brumar. Organs] nolitik mi ofisios al gs Bernslslie kondsie mi monagi nolitika sa în geam min însemnațiî, grapis mi iluștrii noblii, mi skriilorl rensmigl, dd. Xalensis, Desmlis, mii. repine assura alegerii de la Sfat mi deminstri ki oninisnea nsbliki s’a manifestat kstimi nentri gspernst antcale, prin akte aslentiie mi de lea mai mare soliditate. Aieste argumente kontra khora nimine ns noate Kr. 323 Anni V. resiste ssnt ki „ziarist Romanul a kieltsil sn k 1 i bsk bogat de retorika, a Birsat bstoaie de mist de Beninka se îmbete toate naliunile,“ mi ki „noi am „fost mirosit dinaintea alegerilor „soartea se a am tenta ne kandidatil „nombri, fiind ki ns mai era lans„lere salenigis nomtril ka semn„jeaski mi se manonere, mi d’a„beea de ma ’nainte am atakat ka „ilegale alegerile siberbilor.“ înaintea unor asemeni esmresis nî „eBgenikoase“ mi boiiremlî argumente, am deklarat kt ne reks■oauitem mBiimi. Am fi nreferit însi ka foaia ofinioasi si do pedenski, de noate, kinoligia a kompokat la alegeri ne togi loksitorîl ssbărbilor iei în drent a Bota ear ns nsmal sn foarte mik nimer, din kari mslpl ne treksgt în lista de alegatori ie este tinkiti, mreksm sssginem noi mi mreksm o nitis toni loksitorii ssbsrbilor. Am fi dorit si ne dovedeaski ki Ilolaia n’a stat în sala fu-kirii-a alegeri mi mici ki n’a mers mm a da tot dînsa în nuna fu-kirsi-a alegatorilor bile— tarile de Botare, ki n’a ameningat ne alegilorl în felurite modsrl adskinds I kiar ne la komisiunile de koloare, mekim noi am dovedit nsblikind în aieste koloăne kiar din nimele leior tîrîgl ne la komisisul mi kiiar kspintele rele ameningitoarie ale kstirsi a koroisar, ne kar nimine n’a nsist a le nega. Kind dar s’am ales atigla denstaQl de kitre noligi, ear ns de kitre alegitorii ssbsrbilor, este oare sn mare memtems- a dobîndi la alegeri kite-Ba Botsi mai rashte de kit noi, mai în monorgîsne ks denstagil a Ierni de noligii, ear ns de ieigiml? — Aszigi, domnilor de gs- Bernalemi de noligii ear ns de letigiml, mi bi mopok si mi dagî în jsdekati daki mtigi ki adeBirsi este ks sol ear ns ks noi! Ear de ns, nlekagi-Bi mi bo kansl ’naintea aiestei desfideri, kill es bîj nlek ks noligia Boastri, kontra kirii a mirtsresk mal mslgl loksitori din ssbsrbi, m’aiest trismf al mes este îmmiit mai mare de kit al Bostrs, kil este trismisl ademislsl în kontra trismislsl noligiel de sigrsmare! Do Bedigi-ml ki ns ssnt ne tertmslade BerslsI kindzik ki Ministrs din întrs a fost ín sala adsniril nregiutoarii, k’a Borbit, k’a nss’o aud a Botari k’a stat înss-ml fagi la alea Botaré. Aieasta este o siolare flagrante a liberligilor alegerilor ventri kare Bedeklar ssgrimitori ki nsteren materiale al libertigii Botsrilor mi bi desfid se me dagi nentri aseasta în jsdekati mi se do Bedigi ki n’ara ssiginstadeBerst. Ear de ns alekagi bi kansl, kul bi 1 anlek ki fante ksnoskste de toati lumea mi ne kari ns leBeginstea nega ’naintes jsdekitorilor, fii khiar amo Bibili areksm ssnt. S’a nsblikat în aleasli Ipai, o mofestare kogica negaliligilor d-lsl Ministri din întri ssnskrisi de S5 de denstagi. Snsnegi mi doBedigi ki noi am dobíndit aiele ssnskrieri prin asterea materiale. Ilii fiind k’aleasla n’onstegi faie, alekagi Bi kansl, kul eS bi-1 niek min 85 de ssnskrieri kari fakr de sste de ori mai mult, ne terimsl morale, de kit sele 15 sag 20 de Botsri ie le agi smils mrinatita ssgrsmare materiale. IUi mal aBem mki sna. Am ^nss ki fikmd adigisnea Botsrilor date ín sala Msniiinalitmil, gisim ki Botsrile nerdsle, ki Botsrile ie Bor fi aBst, kite dose, trei, linii, snsl, algl letigiml, afan din iei 14, kari as aBst Botsrile iele mai mslte, trebsesk se fii neste tot nsmal 31 de BolsrI, Intr’altfel BOtarea ns s’a fiksl regalați. Am zis ki mslgl sssgin ki Botsrile ímnirgite as fost mai mslt de kit 50, mi ki nrin srraare este datoria bisroslsl in’a Sfalslsl sí nsbliie întreg ressltatsl Botiril. A- leasti nöblikare ns s’a fikst mi, nini ns se Ba faie, ssntem în drent a bmsi khiar sinceritatea nimerslsl biletelor arunkate în srni în zisa alegerii. Ilsblikagi dar lista Botiril în intregsl iei, do ns alekagi Bi kansl înaintea bmsterer nsbliie ki kiar botarea generale ns s’a filist ks in mod legale. Ni se skrie din Ianul ki la o alegere de denslatie se taie în Moldavia direntorisl ministeristsl din în Irs se isnli înaintea alegitorilor kontra Ministrilsl Morezzi, kilsata este ossine fagic, ministril trimite ordini telegrafice la kontra direntoris- Isî d. Weissa, ameningi ne alegitori mi ’ntrebsingeazi în sfirmit toate mijloaiele ie le-am Bizst mi noi întrebsingindi-se la alegerile de la 1859 de d. Katargis, la cele de la 1860 de d. Iensmans mi la alegerile Sfatslsi Orimimesk de d. Dimitri Gika, avÎnd iele din Iaml sn skandal mai mult, adibi lsnta între direntor mi ministri. Desnre starea generale din MoldaBia enistola ie aBem ne ziie: „In„trigele, kalomniele a8 desnirgit, as „înBiermisnat ne togi. Tendingele se„naratiste kimligi lerîm; anariia sno„remte, toate klasile staS îa seferin„gi, kredit ns este niil de ksm în „niagi; ks inoteki siksri ns noate „lineBa gisi astizl sn ban, mi ie „este mai ris, linii oameni ns ssnt „ne denlin snigl în linia de kondsiti „nolitikne trebse si srmim; — ksm„nliti sitsagisne!“ Foarte rismnliti în adezir, dar foarte logiki. Kind sn gspernese afari din minimistie i-a dat namtere, kind ese afari din lentrili basii sale, este logik ka si ssferi mi gspernsi mi nagisnea aieia. tisBernele noastre, de la 1859, as meksnoskst mai toate originea lor au min srmare ressiratsi krebse si fu o nemilgimire m’o ssferingi generale. Givernele noastre, mi mal ks seami kamerele as meksnoskst toate aiest mare minimiS mi n’aS must ns malika dar niil mikar înțelege însemnatele Îhirigiminte se ne-a dat Nanoleone III, kind a zis ki „konsesingele miniintelor libertigii ssnt d’a reksnoainte ki mal messi de konBingerile nargialeste sn jidekitor ssntem , mi kare este nonoril. El trebie sidelicii despre soartea Isi, el trebie si’ntrsneaski nartitele, si onreaski resbelsi baile, mi se mroklame tare mi’n libertate Boinga sa ssaremi.“ Mai toate gsvernele noastre as resnins nonorsi, au ssgrimat Boiea sa mi min srmare logika iere ka aieasti ssgrimare si modski neire mi nentri gsperne mi nentri nonor. Es toate aiestea noi ssntem denarle d’a desnera. Sniritsl timnslsl este mai tare de kit togi gendarmiî neligielor, sniritsl timnslsl este nentri libertate mi nagionalitate mi min srmare kredem ki’n mimisara Biitoarii, kmd, dsne kit se Bede ak^m mi dane kim toate foile esroniane mirisresk, noa în Isbskul kslremslsl iei mare proBokat de loknirile flaidslsl Biegel komrt morgii, Rominul Bor fi mi el rmisiuni de flsidsl Riegel mi Bor afirma înaintea Esronelli Bist ssnt. Sb mergem dar ’nainte ks kredingi. „Sssginst d’o kredingi arzi„toarii mi d’o komitlingi ksrati, mi „în Bilsiesk ks resemnare în neno„rotirea mea, mi mi ramglis de me„sintetizînd Bistorisl inimiiilor mei „skris în litere nemterse In istoria „nonoarelor.“ 1841. Aieste ksBinte aS fost skrise la Aiel kare le-a fost skris era nrisoniir, 7 ani dsne aieasta alel kari 1-aS înkis eras în esiliS mi nrisoniirisl era ne tronsl Frangel. FOITA ROMANULUI. L A VIKI A. Ultima Parte. (urmare) Lili. Scena ultimei nostre stațiuni se petrece în curtea spitalului militariű de la Scutari, în ultimele zile ale lui Septembre. Curtea este plină de soldați purtănd diferitele uniforme ale armatelor aliate din Crimea, englese, francese și piemontese; de la uniformele englesi sunt cele mai numerose: este una spectaclu triste, presintăndă suferința omenesca supta aspectele sele cele mai diverse și cele mai mișcătoare, de la bietu la schiopü cu piciorulü inghiocata píne la schiloditurű főrá brațe și förä piciore, alü cărui trunchiu, masă idosă este depus ü pe uă bancă. Mulți se tírescu abia; ei au tótë membrele loru dérü corpulu vestejită i) V?.$i No. de cr." și paserea cadavrosă a trâsureloru loru inspiră și mai multă compătimire decătO cei mai mulți din consol ia lord de nefericire. Pe fugele cător d-va, se vede renăscându-se sănătatea și vigorea; dérci acesta reîntremare este tristă în acestu loed, cdcl presintă und contrasts fatale cu bóla pe care numai e speranță d’a o vindecă. Mai mulți convalescing se preumblă singuri sau căte deul, sed stad în mice cete; mulți ședd, ocupați a vorbi sed a citi; ici colo, und ered care nu scie citi dicté$áuă scrisoriă unui consord mai învețator. Din căndd în cănduuă femeiă îmbrăcată în veneid, purtănduuă cordelă pe care sunt cusute cuvintele Scutari Hospital trece prin curte, mergendu se esecute vreuă opere de caritate; și mulțimea se dă la uă parte ca s’o lasese trécu; tóte căpturile se rădica, și căutăture în cari respiră recunoscința salută pe aceaa care trece, ca cumd ar fi uă grațiosă suverană, în astă mulțime pestrițată, că cota ne atrage mai anume atențiunea. Und frumosu june, cu fața fórte palidă, cu pe fulu negru taiata scurta, stă un genuchi înaintea unei bance și se ocupă a desina pe uă cólá mare de c hărtiă. Deși nu bate ventula, bonetulűseü de poliție este pusü pe unulü din colțurile hărtiei, și vă petra pe celü-laltu, ca sé-o țiră nemișcată. Vestimêntulu vénétü alu infanteriei piemontese este aruncatü cu negregință pe umerii sei, ca cumu ar fi vă mantea, mănecele deșerte atîrnă la spate. Desemnăndu, ele vorbesce cu uă femeiă june și frumosă, cu aerulu gravü și demnu, deși are porturi umile alu sarcinei cu care se ocupă, adică d’a drege călțunii. Ochii și perulü sea negru și pelița sea camv arămia trădau, fĕrá pete, originea sea meridionale. Uă a treia personă ie din căndil încăndu parte la convorbire, și rareorî fĕrà a produce acese de veioșiă. Acesta a treia persona este una june îmbrăcată cu manteluța venetă de bersagliere sardinese și în capă are cea mai lungă și de rîsu scufiă de bumbaca, ale cărui moți se legănă neîncetată în tóte părțile, după răpezile și neîncetatele mișcări ale capului pe care este pusă. Afacerea ăstui nucü bersagliere pare ce este d’a merge neincetatü în giurulu băncei, învîrtindă ună beță lungă, și căntăndă ori de căte ori nu vorbesce: Su, da bravi, figliuoli, coraggio, Che fra i sassi l’arriva alia gloria. — Da, șlise Clelia, cumă vă spuiă, a venită pe corabia nostră la Livorno, avea de scopă a merge la Balaklava. — Asta întrece tote fostele sele trecute, Ulise Paolo rîslândă cu hohotai. Comitete Fortiguerra devenită nobile polonese,— refugită, se înțelege, și căntăndă din citară. — Și a făcută acolo afaceri de minune, se asigură, țaclause Clelia. Soldiele și chiară monetele albe ploună în traista sea de cerșitoriă. Trebue să ne spuiă că are un forte frumósa voce de baritone, de care spe a se folosi. — Ună rivale pentru tine, Salvatore. Me prindă c’a se visă filele astea la Scutari. — Dece a veni, Ilise Salvatore, me însărcine s ă se să facă s’o șterga mai iute de cumă va veni. — Curată rivalitate de meseriă, urmă Paolo. I primo tenor assoluto este gelosă de bări tone, — la ascultă, Salvatore» poți $e-mi spui care este farmeculă infalibile ce posezi spre a te scăpa de dînsu’ă? ^ise Clelia. — Se să demască, firesce. — Chiară d’ai voi aféda, — lucru de care me îndoiescă fórte déce lu-ai vedé, șlise Clelia linișcită; bietula omă este bătrână și săracă lipită; — chiară atunci, șliră, căndă ai vré negreșită, me îndoiescă, Salvatore, că vei puté scote-o la capeteiü cu cornițele Fortiguerra, sea ori care ar fi numele celă noă ce va fi adoptată, este ună actoriă faimosă, și care jocă forțe naturale rolulă ce-i place a său. Să lă vedeți cu căciula sea polonese pătrată și cu vestimentulü sea cu ceapraȘuri, cu mustățile sele cele mari albe și cu imperialea sea, se lă auziți vorbindă de campania din 1830! Este cu neputință se numie cineva de unută dintre eroii de la Ostrolensca. Nemin! în corabie (și eraă și Polonesî) nu s’a îndouită nici ună momentă de naționalitatea sea împrumutată și de istoria ce spunea, și cine ar fi cutezată să denunțe pe betrănulă mișelă ar fi pățită reă, v’asicură. — Nerușinarea, veștă bine, este capitalele celă mai «cură tanti lume, esem