Romănulŭ, noiembrie 1861 (Anul 5, nr. 305-334)

1861-11-19 / nr. 323

SENTINȚA EUROPEI. Asupra oamenilor ce au guver­nat și guvernă țeara noastră. „Guvernul împăratului— știind că țeara, a cării organisare trebuia făcută, era DE SECOLI ARUNCATĂ IN ABUSURI ȘPI DESORDINI AD­MINISTRATIVE ATAT DE NUME­ROASE CAT ȘI INVETERATE șcl. Subscris: Walewski. DEN­EUIE TELEGRAFICE. (ServiniS nartikular al Rominslsi.) (Interziati din kassa Intrersneril) Southampton, 2T Noemvre. Komisaril konfederauilor senaratistí Ma­ison mi Slidel aflmdsse ne o korabis engle- Bsc de vanoare ue fana serviuisl nostale, în kslitoria la Englitera, au fost nonungi mi a­­restagl ks sila d’o­korabii. amerikain de resbel. Ragisa, 27 Noemvre. Ranortirile sosite astizi koofirim. is­­bîazile armelor tsiremt­ in kontra inssrțnn­­ jjilor Ungi Piva-Colasini. Citim în Monitorii. Reind tn Boilere art. 17 din konBengisne. Am dekretat i­i dekretim se si­­meazi: Art. 1. Adunarea registoare a Jferei Romaneiul! este konvokati neu­tri zisa de 3 dekembre Biilor. PRINCIPATELE - A - UNI. Bacaresci, ll Brumar. Organs] nolitik mi ofisios al gs­ Bernslsl­ie kondsie mi m­onagi no­­litika sa în geam­ m­in însemnațiî, grapis mi iluștrii nob­lii, mi skriilorl rensmigl, dd. Xalensis, Desmlis, mii. repine assura alegerii de la Sfat mi deminstri ki oninisnea nsbliki s’a manifestat ks­tim­i nentri gspernst antcale, prin akte aslentiie mi de lea mai mare soliditate. Aieste argu­­mente kontra kh­ora nimine ns noate Kr. 323 Anni V. resiste ssnt ki „ziarist Romanul a kieltsil s­n k 1 i b­s­k bogat de retorika, a Birs­at bstoaie de m­i­s­t de Benin­ka se îmbete toate naliunile,“ mi ki „noi am „fost mirosit din­aintea alegerilor „soartea se a am tenta ne kandidatil „nombri, fiind ki ns mai era la­ns­­„lere salenigis nomtril ka se­mn­­„jeaski mi se manonere, mi d’a­­„beea de ma­ ’nainte am atakat ka „ilegale alegerile siberbilor.“ înaintea unor asemeni esmresis nî „eBgenikoase“ mi boiiremlî argu­mente, am deklarat kt ne reks­­■oauitem m­Biimi. Am fi nreferit însi ka foaia ofinioasi si do peden­­ski, de noate, ki­noligia a kom­po­­kat la alegeri ne togi loksitorîl ss­­bărbilor­­ iei în drent a Bota ear ns nsmal sn foarte mik nimer, din kari mslpl ne treksgt în lista de alega­tori ie este tink­iti, mreksm sssgi­­nem noi mi mreksm o nitis toni lo­­ksitorii ssbsrbilor. Am fi dorit si ne dovedeaski ki Ilol­aia n’a stat în sala fu-kirii-a alegeri mi mici ki n’a mers mm a da tot dînsa în nuna fu­-kirsi-a alegator­ilor bile— tarile de Botare, ki n’a ameningat ne alegilorl în felurite modsrl ads­­kinds­­ I kiar ne la komisiunile de koloare, m­ekim noi am dovedit ns­­blikind în aieste koloăne kiar din nimele leior tîrîgl ne la komisisul mi kiiar kspintele rele ameningitoa­­rie ale kstirsi­ a koroisar, ne kar­ nimine n’a nsist a le nega. Kind dar s’am ales atigl­a denstaQl de kitre noligi­, ear ns de kitre ale­­gitorii ssbsrbilor, este oare sn mare memtems- a dobîndi la alegeri ki­­te-Ba Botsi­ mai rashte de kit noi, mai în m­onorgîsne ks denstagil a­ Ierni de noligii, ear ns de ie­i­­giml? — Aszigi, domnilor de gs- Bern­­alemi de noligii ear ns de letigiml, mi bi m­opok si mi dagî în jsdekati daki mtigi ki adeBirsi este ks sol ear ns ks noi! Ear de ns, nlekagi-Bi mi bo­ kansl ’naintea aiestei desfideri, kill es bî­j nlek ks noligia Boastri, kontra kirii­ a mirtsresk mal mslgl loksitori din ssbsrbi, m’aiest trismf al mes este îmmiit mai mare de kit al Bostrs, kil este trismisl ademislsl în kon­tra trismislsl noligiel de sigrsmare! Do Bedigi-ml ki ns ssnt ne tertmsl­ade BerslsI kind­zik ki Ministrs din întrs a fost ín sala adsniril nregi­­u­toarii, k’a Borbit, k’a nss’­o aud­ a Bota­ri k’a stat înss-ml fagi la a­­lea Botaré. Aieasta este o siolare flagrante a liberligilor alegerilor ven­­tri kare Be­deklar ssgrimitori ki nsteren materiale al libertigii Bots­­rilor mi bi desfid se me dagi nen­­tri aseasta în jsdekati mi se do­ Bedigi ki n’ara ssiginst­adeBerst. Ear de ns alekagi bi kansl, kul bi­ 1 anlek ki fante ksnoskste de toati lu­­mea mi ne kari ns leBegi­nstea nega ’naintes jsdekitorilor, fii khiar amo­ Bibili areksm ssnt. S’a nsblikat în aleasli Ipai­, o m­ofestare kogica n­egaliligilor d-lsl Ministri din întri ssnskrisi de S5 de denstagi. Snsnegi mi doBedigi ki noi am dobíndit aiele ssnskrieri prin asterea materiale. Ilii fiind k’a­­leasla n’o­nstegi faie, alekagi­ Bi kansl, kul eS bi-1 niek m­in 85 de ssnskrieri kari fakr de sste de ori mai mult, ne terimsl morale, de kit sele 15 sag 20 de Botsri ie le agi smils mrin­atita ssgrsmare materiale. IUi mal aBem mki sna. Am ^nss ki fikmd adigisnea Botsrilor date ín sala Msniiinalitmil, gisim ki Botsrile nerdsle, ki Botsrile ie Bor fi aBst, kite dose, trei, linii, snsl, algl letigiml, afan din iei 14, kari as aBst Botsrile iele mai mslte, tre­­bsesk se fii neste tot nsmal 31 de BolsrI, Intr’altfel BOtarea ns s’a fi­­ksl regalați. Am zis ki mslgl sss­­gin ki Botsrile ímnirgite as fost mai mslt de kit 50, mi ki nrin srraare este datoria bisroslsl in’a Sfalslsl sí nsbliie întreg ressltatsl Botiril. A- leasti nöblikare ns s’a fikst mi, nini ns se Ba faie, ssntem în drent a bmsi khiar sinceritatea nimerslsl bi­letelor arunkate în srni în zisa ale­gerii. Ilsblikagi dar lista Botiril în in­­tregsl iei, do ns alekagi­ Bi kansl înaintea bmsterer nsbliie ki kiar bo­­tarea generale ns s’a filist ks in mod legale. Ni se skrie din Ianul ki la o a­­legere de denslat­ie se taie în Mol­­davia direntorisl ministeristsl din în­ Irs se isnli înaintea alegitorilor kon­tra Ministrilsl Morezzi, ki­lsata este ossi­ne fagic, ministril trimite or­dini telegrafice la kontra direntoris- Isî d. Weissa, ameningi ne alegitori mi ’ntrebsingeazi în sfirmit toate mij­­loaiele ie le-am Bizst mi noi între­­bsingindi-se la alegerile de la 1859 de d. Katargis, la cele de la 1860 de d. Iensm­ans mi la alegerile Sfa­­tslsi Orimimesk de d. Dimitri Gika, avÎnd iele din Iaml sn skandal mai mult, adibi lsnta între direntor mi ministri. Desnre starea generale din Mol­­daBia enistola ie aBem ne ziie: „In­­„trigele, kalomniele a8 desnirgit, as „înBiermisnat ne togi. Tendingele se­­„naratiste kimligi lerîm; anariia sno­­„remte, toate klasile staS îa seferin­­„gi, kredit ns este niil de ksm în „niagi; ks inoteki siksri ns noate „lineBa gisi astizl sn ban, mi ie „este mai ris, linii oameni ns ssnt „ne denlin snigl în linia de kondsiti „nolitikne trebse si srmim; — ksm­­„nliti sitsagisne!“ Foarte rismnliti în adezir, dar foarte logiki. Kind sn gspern­ese afari din m­inim­ist­ie i-a dat na­­mtere, kind ese afari din lentrili basii sale, este logik ka si ssferi mi gspernsi mi nagisnea aieia. tisBernele noastre, de la 1859, as meksnoskst mai toate originea lor au­ m­in srmare ressi­ratsi krebse si fu o nemilgimire m’o ssferingi generale. Givernele noastre, mi mal ks seami kamerele as me­ksnoskst toate aiest mare m­inim­iS m­i n’aS mu­st ns m­alika dar niil mikar înțelege însemnatele Îhiri­­giminte se ne-a dat Nanoleone III, kind a zis ki „konsesingele m­inii­­ntelor libertigii ssnt d’a reksnoainte ki mal m­essi de konBingerile nar­­gial­­este sn jidekitor ssntem , mi kare este nonoril. El trebie side­­licii despre soartea Isi, el trebie si’ntrsneaski nartitele, si onreaski resbelsi b­aile, mi se mroklame tare m­i’n libertate Boinga sa ssaremi.“ Mai toate gsvernele noastre as res­­nins nonorsi, au ssgrimat Boiea sa mi m­in srmare logika iere ka aiea­­sti ssgrimare si m­odski neire mi nentri gsperne mi nentri nonor. Es toate aiestea noi ssntem denarle d’a desnera. Sniritsl timnslsl este mai tare de kit togi gendarmiî neligielor, sniritsl timnslsl este nentri libertate mi nagionalitate mi m­in srmare kre­­dem ki’n m­imisara Biitoarii, kmd, dsne kit se Bede ak^m mi dane kim toate foile esroniane mirisresk, noa în Isbskul kslremslsl iei mare proBokat de l­oknirile flaidslsl Biegel komrt morgii, Rominul Bor fi mi el rmisiuni de flsidsl Riegel mi Bor afirma îna­intea Esronel­li Bist ssnt. Sb mer­gem dar ’nainte ks kredingi. „Sssginst d’o kredingi arzi­­„toarii mi d’o kom­itlingi ksrati, mi „în­ Bilsiesk ks resemnare în neno­­„rotirea mea, mi mi ramglis de m­e­­„sinte­tizînd Bistorisl inimiiilor mei „skris în litere nemterse In istoria „nonoarelor.“ 1841. Aieste ksBinte aS fost skrise la Aiel kare le-a fost skris era nrisoniir, 7 ani dsne aieasta a­­lel kari 1-aS înkis eras în esiliS mi nrisoniirisl era ne tronsl Frangel. FOITA ROMANULUI. L A VIKI A. Ultima Parte. (urmare) Lili. Scena ultimei nostre stațiuni se pe­trece în curtea spitalului militariű de la Scutari, în ultimele zile ale lui Septembre. Curtea este plină de soldați purtănd­ dife­ritele uniforme ale armatelor aliate din Cri­mea, englese, francese și piemontese; de la uniformele englesi sunt cele mai numerose: este una spectaclu triste, presintăndă su­ferința omenesca supta aspectele sele cele mai diverse și cele mai mișcătoare, de la bietu la schiopü cu piciorulü inghiocata píne la schiloditurű főrá brațe și förä piciore, alü cărui trunchiu, masă idosă este d­e­p­u­s ü pe uă bancă. Mulți se tírescu abia; ei au tótë membrele loru dérü corpulu vestejită i) V?.$i No. de cr­." și paserea cadavrosă a trâsureloru loru in­spiră și mai multă compătimire decătO cei mai mulți din consol ia lord de nefericire. Pe fugele cător d-va, se vede renăscându-se săn­ătatea și vigorea; dérci acesta reîntre­­mare este tristă în acestu loed, cdcl pre­­sintă und contrasts fatale cu bóla pe care nu­mai e speranță d’a o vindecă. Mai mulți convalescing se preumblă singuri sau căte deul, sed stad în mice cete; mulți ședd, ocupați a vorbi sed a citi; ici colo, und ered care nu scie citi dic­­té$á­uă scrisoriă unui consord mai învețator. Din căndd în căndu­­uă femeiă îmbrăcată în veneid, purtăndu­uă cordelă pe care sunt­ cusute cuvintele Scutari Hospital trece prin curte, mergendu se esecute vre­uă opere de caritate; și mulțimea se dă la uă parte ca s’o lase­se trécu; tóte că­­pturile se rădica, și căutăture în cari res­piră recunoscința salută pe acea­a care trece, ca cumd ar fi uă grațiosă suverană, în astă mulțime pestrițată, că cota ne atrage mai anume atențiunea. Und fru­­mosu june, cu fața fórte palidă, cu pe fulu negru taiata scurta, stă un genuchi înaintea unei bance și se ocupă a desina pe uă cólá mare de c hărtiă. Deși nu bate ventula, bonetulű­seü de poliție este pusü pe unulü din colțurile h­ărtiei, și vă petra pe celü-­l­altu, ca sé-o țiră nemișcată. Vestimêntulu vénétü alu infanteriei piemontese este a­­runcatü cu negregință pe umerii sei, ca cumu ar fi vă mantea, mănecele deșerte atîrnă la spate. Desemnăndu, ele vorbesce cu uă femeiă june și frumosă, cu aerulu gravü și demnu, deși are porturi umile alu sarcinei cu care se ocupă, adică d’a drege călțunii. Ochii și perulü sea negru și pelița sea camv arămia trădau, fĕrá pete, originea sea meridionale. Uă a trei­a per­­sonă ie din căndil în­căndu parte la con­vorbire, și rare­orî fĕrà a produce acese de veioșiă. Acesta a trei­a persona este una june îmbrăcată cu manteluța venetă de bersagliere sardinese și în capă are cea mai lungă și de rîsu scufiă de bumbaca, ale cărui moți se legănă neîncetată în tóte părțile, după răpezile și neîncetatele mișcări ale capului pe care este pusă. Afacerea ăstui nucü bersagliere pare ce este d’a merge neincetatü în giurulu băncei, învîr­tindă ună beță lungă, și căntăndă ori de căte ori nu vorbesce: Su, da bravi, figliuoli, coraggio, Che fra i sassi l’arriva alia gloria. — Da, șlise Clelia, cumă vă spuiă, a venită pe corabia nostră la Livorno, avea de scopă a merge la Balaklava. — Asta întrece tote fostele sele tre­cute, Ulise Paolo rîslândă cu hohotai. Comi­tete Fortiguerra devenită nobile polonese,— refugită, se înțelege, și căntăndă din citară. — Și a făcută acolo afaceri de mi­nune, se asigură, țaclause Clelia. Soldiele și chiară monetele albe ploună în traista sea de cerșitoriă. Trebue să ne spuiă că are un forte frumósa voce de baritone, de care sp­e a se folosi. — Ună rivale pentru tine, Salvatore. Me prindă c’a se visă filele astea la Scutari. — Dece a veni, Ilise Salvatore, me însărcine s ă se­ să facă s’o șterga mai iute de cumă va veni. — Curată rivalitate de meseriă, urmă Paolo. I­ primo tenor assoluto este gelosă de bări tone, — la ascultă, Salvatore» poți $e-mi spui care este farmeculă infalibile ce posezi spre a te scăpa de dînsu’ă? ^ise Clelia. — Se­ să demască, firesce. — Chiară d’ai voi aféd­a, — lucru de care me îndoiescă fórte déce lu-ai vedé, șlise Clelia linișcită; bietula omă este bă­trână și săracă lipită; — chiară atunci, șliră, căndă ai vré negreșită, me îndoiescă, Salvatore, că vei puté scote-o la capeteiü cu cornițele Fortiguerra, sea ori care ar fi numele celă noă ce va fi adoptată, este ună actoriă faimosă, și care jocă forțe na­turale rolulă ce-i place a său. Să­ lă ve­deți cu căciula sea polonese pătrată și cu vestimentulü sea cu ceapraȘuri, cu mustă­țile sele cele mari albe și cu imperialea sea, se­ lă auziți vorbindă de campania din 1830! Este cu neputință se nu­m­­ie cineva de unută dintre eroii de la Ostrolensca. Ne­min! în corabie (și eraă și Polonesî) nu s’a îndouită nici ună momentă de națio­nalitatea sea împrumutată și de istoria ce spunea, și cine ar fi cutezată să denunțe pe betrănulă mișelă ar fi pățită reă, v’asicură. — Nerușinarea, veștă bine, este capi­talele celă mai «cură tanti lume, esem

Next