Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)

1862-10-01 / nr. 274-275

00 * ROMANULU 7l OCTOMBRE. Pressa intreriori n’a putută fi montate tota ce era mai frumoșii în a iella íönű și în essekutarea lui; pressi meriori mi era, era sensuri ín târn, i kuriosii risfoindă foile publice din nea epoki vom gissi numere întregi e ziurnale cu tote kolanele lorn albe. Jensura ardtika artikolii întregi și galetele se împrițină hittii albi. Kiar e mine se pot u gissi mai mulți articoli în acea epoki prin differite ziuri ale kari un an de kitti titlulă artikouluî, și sub semnătură mea în josulu kitorü-va kolane albe, — atitti era permissii si se tipiriaski din artikolii mei T i1lu 1 ü si subsemnatul*a, prekauțiune abili spre a puteaompania sefinea operațiunile de mai susü a lucra în întunereiculă lipsei publicatiei. Aiesta o spuiü spre a apira pressa romini de insulpirile ie i s’ar putea faie ki a sufferită si se treaki sub ochii ei toti depridarea fiiciti în monastirile neînchinate, închinate și Bankovenesiî. Este destulă, cred, și adukai aii, spre încredințarea ieiloră se zikă despre acesti epoki a d-luî Bengesku, urmitoriele passagie din memoriilii fostului Ministru D. Skarlata Krețulesku dații komissariloru puterii orii garante. „Din aceste 369 moșii 151 s’au dații pe la igumenii monastiriloru pe karii suntu klidite, sub titlu de vetre, cu 9 s’au dații fin mezată. Din aceste 9 moșii, doni și anume, Siedenii sau Gadișiea, și Kirirenii și Hagieni, s’au arendat și D-luî Petre Filitis pe unii preuiu se nu kurioskă. Mai înainte eile au foști arendate: lea d’in tiiii pe prețiu de lei 20000, lea d’a doua preiiii de lei 38200, și akumă se afli omeni karii arii li bukureșî si dea pentru lea d’inită 60000 lei, si pentru lea de a doua 80,000 lei etc. „Din 369 moșii arretate mai susü, 200 lilți puținii s’ar arendată ku kondițiunî spețiali. Dalia s’ar sokoti numai kite 3000 galbeni pentru lii kare paguba kausati statului pe 5 anilî, se urki la 600,000 galbeni, fin a sokoti paguba kauzati statului din idle 9 moșii date fin mezatii; paguba kausati din «teile 51 moșii iissate pe seama igumenilor, strigate fin kondițiuni speciali, etc. „Aieste din urmi arenduiri (arenduirea vetreloru) kati si fi ok pasionatii statului în totală ai păgubi de 800,000 galbeni, letiu puțini, pentru unii spațiu de 5 anni. etc.“ Din tóté aieste pagube kausate statului, krónika a konstatatü ki kompánia s’ar fi folosiții ku 200,000 galbeni. în asti epoki și sub auspițiile acestu’ Ministru alîi Kulteloră ’și aui luații începutii aiesti bmessi și inskitóre de Domnie afiaiere a D-luî Grigorie Bibesku. Am zissu, basindu-ne pe «teile încredințiate de kitre iei ie au vizűt de aprope operațiunile d-lui Grigorie Bibesku, ki banii adunați la inzția rekolti a foștii 140 mii galbeni din bani numai 85 mii au figurată în registrulă iea bine-voită și ții remune dar și defierenții de 55 mii galbeni pe totă anulă kari pe linii annî faku 275 mii galbeni fin și mai sokotimă dobînzi și altele la aiesti summt. Mulțumitu-s’a însi ktitorulă numai ku aiesta ? — Nu. I s’a pirută ki aiestă benefină ar fi prea mikfi dintr’o assemenea mode a si iati unii modă 1 de proiectare spre a mai sustrage din sumele despre kari totă se temea ki va fi silită într’o zi și de a ui sokoteli are kare. Moșia Bratovoest tî • kare la mezatură de la Bankovenî se arendasse ku 5000 galbeni pe ană, după ună annă de la intrarea în suipînire a arendașului, vizîndă d. Bibesku ktitorulă ki atestă arendașii nu este de aceia kari sită si’si faki trebiie în umbri, îi rupe kontraktulă de arenduire ie se formasse la licitațiune și di moșia unui altuia numai ku 3400 galbeni pe arnă, dar kare mai adiogasse dupe kumă se zise în ki ui atita suiii spre a se conforma ku leile stipulate în parte de kitrektitoră. Resulti dar din acesti operațiune ună ski zimîntu din lifrele mirturissite de 6400 galbeni pentru patru aniî. Numai de la acesti moșii. Arendașul î mpistuită vezîndă ki nu póte gipsi dreptate, vizîndă ki și administrațiile și judekitoriile suntă la disposițiunea grațiósei altere ktitori ie s 11, s’a ierkată și faki óre kari apropiirî spre a nu i se ataka kontraktură, dar linii mii de galbeni offeriți de mtîiulă arendași erau prea puțini pentru o asemenea grații. D. Grigorie Bibesku știe bine ki că știă aiești împregiurare și vederi în abusurile salle de aiești naturi nu vorbescă de kită numai despre leal se știă bine. Ași putea înnumera mai multe zekmî de împregiurirî assemenea; dar aiesta va fi tréba komissiunei ie este a se numi. Eă vie mirgineskă numai a spune aii iele repetate de toți a«xeia ie cunoscă aieste lukruri. Se ziie dar ki lukrurile dupe la monastiri vîndute, într’ună modă arbitrariă și fin nici o reguli, de citre d-nu Grigorie Bibesku și vîndute cu prețiurî forte schizute în favorea numeroșilor ă sei kliențî, kumă și ikonomiile remasse de la sfeiturile iea desființată, ar attinge lifra de 200 mii galbeni. De la picturile luiate prin înțellegerea revisorilor, ku arendașii și alți particulari, karia lansată pagube ku multă mai mari in fondurile averilor, aiestoră stabilimente, și ar fi folosită kutorulă in aiesti linii annî ku vre-o 100 mii galbeni. Deiî pentru ună periodă de linii annî, 300 mii galbeni diferința arenduiriloră, în care summi amestecă și toate preschimbirile de kontrakte; 200 mii galbeni prinși pe vînzarea unei pirți din averile monastirilor și sleiturilor», 100 mii galbeni de la picturile tiete, faku 600,000 galbeni. Adiogîndă și venitulă cunoscută află alestoră stabilimente kite 80 mii galbeni pe ană kari faku 400,000 galbeni pe linii annî seurki la lifra de ană million« galbeni intrați in minele d-luî Grigorie Bibesku în acestă periodă de linii annî. Rumă s’au cheltuită aiești lumi? Vomă vedea în sokotelile se va da d. Grigorie Bibesku. Speram^ ki în aieste sokoteli vomă vedea trebuți banii se se trimetteaă pe totă anuală în strimtate Miriei selle lui Vodi Bibesku; 20 de mii de galb. chieltuiți de btitoriă la instalarea biuroului centrare; 900 mii lei cheltuiți se zice, în anulă 1859 lui aduierea lui Vodi Bibesku pini în Bukuresti și a Dómnei Marițika pîni la frontier și, tot dupi kumă se zice, cu ospițală ieiță splendidă pregătită a sa minka dupi proclamarea lui Vodi Bibesku, ospiță din care Vodi Bibesku n’a apulată și minune și pe kare ’lă a mînkată iei roșii; aicî vre o zeie mii galbeni minkați de kitre es-patriotală decorată la Fokșani ka bardă ală nunții Miriei selle; ai ei vrem zeie mii galbeni kutiruî haimakamă pentru propagând bibestiști. Keltuelile fikute pe la alegeri de deputați, legile date unor persone politice din țara: kutare trei mii lei pe luni, kutare și kutare kite doue mii lei pe luni, kutare, kutare și kutare kite și mii lei pe luni; cheltuelile fikute kupressa straini spre defiămarea națiunii romíne, a Domnitoriului și a armiei romane și kupressa rominëski: Konservatörüld, Unirea și Proprietarulă Romină, karină însetată de vre kite-va linie; cheltuelile fikute ku ka, dourile de doue mii galbeni date kutirui diplomată; kutiimii galbeni kutiruî agînte de pressi; ku atitealizî de ananași, fasani §i ■ Vinuri rare, spre susținerea în zine nefasta a unor diplomați gastonomi, ș. i. 1. ș. i. 1. Avemă se vedemă înki negreșită trelurie în aceste soboteli și pomenite de Sîmbita în silile biuroului centrală unde d-nu Xa dată înki ai dați lumina în foiță, își rechema epoka Kimpineanului și dressa pe Alteța sea în manierile kurții lui Ludovikă XIV, kadaskilulă de sokă din Bidiranulă boerită allă lui Molier, și lua la bakșișuri kreskinde pentru tóte titlurile, de la Domnule Prințipe pini la Alteța de Brinkoveanu, de Bassaraba, de Sóre Kissare.— Unii spună ki se unea ki’i skipa kite ui dați și MAIESTATE și k’atunii se skuza ku surîssă bitîndu-se ușiară peste guri: „Kui ’i e fonie kodrii visézi! — Viseză și aevea Ri•> gatulă Daiiei! „Unulă în credința, și că o lreză, k’ar fi auzită ku urechile lui kiar pe marele maestru kavaleră fondatoră de ordini zikîndă într’un Sîmbiti sora d-lui Grigorie Bibescu în bolță dupi perdeaua unei ferestre: „Cănduiva Dumnezeu cu omulu vine și „dracii cu colaci. Scrisorile ce am prii„mită astăzi me încredințe"dă că și chiar ,,principele N. lucrez a pentru noi. —• Trebue să trămutemu ceva unuia ce ’i este „forte de aprope și care n'ar lua de la „niminea de călți numai de la mine; — „suntemu prieteni buni.“ Totă acestă maestru se zice ki ar fi oferită d-lui Grigorie Bibesku și titlul ă de Bassaraba și ’i ar fi demonstrată pini la evidenții ki Alteța sea este furată singe de Bassarabi. Totă astă feliă offerisse ku kuțîva amî înainte și costumulă lui Mihhai Viteazulă tatiluî aiesteî Altețe, și-î demonstrasse d-luî și asoiiatulă seă patriotă elină ki e kurată împelițată Michaiă Viteazulă kilare pe Dunpală. Vedeți odele și imnele aiestoră barzi din aiea epoci. Boiirii dindă înjuri pe iei-ie le aămîniată banii degeaba din kasa Brikoveneaski, pomeneskă și pe^domnul. ku vre ui zeie mii de galbeni.— Se zice ki alaimă maestrulă întori ai pogribanii kasei Brinkovenesiî ka aleea ie afikată Kimpineanuluî dupi ie ’i a ispavită paralele . Kotonelulă Kimp n’am sau kasi n’are, și ki va veni ku toti curtea Alteței selle k titorului și se înkiie spre slujbi la palatulă de la Kotrofenî. Asta-felă s’a cheltuită, se asidun, partea cea mai mare din acestă millionă de galbeni în bursă de linii annî, pe kari cheltuiele le vomă vede negreșită pe tóte trebute în sobotelele ktitoriei; kui kasiiriulă aiesteî ktitorie trebuie si fi dată mai multe raporturi kaleslă se urmezi spre regularea Înălțimeî selle Ktitorului. „Raportulă kasierului așezmintelor” Brinkovenestî din anulă 1859 fevruarie 10. ÎNTLNMEI SELE PRINȚULUI GRIGORIE B. BRINKOVEANU KTITORUL AȘEZ’bMINTELORU BRLINKOVENESfll. Kasie rulă atestoră așeziminte „Conformă autorisației se ați dată subsemnatului pentru a se aspunde d-lui marelui logofiță I... suma de 4000 galbeni saă și mai multă ÎN RASA DE TREBUINIE, dintre bari 2000 galbeni și se skadi la sfîrșitul anului însetată și iei alți 2000 galbeni în ală letiuî korrentă, noi amă și numirată în pi’iimirea d-luî logofitului espussa sunimi de 4000 galbeni dupi dovezile se ținem«. Assemenea amu mai numirată d-luî alită galbeni 500 ku polița d-lui află kiria termenă aespirată înki de la 24 Septembre anulă însetată, kită și alți galbeni 3000 în basca poliței Miriei Vestre află kiria termen« espin la 1 Martie anulă gorie Bibesku nu se suppune a le da, atunci suntemă siliți și întrebimă pe guvernă. De unde provine aiesti subițiune! — Kamera negreșită îi va întreba fórte seriosă pe guvernulă aktualu semisurî a luată spre assigurarea unui milion de galbeni listați firi unii o soboteali asupra unei persone se nu possedi de kită unui venită altă siă de septe mii galbeni. Lurnrile Ministeriului în acesti afiaiere voră faie subiectuluî viitoră. Despre învețiătura publică. Breptolu și folóselc iei, korrentă, prezumă și dobînda loru de nulu a ierutu aieste soboteli și d. Urigalbeni 251 ’/4 de la ridicarea loră și pune la espirarea susă-zisei polițe de 3000 galbeni. „Pentru care sunteți plegată rugată Miria-Vesinica și bine-voițî a ne da deslegare despre kipură și NUMIREA fii kiruia kondeiă din aceste răspunderi kumă urmeazi a se regula. „(Sub-semnați) Nikolae Hristu și tovinșia.“ Dupi se vizunmă pe scurtă kipură kam kumă se cheltuia venitulă alestoră stabilimente, și ne întăliemă akumă la leile urmate de d. Grigorie Brinkoveanu dupi se isbutise a potoli furtuna din 1858. Domnulă Grigorie Bibesku în anul 1859, ku tóté ki era sigură pentru momentă de possessiunea aceloră întinse averi alle monastiriloră zisse Brinkovenesiî, dar avîndă konștiința de usurparea iefikusse și vizîndă mai ku semiki guvernulă din anul 1859 a luată din possessiunea kompanionuluî Siă de împirțeali Ghica, administrațiunea spitalului Panteleimonă, începu și se gudinski mai seriosă și la afiaierile sélle, mai cu ossebire la sokoteli; și în aiesti bugetare se delisse ka ku okkasiunea rearendirea unoră proprietăți abandonate de arendași, si string în adunare generali pe toți igumenii, ka si assiste la licitații și si le propue a subskri sokotelile anului 1858, spre a se da oreiare apariții de legalitate illegalitițiloră selespenndă ku aiesti formalitatea înlitura 0re-kumă respunderea se o simția grea asupr’î. Igumenii, dupi chemarea ie le fikusse principele Ktitoră, veniri în Kapitali, assistan la licitații și observăm sokotelile venitului și kieltuelile anului 1858, kam deși nu eraă în ordine pentru ki figurat, într’însele niște kondee în summi kam de 400,000 lei întrebuințați fin niii o orînduiali și firi konsentimentulu loră, dar vizîndă ki lifra reservii remassi în aleltă arnă este de lei 956,000, kare ku iei de sus urmași iii de 1,356,000 lei, vizîndă assemenea ki și lifra reservii aielluîannă se urka can și latină millionă, se consultau între dînșiî și denssen a faie așa înaită și assigure leilă puțină în favorea așeziminteloru aiesti reservi de doui millióne și mai bine, pentru care nu putea avea nici o assigurare. De aceea propulsen d-lui Grigorie Bibescu, fikmdă appelă la înaltulăsiă patriotismă, la reservele a ielioră doui amî și le dea cu împrumutare guvernului de vreme ce țăria avea trebuinți de bani dupi kumă se vedea din appelulă Domnitoriului filiută în temeiulă votului adumrei generale, și de vreme ie așeziminteloră se prissossiant aielle summe. Domnulă Grigorie Bibesku, în lokă și priminski aiesti patriotiki proposițiune a pirinților igumenî, se ordoni și se întorzi în grabă la monastirile loră, observindu-le ki drepturile se aă ei, — în regulamentură, negreșită, fixută în biuroulă ktitoriei — nu se întindă prin acolo de a putea dispune de sorta acestoră reserve. Și astăfelă kuvioșiî igumenî se intorsen pe la monastiri fin a putea reuși să assigureze acelle reserve și ktitorul ă se mulțumi canșî a’.?î subskri însuși sokotelile selle. De atumiî și pini akumă sokotelile atestară stabilimente kumă venită de 140 mii galbeni pe amă, kumă amă mai ziss’o, sokotelile atîtară averi miskitare vîndute fin martori si 9 •> firi controlă de pe la tóte aieste monastiri și skituri, de kitre zissulă de sine ktitoră și sokotelile atîtoră picturi tiiate staă în portofoliulă d-lui Grigorie Bibesku, și guvernul ă în ki pini akumă nu s’a îubită a i le iere. Iar dalia va fi prekumă se ziie ki guver Cesar Bolliac. Asta di si pagan» barbar striga, scole! G. Baritin. 1838. (Vezi Nr. 234, 240, 245, 246, 247, 248, 249 251, 254, 255, 256, 257 264, 270, 271, 272 și 273.) Tnima Intr’unu seklu de siepti lismu, íntr’unu seklu în care adeverurile «iele mai frapanți nu se potu acredita de kitű prin probe. Spre a dovedi déri și noi «iele ie amu zisű pîmane, ne vomu raporta, pentru unui momentu, privirea kitn o genision kare, nu mai departe de kita ku 30 de ani în urmă, nu era mai înaintat de kita noi, nici politiiesie, nici fisi'iesie, nici moraliiesie, voimu a vorbi despre Belgia, modelul Statelorű konstituționali europiane. Invegiitura primarii este regulați akolo prin mai multe legi. Akolo este kite o skóli în fumare komune. Helii purjinii, kopii sermani priimesku învegitura gratisii pe komptulu biurouriloru de bine-faiere, și în kasa de neajunsu, pe kietuiala komunii. — învestitura primarii se mirgineste în învestutura religiunii și a moralii, «citirea și scrierea sistema legale a mesujelor și a greutigilor, elemente de sokoteli și, după trebuințele lokalî, elemente de limba franțese, flamandi și germani, (limbele se vorbesku în Belgia), — religiunea și moralea se predau suptu direciunea Ministriloru kultului mirturiti de kitn majoritatea eleviloru skólei. Suntu skutii de a fi fal ii la aiesti învețitri kopii ie nu facu parte din comunitatea religioși ie este în majoritate represintati în skóli. Priveghiarea skólelorű, în ce priveste la învețituri și administrațune, este dați în sema administrațunii komunale și a inspektoriloru; învețitura religioși și morale e puși suptű priveghiarea delegațiloru din partea mai marilor a kulteloru. Kirur ile profane sunt aprobate de kuri guvernimíntu, dupi ce mai intíiu sunt o verietate de kitri komisiunea ínadinsű nnduiti; kirțle religiose și morali suntű aprobate de kitri kapií kultelorű. Institutorii komunalí suntű numiț de kitri Kon siliulți Komunale. Pentru revisiunea esakului învețiturei, sunt inspektori proviniiali și inspektori kantonal!; iei d’miíin suntu numit de kiri guvernimíntu, dupi sobotiniia unei deputagiuni permaninte. Kheltuielele Investiturei primărie sunt ín sarcina komunii. Plata institutoriului e lipsati de consiliuli komunale cu aprobațunea deputațunii permaninte și fin rekursii la Rege. Intervenirea proviniiei și a Statului in cheltuielele învețiturei komunale prin marie nu e indetoritorii pentru pro- XIII. A Aieste mosiî suntu numai moșiile monastiriloru ne închinate a lan de teile zisse închinate, Enikovenesti si altele sul alte titluri.