Romănulŭ, octombrie 1862 (Anul 6, nr. 274-303)
1862-10-25 / nr. 297
J 0ul. VOIESOE si VEI PUTE, Va cșî in tote filele afară de Lunia și a dona J după Serbătoică. Abonarea pentru Bucuresci pe ană anii 128 lei douo bine ••••••• ...... o•••••••••• 64 ~ Trei iune .............................................. 32 — Fe lună ...................... . ............ 11 — un exemplariu........................ .......... 24 parasciințările linia de 30 litere........... 1 leă și replara« lini* »...«*........ 3 lei. PIARII POLITICII, COMERCIALE, LITERARII. (ARTICLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE SE VOR ARDE.) Directoriulu grâului: C. A. Rosetti. —■ Geranto respung etoriü: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiarad11* d. C. P. Aricescu, Pas. Romăn No. 13. 25 Oktuiaire 1862. LUMINEpI TE ȘI VEI FI, * i Abonarea pentru districte pe ană.............1521«. Șese lune...................................................... 76 __ Trei lune................................................... 38 _ Abonamentele începu la 1 și 16 ale flăcăriluui. Ele se facă In districte la corespendințil Și*, rulul și prin poște. La Faris la d. Hallegrain, rue de l’ancienne comédie, 5; pe trimestru 20 franci, în Austria la direcțiunile poștale și la agințele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii valută austriacă. „Darea socotelelor“ este o „regulă la care urmeza a fi su puse TOTE stabilimentele de „bine-facere dintr’unu Statu.“ (Raportu alu Minist. Kultoloru catra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmata la 4 Sept.). REVISTA POLITICA nnríTm?CrI DUCUnlrieCl. 24 Brum.refu. 5 Brumariu. Unele din forele germane zikărt Regele Othon n’ar fi abdicată și k’a lissata ka puterile europiane se se pronuntjie între elü și poporulă seu. La aiésta Opinion Nationale, din Paris, zise: „Othon póte apela ln Europa. Europa va fi surds. Regii voru suspina negreșită vezĭndu viks unulu d’ a-i lorü dată peste kapu; daru nici unulți, afarä póte din fratele ei regelui Greciei, nu va buteza se rodine viersulu în favórea sa, atită suntu de kunoskute și’nvederate greselele sale, ș’a fi tu PRINRIPIULU SUVERANirbhli NAJJJONALE a fikutu, de kisjiva ani, kalea sa în lume. Se lissimu daru p’aiestu rege kizutu se de vinturiloru amarele sale plângeri kontra unui popor îi ingrată și rebelă, s’asteptimă feminiii o pesare manifestată și protestirile sale kstri torji potentajjii Europei, ne le va face ka și Franciscu II, și se ne okupimă de Greii, a alrora revolujjiune ar pute aduce în Europa forte grave komptikiri.“ în adeveră Revolujjiunea Greciei arată de unanimi ș’atită de frumósi, asigurati, prekumă ziseromă din ziua d’intîiu, în lea a ie priveste resturnarea dinastiei, de orice intervenire străini, și prekumă, ku toti ne’nițelésa sburlire a guvernului nostru, a reperjit-o tóte foiele Europei, firosebire de partite, pote însă deveni o sestiune de mare gravitate pentru Europa, indati ne Revolutjiunea se va versa afara din strimptele otarie ale aktualii Elade. Aiésta niici o ziseroină din ziua d’Inteiu, dini aiésta ne atinge alunii forte d’aprópe și pe noi, s’aiésta este sestiunea se preokups akumă tóte guvernele — vorbimă de tóte guvernele streine — și tóte foiele publice. Kuită însi festiunea este gravi, ku atită întunericulă ie o ’nvelue este mare și deplină. Nici o fóii publiki nu póte prevede calea se va lua noua Revolutjiune pentru ki nimine nici nu stie se kugeti a taie pentru astăzi najjiunea Eleni și guvernul ă iei, putemă zise mki ki niii kiară puterile iele mari nu șiiă ie se va faie, mai ’nainte d’a vorbi najjiunea Eleni și mai ’nainte d’a se puté înțelege între ele, înțelegere fórte grea în mizîlokulă atitoru rivalitstji de interessé și autoră felurite neajunsuri ie fii care putere are pe brasjele sale. Revolutsiunea eleni este apoi ku atită mai gravi ku kită ea este în acea parte a Europei se se numeste Oriinte și kare-i di aiea gravitate ie are o kași aprinși, în mijlokulă unoră altoră kase de lemnă și fórte uscate, și din care mici unele konjjinü și felurite materiali fórte lesne d’aprinsă, ba mii -i de isbuknită, în aiesti kritiki și ’nkurkati posijiune, nu ne mai remme de kită a pune din noă luptă ochii publikului feluritele opiniuni ale feloră mai însemnate foie, ba se putemă astă-felă se urmimă aleșii însemnați festiune prin tóte fasile prin kariva treie, și totă d’o dats se putemă, akumă ka totă deuna, se kulegemă în vertimîntele politiie ie ne lipseskă. Asta-felă dară se ’niepemă darea de semi și s’o ’niepemă ku fela ie este mai speniale organulă acelei mari puteri, a domeriiului Londrei, cu ziariul Times. „Greiî, zise Times, aă fipedată printr’o Revoluțjiune epitropia referă trei puteri protektorie, și Englitera n’are nici o obiecijiune de filiură. Ea n’are nici ună cuvîntă d’a interveni pe astă timpă Greiî voră oserva tratatele europiane și se voră apjjunea d’a ataka pe velinii loră.“ Atîti apoi ki Greni î a vă pute alege pe fiinlu regelui Belgiei sau pe Ipsilante, și sfîrșește zilimdă ki „Europa va lisa pe Gren se lucreze liberă, reuindă în mina loră a kiștiga simpatiele Europei.“ Morning Post (organulă lordului Palmerston) adine aminte de tratatul de la 1832, kare esklude orice membru din una din familiele suverane kontraktaniji, și astufelu demunstri ki este peste putiniji ka Grenî se nueskhuli ori ie pretendinte englese, rusă sau franiese. Totărata ie este organulă lordului Palmerston zise, într’ună artiklu speciale, ki „prijină îi pési de regele Othon și dinastia sa;“ la alelă interesi este daki guvernulă lelă noă are de gindă s’aprinzi o revoluțsiune în provinciele grele ș’albanesi ale Turciei. Elă proldami ki, dupe programa guvernului provisoriu, și după trimiterea unei puteri armate la s taunele cele mai veline cu Albania și Montenegru, este evidente și revoluțiunea greki are o origine striini. „ Mavrokordatto și instrumentele sale, urmezi Morning Post, nu s’ar fi aruncată într’o politiki atită de puți viu în armonii cu resursele loră, firi komplicitatea și susținerfea a uneia lelă mai pugină, din puterile rele mari ale Europei. “ Ziariulă englese aroti miri ki ziariulă de St. Petresburg a publikată korespondinjja skimbati între guvernulă Englitezei ș’ală Rusiei, în privințța afacerilor Montenegrului, și kare arîtiki este o mare osebire între guvernele aleste. Lordul Russell akusi pe guvernul ruseskă ki kauti a smulge pe Montenegru Turciei, și prințepele Gortschakoff impun guvernului turkă o politiki delale în privințța Montenegrinijoră și stiruiește asupra trebuinjței d’a aborda o mai mare protekijiune kreștiniloră. Morning-Postarîti ki kanielaria ruși n’are o linetă a publika korespondinjje oficiali d’area naturi, și ’ntrebi pentru ce a alesă tokmai acestă momentă pentru publikarea acestei corespondinjte. „Este silutu, adaoge ki, de kite ori Rusia se otreste a lua orecare mesure contra Turciei, pregisceste opiniunea publiki prin ziariul de St. Petresburg.“ Anii apoi ki dupe sestiunea Montenegrului a venită a Serbiei, dup’aieaa abisiunea Rusiei se simte în Grecia, adine aminteri suntu trei, patru lune de lindă denunita „o ’ntinsi combinare destinați a provoca o revolutjiune pe kostele Adriaticei“, și care, dupi dînsulă, este dorițt de multe State ale Europei. Susjine apoi ki Italia voieste a gisi leva teritorie în Turcia spre a le da Austriei în schimbulă Venesiei; ki însiși Austria urmirește planul ă ei d’a lua Serbia, Bulgaria și Rominia, și sfîrșește zikîndă ki, dari Grenî se voră marijine în tjermurile drepturilor ă foră d’a-și alege guvernul, Englitera va respecta acest dreptă, dară ki nu póte permite konspiriri contra altoră Sfaturi kari au mai mari titluri la amina Engliterei de kstă regatală Greciei. Times însi este mai generosă saă mai dibaie. Elă rekunoste ki Grecia nu pate trai în limitele de astăzi și ku ună singură milionă de omeni. „Diplomația, zise elă, a filiată Jupe Navarin, o gravi greseli d’a re’nviua o Gresiî d’ună milionă de suflete, puși în stare de problemi neotrîti, rimdă trebuia se faki o Gresiî de doue milióne de lokuitori, bare va avea urma în liniște destirurile sale. Se drege m îi avea greșeli.“ Ziariulă La France ataki la rindulu scă pe Englesi și zise ki ei voieskă „se peskuiéski în api turbure.“ Spune apoi ki „Regele Othon n’a avută norokă se plaki Greiloră, și ki, dupi kumă a zisă Tantu, kindă mă prinlipe nu este iubită, se perde prin binele se taie ka și prin reulu se konnte,“ și sfirșiește ku urmitoarele linie: „Remme se vede mă ie kale apuki organisatorii mișkirii, daki programa loră va fi de naturi a da satisfaiere poporului grekă, fir’a ridika una din acele sestiuni europiane se sfișteskă prin ele însele îndati se le atinge lineva, în ore kare puntu, mai ku semi în afaierile și ’n viitoriul Orintelui.“ Totă aiestă ziariă. si miri si la 1 * Patrie spunü k% s’asikuri» kx „»iese trei puteri semnitorie tratatului de la 1832 pentru crearea regatului elenisă s’arăti otrîtă a face din acesti sestiune o sestiune europiani, ș’a alima tóte puterile semnatorie tratatului de la Paris, mai adiogîndă și pe Spania, în calitatea sa de mare putere, precumă s’a recunoscut astăzi.“ O korespondinjsi din Berlin, kitro ziariată La France, spune ki d. de Bismark n’a intrată în ministeriă fici ună plană bine otirîtă și pe care îlă urmirește. Asikuri ki d’aieia a și mersă la Paris, ku instrukjjiuni positive, și ki după resultatulă le va avea misiunea sa la Paris se va otrî de va merge sau nu și la Petersburg. Suirile rele bune se avemă noi d’a dreptul ă despre starea sinitijjii lui Garibaldi înțepă a apirea akumă și în foiele striine. Ele ne spună ki la mtîia konsultare a fostă și renumitulă khirurg ală Franți ei Nelaton, care a declarată tiierea picioruluî de prisosă și a asigurată estragerea glonijului și vindekarea. Din întru astizi numai vorbimă despre nimikă și lisimă kuvintulă corespondintelui nostru din Iași, pentru a supune guvernului pentru a suta ori drepta plângere a Rominiloră în privinița skoleloră. Ni se spune, ș’anunijiimu ku mare bukumi, ki d. Panu n’ar fi demisionată. — Viena, 30 Oktobre. Gazeta Oficiale anuniiirii Imperatură Austriei a ordinată în urma evenimentelor din Grecia, kio skadri de korabie de resbelă imperiali se pleie îndati pentru mirile Greciei spre protekijiunea supușilor austriani și a komerkului Austriei. Acesti skadri, komanji, dați de kipitanulă de korabii de linie Baron Pock, va fi compusi de fregata-propeller ,,Novara,“ de corvetapropeller „Archiduce Frederik“ și de doue ștalupe kanoniake de klasen mitîia. — Francfort, 28 Oktobre. Ședinjța s’a deschisă la 10 l/2 ore. Domnule Weiss de la Munich a fost alesă prin akla mațjiune de președinte. El și 65 partizani ai lui aăsikutu, atingitdură de reforma germani, o propunere, kare recunoște arginjia unei reforme a konfederajjiunii, iere kontinuarea tutorii staturilor germane unite în federajjiune, ku o putere esekutivă a konfederajjiunii și o represintajjiune najjionale alési ku proportjiunea voturilor, fii kirui Stată și kare represintare se fii periodiki se aibi drepturile in lirgite, se se multjeski numerală membrilor și se poti fi reeligbili. Propunerea adopți principiulă unei judekitorio Konfederative , dară giseste propunerea rea din urmi nepotriviți cu skopulă i ei. Domnul H. Wagner se pronungii în contra unei adunări de delegații și pentru o represintagiune nagionale, spre a se putea regula relaiiunile europiane ale puterilor , asemenea și pentru o kamen aristokratiki. — Domnul Moritz Mohi vorbește asemenea în contra propunerii, dară mai alesă în contra unei camere senioriale. Domnul Michelis de la Minister propune se se garanteze tutoră puterilor germane posesiunile loră se suntă afari din Germania. După o lungă desbatere se priimeste propunerea domnului Weiss, firi schimbare. Ședinița se termini la 4 ore dup’amezizi. Pentru propunerea domnului Mohi in lestiunea komeziiuluî și atingitorii de instituirea unei asoiiajsiunî a marii Germanie s’au formată komisiunî. — Frankfurt, 29 Oktobre. Adunarea s’a închisă astizi la 1 dupi amezizi. In ședinjța de astăzi s’a inkuviintrată în principlă întocmirea unei asociațsiuni germane de reformi și s’a însiriinată cu esecutarea amenuntelor o adunare speciale. Profesoriulu Wildauer a sjințită ună cuvîntă striluiită desvoltindă interesulă lelă mare ală adunirii. Domnu Michaelis din Prusia numește pe Prusiani copii ai durerii,— elă speriei în Prusia va reuși simpuimîntulă de împliniuie. D. Enrikă de Gagern deplinge în cuvîntul ă scă ki Austria s’afli atită de putinnă represintati în acesti adunare; elă desvolti genesea ideiei unei Germanie restrinse (Mika-Germanii) și doreste ka Austriaiii se intjelegi deslușită situatiunea loră kitri Germania organisati. Dupi aieste cuvinte urmezi votarea asupra propunerii atingitorii de tratatul de homeriiă a d. Mohi. Aiestă proiektă zice: „Adunarea este desevîrșită intjelesi în privința; tratatului de komeriiă franko-prusiană; intrarea Austriei în asoiiajjiunea duaniarii ar fi de dorită; revisuirea tarifei asociajiunii duaniarie se se sevírseski numai cu Austria.“ D. de Gagern repliki la o oservaijiune a d-lui Seiler, izionarea Prusiei nu este legați prin tratată, și litezi plierea domnului Hanseman. Domnu Rossing de la Hanovra zisezi tratatulă de homeriță, deși nu vetemi întru nimică interesele Hanovruluî, este însă contrariu intereseloră Austriei și integritujii asociațiunii duan,arie și d’aceea a trebue a fi respinsă. — In genere s’a vorbită în favorea Austriei, și propunerea d-lui Mohi a fostă priimiti de tóte voturile afara de doue. Președintele terminis mătivat Germania, repetiiiu de toti adunarea. — Berlin, 28 Oktobre. Marele duce de Oldenburg a prelungită șederea sa aiti k’o zi din kausa nuvelelor sosite din Grecia ș’aplecată eri san la Venezia, spre a se întilni acolo kn sorosa, regina Greciei. — Veracruz, 2 Oktobre. O proklama jjiune a generaliului Forey, ku data de 23 Septembre ziie ki poporulu meksikanu deliberată prin armele nóstre va fi liberă a-și alege guvernulă, kare îi va suveni mai bine. Amă misiunea espresi d’a-i declara alesta. Ună decretă ală generaliului Forey destitue pe Almonte, desființiezi guvernul- seu și declari ordinanjjele și legile sale de nule. Aceste mesuje au fostă priimite de tóte partitele cu entusiasmă. Morbulă vomito a inietată. — Newyork, 21 Oktobre. Kartufriulă generale ală lui MacClellan se afli la Harpers Ferry. Konfederațjii s’au concentrată între Charleston și Martinsburg. Unioniștii vor intra în kartuimele de iarnă. — S’a respindită skomote de insurekijiuni ale negriloră. — Konfederalji reklami biruiiija bitilei lings Perrysville pe sema loră și spună kl ar fi fikutu prisoniki 900 unionisti. — Se ziie ks armia lui Mac Clellan nu pate înainta pentru lipsi de microkiminte. Generaliulu Morgan care a fostă bitutu de unionist! și s’afli gonită de dînșii, a intrată la Francfort în Kentucky. Corespondința particularia a ROMÂNULUI las! 1862 Oktobre 17—29 Mare minus a provocatu pe ultima mea epistolă, în sufletulu junilorü noștri recomandafli la katedrele gimnasiali! Auzigi botezare! Se se ziks în lume ks d-lorit n’au cursuri completate, ks n’au spertingia nici silingia kuvenits spre a fi profesori secondari!— A In adeveră sumeijia mea este mare și ku atstű mai mare ks, dups kstű ni se spune, nu o se atrags fulgerile lui Joe numai asupra kapuiul nostru, ii snks, — într’atsta junimea nóstrs o logiks! — s’asupra a persóne strsine aestiunii. Aflu, buns órs, ks unulű din junii kandidaijí la léfa profesorale v’ar fi trsmisü unű respunsű prin kare, ín lokű de a me dovedi ks sum ín eróre séű mincinosű, ksndű spuiű ka dd-lorü suntü ku kursuri nekomplete și fsrs speriinijis; d-luí aríti kumű ks: D. N. Ionesku n’are diploma universitaris; ks d. Kiruiski, fostulű profesoriű de istoris la gimnasiű nu aü urmatü kursulü d-lorű Barnugiű și Suiiű, adeks alű fakultsijií de dreptű kb d. Vasile Alesandresku nu și-a aretatü kstre dd-lorü diplomele sele de studie, vezute alts dats de membrii konsiliuluí kare ’lü numirs profesoriű Ia venirea sa in íjérs; ks d. Alesandresku n’ar fi jjinutű regulatű kursulű seü la universitate.