Romănulŭ, noiembrie 1862 (Anul 6, nr. 304-334)
1862-11-21 / nr. 325
SSL.. . MIERCURI. VOIESOE SI VEI PUTE, Vu o fi in Uîchiji’lui tie Luisu și a doaa cji după Serbătoriă. A,puica pentru Bucurescî pe ură anu 128 lei •Lete 'uue.......................... ......... 64 — Trei lune.................................................. 32 — ‘ le lună ..................... .. ..... 11 — i’rü exemplariu................. ......... 24 par insciințările linia de 30 litere.. ........ 1 iei 1 aserțiuni și reelaurp linia ......... 3 lei Nr. 325. Anul VI. "mem PIARIÜ POLITICO, COMERCIALE, LITERARIÜ. (ARTIOLELE TERMISE ȘI NEP OBLIGATE SE VOR ARDE.) Directoriulü țferiăhutt C. A. Rosetti. — Gerantü respun^etoriu: M. Caludescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul triariului d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. 21 Noembre 1862. I.UMINE PĂ-TE ȘI VEI FI, Abonarea pentru districte pe anul..........152 le Șese lune................................................... 76 — Trei lune................................................... 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fiecării lune Ele se facă în districte la corespondințile Jiariului și prin poște. La Baris la d. Hallegrain, rue de l’ancientț comédie, 5; pe trimestru 20 frânei. în Austria la direcțiunile poștali și la agințele de abonare, pe trimestru 10 fiorini arginti valută austriacă. Din causa serbitoriei de astizi, ziariulu nu va eși mine. DEPESIE TELEGRAFUIE. •> (Serviciu partikulariu alu Romanului). Torino, 2 Dekembre. în ședința de est a Kamerei Ratazzi a anunțiatu demisiunea ministeriului. Kassinis ar fi, sc zise însiruinatu ku formarea noului Ministeriu. Paris — L’asikuri k’afacierea manddaturei tronului Greciei s’ar fi arangiatu. Engliteza ar renunța la kandidatura principelui Alfred și Rusia ar renunța la kandidatura principelui de Leuchtenberg. REVISTA POLITICA. iucurksgt, ft.umarm. 2 Indrea. Monitoriulu oficiale de luni publiki uuü raportă alü d. ministru alu lucririloru publice, kitre M. S. Domnule, și ku data 13 Noembre, prin care, în considerare ki d. Gr. Bibesku B. Brînkovianu, kare a luatu koncesiunea lniiloru ferate în România de dincóce de Milkovit n’a depușit, konfornu art. 8 din legea de koncesiune, kauțiunea 250,000 franci, la 13 ale Junei lui Nov, cere anularea koncesiunii. După acesti raportă urmezi regulată decretulă prin care „koncesiunea „kiilorü ferate din partea de dincece de „Milkov” a Principateloro-Unite, este „și retine anulați.11 Vezununa ku mare pirere de reu ki, d. Bibesku Brînkovianu n’a isbutitc în întreprinderea acesta, și nu scimă daki d. Mavrogeui va fi fostă mai fericită. Kiile de feri suntă pentru noi de celă mare, de celu mai vitale interese morale și materiale, și prin urmare, toți suferimu kimda vedemă ki nu putemă nici nici începe ceea ce în aerele celelalte putemil zice ki s’a sfîrșitu. Fiindu inșiri din ori ce reă trebue se ne silimă a starce și nițelă bine, gisimu kiară in trista scrie ce ne di Monitorială, unu bine, ș’unu bine ce va deveni mare de va dhinui. Acéstă bine este esaptitatea cea mare ce puse guvernulu aptuale întru esapta și religiósa îndeplinire a kontraktului. La 13 Nov. zice ministerială, espri termenulă prescrisă de lege ka d. Bibesku Brînkovianu se depun kauțiunea, d-inî n’a îndeplinită acea klause și miniștrii în konsiliu, înkuviințdziliară în ziua de 13 Nov. anularea koncesiunii. S’a zisă necontenită, în kolanele acestei fóie, și vom u repeți fin ’ncetare ki, pini ce nu vomă respekta cu cea mai mare religiositate legile și kontraktele, nu va fi mintuire pentru noi. Guvernulu se vede k’a intrată p’acesti kale și kredemă ki d’akumu nimine nu va mai șiovii, nici o grațiositate nu se va mai face nimunuî. Asta se fii! Publikarimu espunerea financiarii a d-lui Ministru. Reproducemu asliz ună artiklu financiariu dupe „Heranulă Rommă,11 mai ku semi fundă ki pare ki d. Redaktoriu n’a ’nțelesă cele zise de noi în acești cestiune și pare k’ar voi se ne kombati, sau ki se preface kine kombate, spre a pute zice kite-va cuvinte în acești însemnați cestiune. De mine vomă începe și noi a desbate în artiklii speciali espunerea d-lui Ministru, și kindă se voră publika bugetele, vomă supune, în mai multe cestiuni, opiniunea nostri la apresiuirea publikului ș’a d-loru deputați. Pîn’ atunci inși, se ne fii permisă a atrage atenisiunea d-loră deputați asupra unei împregiuirî din Bugetulu Ministeriului de resbelă. Regulamentulă militariu de skadri, zice, de nu ne ’nsilimu ki, nici unu oficiiriu nu va pute lua de kitu lefa gradului seu, în orice funkțiune va okupa. Pentru ce daru d. Ministru de resbelă a fi kutu lefi mai mari militariloru din ministeriu și celoră de a intending? Pentru ce mai kapitană, numită kapu de divisîune, s’a ’nsemnatu lei 1250 pe luni, ceea ce face o remunerare îndouiti d’a kipitanului de linii și egale ku a lokotenintelui-kolonelu? Pentru ce lokotenintele numită kapă de biurcă în ministeriu i se di ku 350 lei mai multă debită celui de și ku 100 mai multă de kită kapitanului de linii ? Se fii óre pentru ki cei de linii au mai multe kieltuele ku strimutirile și mai multi munki de kită cei din ministeriu? Ș’apoi este bine dre a face asemene divisiunî între militarii uneia ș’acea așî armate, ș’a face ka cei de linii se pismuieski pe cei dupe lungi ministru și s’aspire toți a lissa arma pentru a lua pena? Spermai ki este destulat s’atragemu atenisiunea d-loru deputați asupra acesteî cestiuni, pentru ka se fact îndati se domnesti egalitatea și dreptatea între totii oștiriii rommi. Am mai ave minte de însemnată în bugetul Ministeriului de resbelă, dară ne sclindă în ki bine ce lucrare au fikură komissiunea Adunirii, ne oprimă aci pentru astăzi. Adunarea se okupi în kommisiuni cu cercetarea sokoteliloru ș’a bugeteloru ministeriiloru din alan, de resbelă și din întru. N’avemă mici la redacțiune acestu din urmă bugetu, dară ni se spune și conține numai 12.000 de impiegații. Sermanulu ministeriu. Prefektula dein Pisa a trimisă celebrului chirurgii francese Nelaton o depește în termenii următori: „Bala estrasi din rana lui Garibaldi, dupe asigurarea diagnosticei dumitale, muezeșulu prin resultatulu stiletului dumitale. Onere voue! Prefektura de Pisa. Despre kandidatura principelui Engiesu la tronulu Greciei, scirile ce aveimu astăzi pară a inklina spre cele ce ziserimu cri, ki pate Englitera a pusă nainte acesti kandidaturi numai pentru a putea opri suirea pe tronulu Greciei a unui principe Russu sau Francese. Publikimă mai la vale kite va scrii in acesti mare cestiune, ș’aci ne mirginimă a atrage atențiunea asupra intorcerii prizelor ale ziariului Times și totü d’odati asupra celoră zise de Morning-Post organulă lordului Palmerston. Se citesce în Morning-Post (organulă lordului Palmerston) de la 24 Noembre: „Ne imaginaserima ki tratatulu din 1832 eskludea de la tronulü Greciei pe orice membru din familiele celoră trei puteri, și acestaserimă ku frankeți eskluderea principelui Alfred. Daru ziariulu ie Nord ne prti’ÎNȘzi ki tratatulu din 1832 nu konține acésti kondisiune, ci se afli numai espresi într’unu protkolăo ce a precesu tratatulu. „Amu fi crezută acestu protokolu totu așia de obligitoriu ka și tratatulu însuși, dară deóre ce acele puteri refusi d’a lu konsidera ka astăfeliu, ar fi neraționabile a lu lisa obligatoriu numai pentru noi. „Atitudiea guvernului englese konsiste a se ține în reservi și a oserva neintervenirea. „Grecii vorü regenerarea națiionale; pentru acesta, doveniile sunt ă deschise, mai intînî, kalea reformeloru konstituționale ce ar face péraforă mai putinte și mai respectati, astafeliu în kită cu timpulu și moderatiunea ei ar dobîndi ce doresu mai multu. Asti politiki este represintati de principele Alfred. „Grecii au și alternativa unei politice desperate, represintati prin desmembrarea Turciei și agritarea Oriintelui. „Daci principele Alfred va fi alesu, guvernulu englese va considera de trebue se primésti séu se refuse, și nu se va lisa condune de kitu de considerarea despre ce va fi mai bine pentru Greci și pentru Europa. Torino 25 Noembre, 2 ore dupi amiazî, în ședința de ieri a Kamereî, domnu Ministru Pepoli a citită o depeși a kabinetului francesu, cu data Sept. 1859, prin care oprea pe guvernulu piemontesu a priimi deputațiunea toskani care venise atunci la Torino spre a cere aneksarea Toskaneî; ku tóte acestea îndreznise atunci d. Ratazzi, în contra poprirei esprese a kabinetului francesu, a priimi deputațiunea în cestiune. — Ziariulu „Opinione 11 de astizi anuncii, în contra zîseloru domnului Pepoli, ki este în stare a dovedi pe basca unor dokumente autentice, ki zisa deputațiune toskani n’a fostă priimiti firi konsimțimîntulu împiratului Napoleone de kitre domnu Ratazzi, și ki afirmarea contrarii a ministrului Pepoli este lipsiți d’ori ce temeiu. — Torino 25 Noembre. Ziariulu „Discussione 11 publiki eru unu artikol de fondu suptă titlu „Disolvarea Kamerei 11, în care împuți kamereî abusti și lipsi de disciplini parlamentarii, și declari disolverea iei de probable, dari va da una votă de ne ’ncredere în contra domnului Ratazzi. — London, 25 Noembre. Ziariului Times11 de astăzi scrie: Principele Alfredo nu póte priimi alegerea Greciei, fiindu k’ atunci Englitera ar avea a alege întregăstrarea Turciei și ’ntre misiunea Principelui Alfred ka Rege d’a aneksa Greciei provincii turcesci; alegerea unui principe rusesku, engles sau francesu ar fi urmați de nisce necuviințe. — Kassel 25 Noembre. Unii kurieri prusiani au depește ale guvernului Prusiei, a sosită azi dimineiți aici; se zice ki va aștepta pentru priimirea respunsului douezeci și patru de ore. Din partea Austriei s’astepti aici Lokotenentele Mareșalu de Schmerling într’o misiune partikularii. — Berlin 25 Noembre. Noptea, în cercurî diplomatice se asiguri, ki în depeșa predați astăzi la Kassel principelui elektoraid, se aduce aminte de îngagiamintele contrarizate în trecuta luna lui Iunie, și pune în perspektivi alte demarșe ulteriore pentru kasulu kundü n’aru urmatu înfhișțarea budgetului. — Berlin, 26 Noembre. Gazeta stelei (Sternzeitung) de astăzi deminte nuvela, ki kurierulu trimisă la Kassel ar avea să aștepte acolo responsură în 24 de ore. — Petersburg, 26 Noembre. Ziariulu francesu de la Petersburg de astizi, publiki legi noue de contribuțiune a comerciului, care s’a supusă Senatului. în acesti lege se pronuncii dreptulu egală alu indigeniloru și stiiniloru d’a fi priimiții în korporațiunile (Gilde) komerciale și konservarea privilegiiloru sociale ale komercianțiloră; se filisezi asemenea impositulu dupe korporațiuni (patentele). Atingitorii de evreii striini se mențiau stipulațiunile în vigore. — Vaporea „Amerika 11 a kompaniei Lloyd a sosită la 25 Noembre la Trieste și a adusă nuvele de la Kalkuta ku data de 24 Oktobre, de la Bombay ku data de 1 Noembre. Nuvelele de la Kabula pini la Oktobre a muncii de la Herat, și o învoire pacifici ar fi probabile. — Batavia, 15 Oktobre. La Banjermassing au începută insurginijii a se miska din nou?. ” — Hongkong, 15 Oktobre. Generaliumu Ward a perita în afacerea de lingi Ningro in Taipingiloru. La Shanghai domnesce deplini linistie. De la Japan se anuncii ki trei englesi și o domni, kibrindă pe strada de la Yokohama, au fosti atacații de suita principelui Satsuma. Una englesa a fostu omorita și douí vulnerații, domna a isbutitü a fugi. ACTE OFICIALI Vizîndă jurnalulă Konsiliului ministrilor, prin care hotăraște anularea concesiunei kiiloru ferate din partea de dinkace de Milkovü, în privire ki koncesionariulu primulu Bibesku Bascarab Brinkoveanu nu au depusă în termenulă preskrisă espirată la 13 ale lunei curente Noemvrie, sauciunea de 250,000 franci, previzuti la Art. 8 alu legei, pentru care la 31 ale lunei trekute Oktoviie, ministeriulă respektivă aă fikutu avertismentulu kuvenitu . In virtutea Art. 8 al legii de koncesiune: Noi am dekretatu si dekretimii : % Art. 1 Koncesiunea kiiloru ferate din partea de dincóce de Milkovo a Principateloru-Unite, este și remîne anulati. Art. 2 Ministru Sekretarii de Stat la Departamentul Agrikulturei, Komerciului și al Lubririloru Publice este însărcinată cu esecutarea Ordonanței de fați. Dată in Bukuresci la 14 Noemv, una mie optă sute șasezeci și cinci. ALEKSANDRU IOAN. Ministru Sekretar de Departamentul Agrikulturei, Comerciului și Lukurilor Publice. Catargiu. Prin Dekretu ku data 11 Noemvrie se numesce Kuviosulu Ieromonah Daniil definitivă egumenă al Monastiei Valea. Prin dekretu ku data 3 Noemvrie se deschide umu kreditu straordinariu de lei 9,362 par. 28, spre despăgubirea d-lui Kogilnicianu, antrepenorulu posteloru de dincolo de Milkovü, pentru Eu amuririle circulate pe bonta Statului de la 1-in Oktovrie 1857 și pini la finele lui Fevruarie 1861. 1862. Prin dekretu data 15 Noemvrie D. Kipitan Mihail Harhas se numesc în postură de sekretar și Magasiner la Scala de Arte și Meserii de la Iași, în loculă d-lui Gheorghie Roșan care a demisionatuî STUDII POLITICE și CONSTITUȚIONALE. Domnului Gesar Bolliac. (A vede Nr. 319 și 320.) „2. Cumü se chiamă forma guvernuri „actuale ale {erei, constituționale sau convenționale și de arte constituționale unde este scrisă acea constituțiune ? etc. etc. „3. Care este adeveratulu nume ale acestei Adunări etc. etc. „4. 5. De cându s’a desființată Centa „leacuî a depusă dreptulu sea de inițiativ „etc. etc. și unde stă astăzi inițiativa ? nume,la guvernă? etc. etc. „6. Intr’o sistemă parlementariă sau presintativă unu ministeriu care nu este una din cameră, etc. etc. cumu s’ar pute num constituționale sau convenționale, etc. etc. „7. Convențiune, convenționale, ce a einificare au? Totu acea a care a avutu-o Francia la 1792? etc. etc. (A vedé pentru tóte aceste întrebări No. 30 Așiu puté se sfirșeskil akumu kite va kuvinte numai. He ne pés așiu puté seiji ziku, de forma un guvernă, kindă nagionalitatea nu i este asikurati? He ne pési de nuele Adunirii kindü însiși géia și perduta numele iei? He ne pési se numește eleptivă, kmda din din misióne abia linii mii au dreptulu c alege? He ne posi de se mumes parlamentă, kmdă minoritatea nu m are voii d’a vorbi, matka parlamentului, kmdă n’aven adiki kominile etc. etc. kim mi e térni se spu kumă s’a konstituită parlamentele Francia și kumă s’aă sfirșită la 178 și mai terni póte se vorbimii de palamentulă și „lingură parlamentă“ a Engliterei. He ne posi de se num ste legislativă, kmdă nu póte fa legi, kmdă nu voiește se și de inițiativa și kmdă unii mergă pîn’t nega dreptul d’a legifere kiară în ^otiunea proprietățiioră naționali, și d striinisoră aiestă dreptă, aelă mai tale ală unei națiuni? Și mne pe s’a s'tii aiesti rușine și peire, ri bine derită dumniata, kare ai gbovită studiidă gestiunea monasti loră, zise închinate, ș’ai plitită sur însemnate ku tipariură, pentru a dmonstra drepturile națiunii, fir’a dbîndi pîn’akumă alci resplati de ki a vedé pe miniștrii Rommiei mergînt la sfinții Apostoli, spre a se nkii în lobă d’a veni kilugirii striini ministeriă spre a se ’nklina. Aștă - té în sfirșită se-i zikă — s’a adsta și zikă — ki ’ntrebirile dumitale nu trebui nici de respinsă, îndestulind se prin ele însele. Suntă sestiui suntă posnsiuni, atită de ’nvedera în kită care lineva de kită a atr ge atențiunea publikii asupri-le și totă vezută ș’aă înțelesă. Kmdă are o bași, n’ai de kită a striga foc spre a atrage atențiunea vecinitoră, toți apoi aă vezută fobulă ș’aă înțelesă ki trebue se sarise să stin saă se arzi cu toții, Daki nu se ski li — se fu bine ’nigelesa ki vorbim numai de fokă — daki nu se ske și nu se ’ntruneskă pentru a să ștrige, este ki voră se arzi, și totă i se ai mai spune ar fi de prisosű, ki surzii și orbii aei mai rei suntă am kari nu vom s’auzi și se vazi, Io