Romănulŭ, noiembrie 1862 (Anul 6, nr. 304-334)

1862-11-21 / nr. 325

SSL.. . MIERCURI. VOIESOE SI VEI PUTE, Vu o­ fi in Uîc­hiji’lu­i tie Luis­u și a doaa­ cji după Serbătoriă. A­,pu­ica pentru Bucurescî pe ură anu 128 lei •Lete 'uue.......................... ......... 64 — Trei lune.................................................. 32 — ‘ l­e lună ..................... .. ..... 11 — i’rü exemplariu................. ......... 24 par i­nsciințările linia de 30 litere.. ........ 1 iei 1 aserțiuni și reelaurp linia ......... 3 lei Nr. 325. Anul VI. "mem­ PIARIÜ POLITICO, COMERCIALE, LITERARIÜ. (ARTIOLELE TERMISE ȘI NEP OBLIGATE SE VOR ARDE.) Directoriulü ț­feriăhutt C. A. Rosetti. — Gerantü respun^etoriu: M. Caludescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul triariului d. C. D. Aricescu, Pas. Roman No. 13. 21 Noembre 1862. I.UMINE PĂ-TE ȘI VEI FI, Abonarea pentru districte pe anul..........152 le Șese lune................................................... 76 — Trei lune................................................... 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale fie­­cării lune Ele se facă în districte la corespondințil­e Jia­riului și prin poște. La Baris la d. Hallegrain, rue de l’ancientț comédie, 5; pe trimestru 20 frânei. în Austria la direcțiu­nile poștali și la agin­­țele de abonare, pe trimestru 10 fiorini arginti valută austriacă. Din causa serbitoriei de asti­zi, ziariulu nu va eși mine. DEPESIE TELEGRAFUIE. •> (Serviciu partikulariu alu Romanului). Torino, 2 Dekembre. în ședința de est a Kamerei Ratazzi a anunțiatu demisiunea ministeriului. Kassinis ar fi, sc zise însiruinatu ku formarea noului Ministeriu. Paris — L’asikuri k’afacierea man­­d­daturei tronului Greci­ei s’ar fi aran­­giatu. Engliteza ar renunț­a la kan­­didatura principelui Alfred și Rusia ar renunța la kandidatura principelui de Leuchtenberg. REVISTA POLITICA. i­ucurksgt, ft.­umarm. 2 Indrea. Monitoriulu oficiale de luni publiki uuü raportă alü d. ministru alu lucririloru publice, kitre M. S. Dom­­nule, și ku data 13 Noembre, prin ca­re, în considerare ki d. Gr. Bibesku B. Brînkovianu, kare a luatu konce­­siunea lniiloru ferate în România de dincóce de Milkovit n’a depușit, kon­­fornu art. 8 din legea de koncesiune, kauțiunea 250,000 franci, la 13 ale Junei lui Nov, cere anularea koncesi­­unii. După acesti­ raportă urmezi regu­lată decretulă prin care „koncesiunea „kiilorü ferate din partea de dincece de „Milkov” a Principateloro-Unite, este „și ret­ine anulați.11 Vezununa ku mare pirere de reu ki, d. Bibesku Brînkovianu n’a isbutitc în întreprinderea acesta, și nu scimă daki d. Mavrogeui va fi fostă mai fe­ricită. Kiile de feri suntă pentru noi de celă mare, de celu mai vitale inte­rese morale și materiale, și prin urmare, toți suferimu kimda vedemă ki nu pu­temă nici nici începe cee­a ce în ae­rele cele­lalte putemil zice ki s’a sfîr­­șitu. Fiindu inși­ri din ori ce reă tre­­bue se ne silimă a starce și nițelă bi­ne, gisim­u kiară in trista scrie ce ne di Monitorială, unu bine, ș’unu bine ce va deveni mare de va dhinui. Acéstă bine este esaptitatea cea mare ce puse guvernulu aptuale întru esapta și reli­­giósa îndeplinire a kontraktului. La 13 Nov. zice ministerială, espri terme­­nulă prescrisă de lege ka d. Bibesku Brînkovianu se depun­ kauțiunea, d-inî n’a îndeplinită acea klause și miniștrii în konsiliu, înkuviințdzi­liară în ziua de 13 Nov. anularea koncesiunii. S’a zisă necontenită, în kolanele acestei fóie, și vom u repeți fin ’nce­­tare ki, pini ce nu vomă respekta cu cea mai mare religiositate legile și kon­­traktele, nu va fi mintuire pentru noi. Guvernulu se vede k’a intrată p’acesti kale și kredemă ki d’akumu nimine nu va mai șiovii, nici o grațiositate nu se va mai face nimunuî. Asta se fii! Publikarimu espunerea financiarii a d-lui Ministru. Reproducemu asliz­ ună artiklu financiariu dupe „Heranulă Rommă,11 mai ku semi fundă ki pare ki d. Redaktoriu n’a ’nțelesă cele zise de noi în acești cestiune și pare k’ar voi se ne kom­bati, sau ki se preface ki­ne kombate, spre a pute zice kite-va cuvinte în acești însem­nați cestiune. De mine vomă începe și noi a desbate în artiklii speciali espunerea d-lui Ministru, și kindă se voră publika bugetele, vomă supune, în mai multe cestiuni, opiniunea no­­stri la apresiuirea publikului ș’a d-loru deputați. Pîn’ atunci inși, se ne fii permisă a atrage atenisiunea d-loră deputați asupra unei împregiuirî din Bugetulu Ministeriului de resbelă. Re­­gulamentulă militariu de skadri, zice, de nu ne ’nsi­limu ki, nici unu ofi­ciiriu nu va pute lua de kitu lefa gradului seu, în ori­ce funkțiune va okupa. Pentru ce daru d. Ministru de resbelă a fi kutu lefi mai mari mi­­litariloru din ministeriu și celoră de a intending? Pentru ce m­ai kapitană, numită kapu de divisîune, s’a ’nsemnatu lei 1250 pe luni, cee­a ce face o re­munerare îndouiti d’a kipitanului de linii și egale ku a lokotenintelui-ko­­lonelu? Pentru ce lokotenintele numită kapă de biurcă în ministeriu i se di­­ ku 350 lei mai multă de­bită celui de și ku 100 mai multă de kită ka­­pitanului de linii ? Se fii óre pentru ki cei de linii au mai multe kieltuele ku strimutirile și mai multi munki de kită cei din ministeriu? Ș’apoi este bine dre a face asemene divisiunî în­tre militarii unei­a ș’acea­ a­șî armate, ș’a face ka cei de linii se pismuieski pe cei dupe lungi ministru și s’aspire toți a lissa arma pentru a lua pena? Spermai ki este destulat s’atragemu atenisiunea d-loru­ deputați asupra a­­cesteî cestiuni, pentru ka se fa­ct în­­dati se domnesti egalitatea și drep­tatea între totii oștiriii rommi. Am mai ave minte de însemnată în buge­­tul­ Ministeriului de resbelă, dară ne sclindă în ki bine ce lucrare au fi­­kură komissiunea Adunirii, ne oprimă aci pentru astă­zi. Adunarea se okupi în kommisiuni cu cercetarea sokoteliloru ș’a bugete­­loru ministeriiloru din alan, de re­sbelă și din întru. N’avemă mici la redacțiune a­­cestu din urmă bugetu, dară ni se spu­ne și conține numai 12.000 de impie­gații. Sermanulu ministeriu. Prefektula dein Pisa a trimisă celebrului chirurgii francese Nelaton o depește în termenii următori: „Bala estrasi din rana lui Gari­baldi, dupe asigurarea diagnosticei du­­mitale, muezeșulu­ prin resultatulu sti­letului dumitale. Onere voue! Prefektura de Pisa. Despre kandidatura principelui En­­giesu la tronulu Greciei, scirile ce aveimu astă­zi pară a inklina spre cele ce ziserimu cri, ki pate Englitera a pusă nainte acesti kandidaturi numai pentru a putea opri suirea pe tronulu Greciei a unui principe Russu sau Fran­cese. Publikimă mai la vale kite­ va scrii in acesti mare cestiune, ș’aci ne mirginimă a atrage atențiunea asupra intorcerii prizelor­ a­le ziariului Ti­mes și totü d’odati asupra celoră zise de Morning-Post organulă lor­dului Palmerston. Se citesce în M­o­r­n­i­n­g-P­o­s­t (or­ganulă lordului Palmerston) de la 24 Noembre: „Ne imaginaserima ki tratatulu din 1832 eskludea de la tronulü Gre­ciei pe ori­ce membru din familiele celoră trei puteri, și acestaserimă ku frankeți eskluderea principelui Alfred. Daru ziariulu ie Nord ne prti’ÎNȘzi ki tratatulu din 1832 nu konține acésti kondi­siune, ci se afli numai espresi într’unu protkolăo ce a precesu tra­­tatulu. „Amu fi crezută acestu protokolu totu așia de obligitoriu ka și tratatulu însuși, dară de­óre ce acele puteri re­­fusi d’a­ lu konsidera ka astă­feliu, ar fi neraționabile a­ lu lisa obligatoriu numai pentru noi. „Atitudi­ea guvernului englese kon­siste a se ține în reservi și a oser­­va neintervenirea. „Grecii vorü regenerarea națiio­­nale; pentru acesta, dove­nii­le sunt ă deschise, mai intîn­î, kalea reformeloru konstituționale ce ar face péra­foră mai putinte și mai respectati, asta­feliu în kită cu timpulu și moderatiunea ei ar dobîndi ce dores­u mai multu. A­­sti politiki este represintati de prin­cipele Alfred. „Grecii au și alternativa unei po­litice desperate, represintati prin des­­membrarea Turciei și agritarea Oriin­­telui. „Daci principele Alfred va fi a­­lesu, guvernulu englese va considera de trebue se primésti séu se refuse, și nu se va lisa condune de kitu de considerarea despre ce va fi mai bine pentru Greci și pentru Europa. Torino 25 Noembre, 2 ore dupi amiazî, în ședința de ieri a Kamereî, domnu Ministru Pepoli a citită o de­peși a kabinetului francesu, cu data Sept. 1859, prin care oprea pe guver­nulu piemontesu a priimi deputațiunea toskani care venise atunci la Torino spre a cere aneksarea Toskaneî; ku tóte acestea îndreznise atunci d. Ra­tazzi, în contra poprirei esprese a ka­binetului francesu, a priimi deputațiu­­nea în cestiune. — Ziariulu „Opinione 11 de astizi anuncii, în contra zîseloru domnului Pepoli, ki este în stare a do­vedi pe basca unor dokumente auten­tice, ki zisa deputațiune toskani n’a fostă priimiti firi konsimțimîntulu îm­piratului Napoleone de kitre domnu Ratazzi, și ki afirmarea contrarii a ministrului Pepoli este lipsiți d’ori ce temeiu. — Torino 25 Noembre. Ziariulu „Discussione 11 publiki eru unu artikol de fondu suptă titlu „Disolvarea Ka­­merei 11, în care împuți kamereî abusti și lipsi de disciplini parlamentarii, și declari disolverea iei de probable, da­ri va da una votă de ne ’ncredere în contra domnului Ratazzi. — London, 25 Noembre. Ziariulu­i Times11 de astăzi scrie: Principele Alfredo nu póte priimi alegerea Gre­ciei, fiindu k’ atunci Englitera ar avea a alege între­găstrarea Turciei și ’ntre misiunea Principelui Alfred ka Rege d’a aneksa Greciei provincii turcesci; alegerea unui principe rusesku, engles sau francesu ar fi urmați de nisce ne­­cuviințe. — Kassel 25 Noembre. Unii ku­­rieri prusiani au depește ale guver­nului Prusiei, a sosită azi dimineiți aici; se zice ki va aștepta pentru priimirea respunsului doue­zeci și patru de ore. Din partea Austriei s’astepti aici Lo­­kotenentele­ Mareșalu de Schmerling în­­tr’o misiune partikularii. — Berlin 25 Noembre. Noptea, în cercurî diplomatice se asiguri, ki în depeșa predați astăzi la Kassel prin­cipelui elektoraid, se aduce aminte de îngagiamintele contrarizate în trecuta luna lui Iunie, și pune în perspektivi alte demarșe ulteriore pentru kasulu kundü n’aru urma­tu înfh­ișțarea bud­getului. — Berlin, 26 Noembre. Gazeta stelei (Sternzeitung) de astăzi deminte nuvela, ki kurierulu trimisă la Kassel ar avea să aștepte acolo responsură în 24 de ore. — Petersburg, 26 Noembre. Zia­riulu francesu de la Petersburg de as­tizi, publiki legi noue de contribu­­țiune a comerciului, care s’a supusă Senatului. în acesti lege se pronuncii dreptulu egală alu indigeniloru și stii­­niloru d’a fi priimiții în korporațiunile (Gilde) komerciale și konservarea pri­­vilegiiloru sociale ale komercianțiloră; se filisezi asemenea impositulu dupe korporațiuni (patentele). Atingitorii de evreii striini se mențiau stipulațiunile în vigore. — Vaporea „Amerika 11 a kompa­­niei Lloyd a sosită la 25 Noembre la Trieste și a adusă nuvele de la Kal­­kuta ku data de 24 Oktobre, de la Bombay ku data de 1 Noembre. Nu­velele de la Kabula pini la Oktobre a muncii de la Herat, și o învoire pa­­cifici ar fi probabile. — Batavia, 15 Oktobre. La Ban­­jermassing au începută insurginijii a se miska din nou?. ” — Hongkong, 15 Oktobre. Ge­­neraliumu Ward a perita în afacerea de lingi Ningro in Taipingiloru. La Shan­ghai domnesce deplini linistie. De la Japan se anuncii ki trei englesi și o domni, kib­rindă pe strada de la Yo­kohama, au fosti atacații de suita prin­cipelui Satsuma. Una englesa a fostu omorita și douí vulnerații, domna a is­­butitü a fugi. ACTE OFICIALI Vizîndă jurnalulă Konsiliului mi­­nistrilor, prin care hotăraște anularea concesiunei kiiloru ferate din partea de dinkace de Milkovü, în privire ki koncesionariulu prim­ulu Bibesku Ba­­scarab Brinkoveanu nu au depusă în termenulă preskrisă espirată la 13 ale lunei curente Noemvrie, sauciunea de 250,000 franci, previzuti la Art. 8 alu legei, pentru care la 31 ale lu­nei trekute Oktoviie, ministeriulă res­­pektivă aă fikutu avertismentulu ku­­venitu . In virtutea Art. 8 al legii de koncesiune: Noi am dekretatu si dekretimii : % Art. 1 Koncesiunea kiiloru fe­rate din partea de dincóce de Milkovo a Principateloru-Unite, este și remîne a­­nulati. Art. 2 Ministru Sekretarii de Stat la Departamentul­ Agrikulturei, Ko­merciului și al­ Lubririloru Publice este însărcinată cu esecutarea Ordo­nanței de fați. Dată in Bukuresci la 14 Noemv, una mie optă sute șase­zeci și cinci. ALEKSANDRU IOAN. Ministru Sekretar de Departamen­tul­ Agrikulturei, Comerciului și Lu­­kurilor­ Publice. Catargiu. Prin Dekretu ku data 11 Noem­vrie se numesce Kuviosulu Ieromonah Daniil definitivă egumenă al Monastiei Valea. Prin dekretu ku data 3 Noemvrie se deschide umu kreditu straordinariu de lei 9,362 par. 28, spre despăgu­­birea d-lui Kogilnicianu, antrepenorulu posteloru de dincolo de Milkovü, pen­tru Eu amuririle circulate pe bonta Sta­tului de la 1-in Oktovrie 1857 și pini la finele lui Fevruarie 1861. 1862. Prin dekretu data 15 Noemvrie D. Kipitan Mihail Harhas se numes­c în postură de sekretar și Ma­­gasiner la Scala de Arte și Meserii de la Iași, în loculă d-lui Gheorghie Ro­­șan care a demisionatuî STUDII POLITICE și CONSTITUȚIONALE. Domnului Gesar Bolliac. (A vede Nr. 319 și 320.) „2. Cumü se chiamă forma guvernuri „actuale ale {erei, constituționale sau con­­venționale și de arte constituționale und­e este scrisă acea constituțiune ? etc. etc. „3. Care este adeveratulu nume ale acestei Adunări etc. etc. „4. 5. De cându s’a desființată Centa „lea­cuî a depusă dreptulu sea de inițiativ „etc. etc. și unde stă astăzi inițiativa ? num­e,la guvernă? etc. etc. „6. Intr’o sistemă parlementariă sau­­ presintativă unu ministeriu care nu este una din cameră, etc. etc. cumu s’ar pute num constituționale sau convenționale, etc. etc. „7. Convențiune, convenționale, ce a ei­nificare au? Totu acea­ a care a avutu-o Francia la 1792? etc. etc. (A vedé pentru tóte aceste întrebări No. 30 Așiu puté se sfirșeskil akumu kite­ va kuvinte numai. He ne pés așiu puté se­iji ziku, de forma un guvernă, kindă nagionalitatea nu i este asikurati? He ne pési de n­uele Adunirii kindü însi­și géia și perduta numele iei? He ne pési se numește eleptivă, kmda din din misióne abia linii mii au dreptulu c alege? He ne posi de se mumes parlamentă, kmdă minoritatea nu m are voii d’a vorbi, matka parlamentului, kmdă n’aven adiki komi­nile etc. etc. kim mi­ e térni se spu kumă s’a konstituită parlamentele Francia și kumă s’aă sfirșită la 178 și mai terni póte se vorbimii de pa­lamentulă și „lingură­ parlamentă“ a Engliterei. He ne posi de se num ste legislativă, kmdă nu póte fa legi, kmdă nu voiește se­ și de in­ițiativa și kmdă unii mergă pîn’t nega dreptul­ d’a legifere kiară în ^­otiunea proprietă­țiioră naț­ionali, și d striinisoră aiestă dreptă, aelă mai tale ală unei națiuni? Și mne pe s’a s'tii aiesti rușine și peire, ri bine de­rită dumniata, kare ai g­­bovită studiidă gestiunea monasti­ loră, zise închinate, ș’ai plitită sur însemnate ku tipariură, pentru a d­monstra drepturile națiunii, fir’a d­bîndi pîn’akumă alci resplati de ki a vedé pe miniștrii Rommiei mergînt la sfinții Apostoli, spre a se nkii în lobă d’a veni kilugirii striini ministeriă spre a se ’nklina. Aștă - té în sfirșită se-­i zikă — s’a adsta și zikă — ki ’ntrebirile dumitale nu trebui nici de respinsă, îndestulind se prin ele înse­le. Suntă sestiui suntă posn­siuni, atită de ’nvedera în kită care lineva de kită a atr ge atențiunea publikii asupri-le și to­tă vezută ș’aă înțelesă. Kmdă are o bași, n’ai de kită a striga foc spre a atrage atențiunea vecinitoră, toți apoi aă vezută fobulă ș’aă în­țelesă ki trebue se sari­se­ să stin­ saă se arzi cu toții, Daki nu se ski li — se fu bine ’nigelesa ki vorbim numai de fokă — daki nu se ske și nu se ’ntruneskă pentru a­ să ștri­ge, este ki voră se arzi, și totă i se ai mai spune ar fi de prisosű, ki surzii și orbii aei mai rei suntă am kari nu vom­ s’auzi și se vazi, Io

Next