Romănulŭ, ianuarie 1863 (Anul 7)

1863-01-13

A. REVISTA POLITICĂ. iílVURESCI, ,2/24 CALINDARIU. Kurtea de Kasațiunea nemetată era sentința dați de Kurtea Apelativi, kriminale contra Odei „La Grenia“ fi. kutt de d. Arinescu ș’a animată pentru Luni 14 Ianuarie, pronunțțarea sentinței. Totu Luni se va înfitisia la kurtatea kriminale și pronesală deschisă d lui Bolliak, pentru unii artikiu alii seii din Romi,nulii, și pentru inttulii No. alii Bu aiamului, prekumii și gerantele Romanului, ho este kiimată de lettre Kurte, totu în acesti privinți. O pisiunea noștri, asupra proceseloră de Presi este kunoskuti, prin urmare n’aveniîi a mai tine ani nimikü alții de kită nea a se demonstrarimă d’atitea ori adiki, ki procesele de Presi n’an adusă, niii odati și ’n nici o parte de lobă, nici unii bine guvernului ne le au deschisă; din kontra și la 1830 pentru Karol al X și la 1848, pentru Louis Philippe, ele au fostă de piazi rea, ba se nu zinemă mai multu. Se sperimă dară la și guvernul ă și ..Adunarea vor înțelege, neaa ne vedă akumă toți, la legile kontra Presei, suntă legi kontra viițiî, ki ele nu producă de iată rele pentru toți, arați pe guvernă ka kumă ar fi slabă și s’ară teme de lumini, și sfîrșitulă la care ele duku este totădeuna neplikută pentru toți și prii ’n sfirșită fatale pentru nef kari le impună. Mai mulți deputați sosindă pe toti zioo, kredemă ki Adunarea va începe ședițele sale publice luni. Speranțele ne ne a fikată s’avem lucririle Adunirii de la 22, și 23 Den. aă întorsă privirile națiunii vitrege spre dînsa. Adrese de mulțumire și de felicitare aă începută se vie, altele, ni se scrie ki se pregăteskă și suntemă siguri ki daki Adunarea va merge pe kalea nea naționale și feminiti pe balea intrată, inimile Rommilor, voră fi ale iei, prekumă este dreptă și ne apirată se fii, pentru ki represintațiunea naționale se-și poti împlini datoriile nele mari ne-încredințdzi națiunea. Doue nestiunî, mai ku sémi, preokupi akumă toti națiunea, și atrag și ochii, și mintea și inima iei spre Adure. Ședința de la 23 Dembre, andikată una bolță al canelei negre perdele ne oprea pe națiune d’a kuneste starea finanțelor ă iei. Cuvintele fatale de desordine și de falimentu se pronunțiaseri kiază în Adunare, și nine nu ’nțelegeți națiunea intregi a remasă îngrijati, spiimîntali, înkremeniti, ș’a oprită kiară resuflarea s’asnopti de la represintanții iei se le arate adevirul si mici se giseskVsi se deklare vindekarea. Unde este desordinea este perie, și martea kiară este produktulă desordinii. Desordinea în finalnie este cunoscută de toți ki de nu se kurmi kită mai kurundă martea este sikuri. Ea s’a declarată de însuși ministru finanți eloră, și kolțulă perdelii ridicată în ședința de la 23 Dnembre a konfirmată, și din nenoronire, cu o mare trmi zisele miniisnistrului. Anki o dați dară, nea mai de kipetenie misiune a Adminii, și dreptul ă iei nelă mai mare, nelă mai tare , nelă mai recunoscută de tóte konstituțiunile, de tóte konvențiunile, de toti lumea, și kiară de neî mai mari imperați și autokirați, este nemetarea și regularea finanțeloră , și prin urmare nu mai póte fi îndoiali și și Adunarea și guvernul se vor pune împreună la lucru și nu voră bruța nici ună feră de sakrificiu spre kurmarea desordinului, spre respingerea morții. A doua lucrare mare ne astepti națiunea de la represintanții sei este reforma legii elektorale. Alegitorii n’au uitată, și negreșit nici aleșii soră, k’akume doui ani, în Adressa kitre Tronă, s’a espresă, mai în unanimitate de kitre Adunare, dorința iei, a națiunii, d’a se reforma legea electorale, ale kirea-a viniuri sunt recunoscute de toti lumea. Dup’anea adressi, Adunarea a fostă desolvati de kitre puterea esekutivi»; pași, neî aleși, kari aă fostă mai totă neî veki, au fostă aleși în temeiulă anelei adresse kitre Trouă, kari a devenită prin anea dissolvere, o profesiune de credinți a anelor, deputați kari aă votată anea adressi. Eu destuii pirere de reă rezurimă toți ki trekun doui ani fir’a se pune în lukrare nele coprinse în anea adresi și mai ku semi reforma legii elektorale. Anea pirere de reă, anea durere, putemu zine, fu alinați kindu rezurmă în zilele, trebuie ki Adunarea, n’a mai așteptată inițiativa guvernului, ni gisindă în cartónele iei o miki lukrare a Tentralei în acesti privinți, a luatu-o și a înnepută îndat a fane din ea o adeverati reformi a legii elektorale. Trei sekțiunî a și sfîrșită a loră lukrare, si ínici fórte bine, dup’a nóstri pirere și lumea asnopti ku credința și lukrarea neloră .late doue sekțiunî, și prin urmare grabnika și buna lucrare a Adunirii în anestimare și vitali nestiune. Credemă ki lumea nu va fi amigiu și akumă în speranțele sale și ki națiunea întregi va avea fericirea a pute striga în kurîndă din animi. — Triieski represintațiunea naționale! Rominulă este setosă de bine, și kmdă îlă va face Adunarea, strigarea lui pentru dînsa va fi atită de ferbinte în kită va fi bine-cuvîntați de Dumnezeu, aplaudați de toti Europa și roditorie ka totă ne este scosă din anima unei națiuni. REFLECȚIUNE Asupra budgetului lucrăriloru publice. (Vezi No. de la N lanaiin.) V. Prekumii după eliminarea servițielor și tutorii ramurilor, ne compunu lucririle Publice, n’ama putută înțelege kare a fostă anea esențiale nevoii de kare vorbeste budgetulă pentru crearea a șese secțiuni cu 30 de kapi și numai 29 de skriitori pentru administrarea unei singure ramuri de luknri publine, adeki poduri și șiosele, asemenea nu vomă aiuta a aprofunda mistemiele kari a avută o esitițiale înrîurire pentru crearea unui konsiliu suptă denumirea pompósi și generiki de konsiliulă technikă de lukriri publine, și kare kosti pe cen mai atbă kită ar fi putută kosta o administrațiune întregi de poduri și șiosele pentru lubriri multă mai importanți. Kinî direkțiunea de la 1859, pini la 1860 este o probie învederați ki o administrațiune, care avea în atributele sale specialitățile restituite la diferite Ministers, n’a kostată mai multă debită anestă konsiliă, kare ku totă numele pretensiosă ku karr s’a botezată nu este în realitate, după specialitatea personajului de kare se compune, și nu va fi, de kită una konsiliă de poduri și șiosele, și numai ună konsiliă de poduri și șiosele, și nimică mai mult, ku toți inginiirii inspektori generali de kari se compune, și ku totă titlu ne i se di ofiniosă și oficiale. Acești preocupațiune numai atunci pute se-și aibi lokă dala lucririle publice s’ară resuma numai și numai in poduri și șiosele. Totă în anelă paragină mai la vale vedemă figurîndu și corpulă tehhnică ală lurmriloră publice, compusă de 23 inginuiri de diferite denumiri și gradațiuni, și trei architekți. Gradațiile inginuirilor- leamă putută înțelege, kmi sunt forte naturali, ele serveskă pentru recompensa de kapanitate și de serviție emininți, deși acesti reguli inim că ki nu se pizesne. Denumirea inși de inginii ri ordinari ne-a fostă peste putinți ka s’o înțelegemă, sniindă ki numai natura luknrilor, proveki asemeni kieațiunî, și ki din nenoronire n’amă ajunsă insa la avea suprabondanți de lukriri, iu kită Stalulă în timpi ordinari cu o retribuțiune mila, se poți ține în disposițiunea sa, ună personale de kare. Anea mare diferinții ne rezîndă în condlumentele inginurilor ă, și kinoskindă la, asemeni denumiri la noi ar pute da lobă la favoritismul ă de kare a fostă minați societatea noștri, amă preferi ka se dispari din budgetă prin landă vomă ave sericirea la și țera noștri se ajungi la gradul de înaintare în kită se aibi nevoii ka funkțiunile primă retribuiie, iuși onorifine, se fii mai bine cautate de kită fonkțiunile ku retribuțiuni kolosali............. Dupi noi o asemene organisețiune kredemă ki . sie vetemitorii și neremă de la domnii deputați ka se dispari din Budgetă, fani prezumă konduktorii cm|urmi aă dată in trecută prilejiu de a abusa și d’a crea pe titulari numai prin dekrete, firi konkursă și esame, de konduktorî teoretici, totă anea-a va fi și pentru Inginiirii ordinari............. Daki o dali avemă probe ia, kiară din junii karia studiată totă într’o skalr, în Europa, a dată probe de karáen Li ți identice întru tote, și o dați reînturnați în ten. unii a smută se ajungi îndati și fin transițiune la gradulă netă mai ’naltă în ierarcia specialitițiloră, pe cîndă alții staăinia, și voră sta negreșită multă timpă în gradele inferioaie, pentru moralitatea junimii. Kamera nară trebui se tolereze kreațiuni ne ar întrobuce și ar întinde în mikuță karpă ală poduriloră și șiosele desinimarea nea mai perikuloși. Mai vedemă totă în anestă paragrafă, și 70 de konduktori de diferite grade afandin ală konduktoriloră empirini. Daki suprimerea denumiri, a supresă totă de o dați și servițiulă personajelui ne ținea ună numeră de striini angajați firi de smiinție de teorii, atunci ne felinitimă ki s’a supresă o ramure ne a dată lokă la abusir fie ne teamă relatată mai susă, eră dala s’a supresă numai denumirea, și anelă personale dupi votulă parlamentului va face parte din corpul junimii ne a studiat, pe bîtă se póte studia în klasiie nóstre akademine, atunci protestimă în contra unei fapte, ne ar veni se loveski ku o lovituri, amă pute zine, de morte pe korpulă konduktoriloru indigeni teoretici. De anea a atragemă atențiunele d-soră deputați, ba mai ’nainte de a vota, se se asigure ki nu votezi de kită pentru korpulă teoretikă, în care nu va mai figura pe viitoriă nici ună konduktoriă emperikă, kare nu se va fi komformată cu reglamentă lubririloră publine, kare nu permite firi konkursă și esame unui konduktorii empirika, se fala parte din korpii poduriloră și șioseleloră, și se înainteze in gradele superioaie. Se rekapitulimă akumă numerală personalelui de spenialitate ne conținue anestă kapitole. Inginiiri inspektori generali 6. Inginiiri de diferite grade 23. Architekți............................. 5. Peste totă, 52 kapi pentru 70 de konduktori. Kati dară en și o proporțiune ka a skriitoriloră administrațiunii neutrale, plus anomalia numirii de 3 architekți nu snimă pentru kaii lukriri, kmi amă vezută respinse tóte klidirile publine, și [tuse prezumă zine budgetulă. „Eu starea loră normale“ pe la alte Ministerie... Daki architekții suntă krmați în anestă karpă, ba sa înființeze lucririle de arte, adela iodurile, numai suplă anestă punlă de vedere in organisațiunea budgetului s’ară pute înțelege înființarea a trei architekți, lani pe kîndă klidirile publice erau în atributele direkțiunii, abia se tolerase uriulă numai, nu poată înțelege ce garanții de kapanitate ar pute da specialiștii tratați ka egali. Domniloră inginiirir de nelă dupi urmi gradă? Afan numai daki se va lua ka totă deuna architekți din striiii kari devină arcitekți prin grația dekretului kare îi grafifiki domnii miniștri dreptă diplomi de kapanitate și de studie. A In interesul artileră frumóse și libere, amă korajulă ka se atragă atențiunea publikă și asupra acestui panză, kmi Romuna keltuesse destule sume pentru klidiri publine, și din neuoroare din causa negliginței in care este lisați acesti ramure importante a lukirilor publine, nici ună monumentă nu s’a zidită niki, kare se porte sigiliulă erei noue ne a inaugurată Rominii. Tóte klidirile publine, firi esnepțiune, porti sigiliulă stnină, kini neî kari le proiektezi nu suntă la înălțimea misiunii loră sakre. Și fundări klidirile publice ale unei națiuni debe se reproduki ku fidelitate dagereotipirii, pentru generațiunile viitorie, istoria iei imperisabile, daki voimă și noi ka se asimă urmașiloră noștri urmele nóstre istorice, se ne gribimă ka sumele ne se cheltuieskă, se fii bine adoptate la nevoiele nóstre, și atunci se fimă sikuri ki vomă are klidiri naționali, eră nu kopii palide și diforme, compilate din fragmentele diverselor monumente antice ka îmbukimintele de arlekină. Eu misiunea unui ministeriă de lubriri publice, kare debe tată de una se predumjnnéski astă-felă, înkită se nu lase pe o specialitate ka se kaute se predomine tote celelalte specialități din dominiulă atributelor sele. O dați acestă puntă esplriată, se revenimă en.și la budgetă ka se vedemă întinderea lukiriloră ne acestă karpă este kiimată ka se înființeze. /. I. Melicu. Domnule gerant. în virtutea articolului 37 din legea presei vi invita se bine-voiți prin nelă dintiriu numiră ală ziariuluî Rommuti se rectifikarî alegațiunea neadevirali a domnului Cesar Bolliak ki i s’ar fi refuzată de presidentulă Kurței Kriminale voia de a lua copii dupe actele relative la procesailă de presine i s’a intentată de Ministerială publikă. Nici odată, domnulă rică, nu s’a refuzată nimului anestă dreptă, și domnului Cesar Bolliac mai puțină debitu ori lui. Dala mnă asemenea faptă s’ar fi produsă, ași fi fostă nelă d’mină a protesta. Domnulă judekiloră ne înlocuia pe Presidentulă absentă în anea zi, în minutulu landă domnulă Boliak s-a adresată lateva vorve kare n’aă ajunsă pini la auzură meă, însițișa mă pronesă. Cu tote anestea m’a assigurată la nu numai n’a refuzată domnului Bolliac voia ne nerea, dar mnia i-a zis la n’are trebuinți. pentru aneasta de o autorizație înscris. Si ună minată dupe anesta, de fați ku mine, s’a dată grefei ordine in konsekvenți. Dar a fostă peste puțin ți a se mai gisi domnulă Boiliak kare fir’ a aștepta resultată nererii sale desprinse. Ditin d íi akumă plingerea adresați Onor direkții a ziariuluî Rommulă a’rai fi autorizați a crede la domnul Boliak în ziua când a venit înaintea Kurțiî era mai preocupată de a gisi ună proteste de a se plinge în kontra Kurțiî ne are se’să judono debită de a’și prokura kopiile în cestiune. Rită pentru reproșură ne pare a se face Kurtei, sar Președintelui ei îi a dată ună kursă prea repede pronesului, și acesta nu e meritată , pe lată timpă instrucțiunea pronesuluî este terminați de mai multe sepliminî și pe fată timpă termenulă ne i s’afiki— sată este nelă previzută de lege. Deosebit de aneasta daki Min. publikă a insistată ka pronesulă se se judene ku ună minută mai kurundă anesta ține la natura pronesului și la îngrijirile neajutase în publikă domnulă Bolliac asupra sortei abusițiunea. Prokur. Kurțiî Krim. N. Blaramberg. 10 ianuarie 1863. Domnului Kaludesku gerantulă ziarului Rominulf).