Romănulŭ, februarie 1863 (Anul 7)
1863-02-25
REVISTA POLITICA. BUCURESCI. Doue fapte însemnate avemu de ’mragistratu din ședința de Limbuu a Adunării, unulű fórte reu ș’altul, bunu, și kari, în tóte ró Iele unei situațiuni anormale, furi și n kontrazisere unulu ku altulu. La îmeputului ședinței d. Președinte alu Kabinetului și Ministru din Intru ș’alu justiției, deklara ki este gata a respunde la interpelarea fikuti în privința isgonirii Polonilorű din Moldavia și d. Ion Britianu fu invitata a-și desvolta interpelarea. Onorabilele represintante alei kapitalei zise și interpelarea sa n’are trebuinți de desvoltare fiindu ki faptulu este simțitu ș’a prețuitu de toți. Adusse daru aminte, în kite-va cuvinte, iele publikate în a iești foii, arîti ki orin ie Rominü a trebuitu se se fi simțitu adínku mihnitu vezidu violați kiaru ospitalitatea romincki și ki ar fi fermtu daki d. Ministru ar demonstra k’aiele svirí n’au fostu fundate. D. Minitru din intru respunse ki Polonii kari suntu de multu asezați în țeri se bukuri de drepturile ospitalității, daru ki iei aștezați pe fruntaria russi ș’Austriaki erau în înțelegere ku kompatrioții lorű și lucrau împreuni; kaiesta a neodinit pe puterile veline, k’a prin? mită plingeri și de la Austria și de la Russia și ki guvernulu d’a«i lé a Kzisu se n’abuseze de ospitalitate; ki psuntu liberi a sta în țari, dări în orașiele din iQjutru unde se șî kaute numai de professiunea lorö. D. Ministru mai adaogi ki mulți au priimitu de buni voii a pleka, ki la unii le-a și datu mijlo]ie de kale, și protesti ki d. I. Butianu a zisu în interpelarea sa k’asemene proiectere ar fi o parțialitate pentru guvernulu Rusiei. Asta-felu dan guvernulu a deklulpta ean-și ki iele relatate de korespondința nóstri au fostu adeverate; au deklaratu k’a silitu pe Polonia piinsi orașiele unde lokuiau ș’a alege intre treienea peste fruntarie sau retragerea loru în intru țerei, adici în lokuri unde nu cunosteau pe nimine ș’unde ar fi fostü espuși a muri de fume sau a fi din nou goniți, supta denumire de vagabonzi, S’aiasta pentru ie. Fiindu ki s’ar fi plânsit autoritățile veline, fiindu k’ar fi zisű k’ar; iești omeni ar fi fostu in înțelegere ft ku ceilalți frați ai lorű din Rusia și i din Austria. Darü line a constatatu Palásti înțelegere? Negreșită totu altele guverne, kai ele, zise d. Minis— litru au lruta isgonirea Poloniloru. Minunați konstatare de adevăru și kare fasc onore guvernului nostru, și minunați ospitalitate di guvernulu nostru kindu a akordi numai aielor si kari nu desplakű aielorű puteri striine, de kare este vorba. Darü zite guvernulu, nu putemu permite a se viola legile ospitalității. Și noi respundemű: unde-ți suntu dovezile k’acești omeni , au uneltită konspiriri pe terîmulu nostru ka se poți susține k’au violată legile ospitalității? Și noi amű pritaita ospitalitatea Franției, și nu eramu supuși la nimiku altfi de kitti a nu ne abate din legile acelei țere, eramu inși liberi a korespunde ku kompatrioții nostrii, ba iiki publikamu brosiure, memorii, ziarie, în kari kombitiamu și pe Rusia și pe Austria și pe tóte guvernele se credeamu noi ki fali areățerei nóstre și Franiia nu zisea ki ku aiesta viclimă legile ospitalității. De multe ori s’a zisu ki se pare ki guvernulu nostru și a alesu de modelű pe guvernulu Prusiei; și’ri adeverit, kiarű în aiestu puntai asemenarea este mare kun totu în gestiunea Polonilor. d. de Bismark a zisit ki „konvențiunea mirinati n’avea de skopu de kitű a opri orice participare la acesti insurekțiune din partea poloniloru din Posen.“ — „Guvernulu a zisit totu d. Bismark, va face totu se va pute spre a opri pe insurginți a trage ajutorie de arme, de ómeni și de munițiuni din proviniiele prusiane.“— Atita și nimikű mai multu. Guvernul nostru n’are nici kiarű aaea skuzi se putea ave primulu ministru alu Prussieĭ, kiadiki, avindu o provincii poloni supta a sa domnire este datoria a veghia ka nu kumva reskala din Polonia de suptu Russia se se ’ntinzi și n Polonia din Prusia. Noi, nu numai ki n’avemű în stepînirea nostri nici o piitinki a Poloniei, darű din kontra, Russia are niii în posesiunea iei o parte din Bassarabia precuma are și Austria Bukovina. Și cu tóte aiestea guvernulu nostru a urmată și ’n aiesta puntai totu ka lelű din Berlin. Din nenorotire insi, Adunarea nostri nu uimira Adunarea Prusiani. Aiena a datu unu blama guvernului ieí, in aiesti privinți, ku 246 voturi, kontra 57, kindu iei din kamera nóstri, kari se ziku ómeni din partita naționale au votată trecerea la ordinea zilei ș’astăfelă n’a mai fostu ku putirule se se ridice în Adunare, lela puțină kite-va glasuri, kari se proteste kontra acestei proiecteri, kontra modului ku kare înțelege guvernul, a păstra autonomia, neutralitatea și ospitalitatea țerei. S’a trecut ă la ordinea zilei și nu s’a putută zice guvernului ka trebue se respunzi Russiei și Austriei, ki daki se superi ki Polonii din Rommia pre suntu aprópe de dînsele, se ne vede otariele nóstre naturali ka astafelu se nu poti komunikirile se fii atitű de lesne. S’a trebută la ordinea zilei, ka si nu poti nimine se ’ntrebe pe guvarnu kumi armele trebindü din Rusia prin țara Rominoski nu retimau neutralitatea, și kiți-va Poloni kari stau in aiesti bine kuvîntati țari, veterni alea neutralitate. Ea se nu poti nimine se nu întrebe ie arme, și ie numițiuni puteau da Polonii d’aui Polonilorű de detindea, kindű stimă ki arme nu suntu în țeri, și kmdu, daki le vedemu uneori, este numai ka se privimu kuma gintea slavi se arraezi kmda iea latini se desarmezi de tóté, și kiarű și de tradiționalea se ospitalitate. In sfîrșit, pe kmda Parlamentele Prusiei, Italiei și Engliterei, manifestau simpatie pentru Polonia, Parlamentulu nostru, trebu la ordinea zilei kmda guvernulu deklari k’au alungată din țari pe Polonii refugiți. Dup’acesta, totu aiesta guvernă, și totu în acea ședință, a venită k’una profiekta dezlege forte politika. Ela a propusă a se da, ka recunoștinți naționale], împiinîntenirea lea mare Hustrului italiană, filo-romină, Veggezi Ruscala și d’odati a se primi propunerea se afiliată mai de multă d. Ruscala d’a faré în Towno una kurssi de istoria și literatura romini, abordindu-i-se pentru atesta ș’o miki remunerare de 1000 lei pe luni. Noi, kari susținem gestiuni le de prințipie, ori de unde vinű, aplaudarimi pe d. ministru alű kultelorű pentru aiesti frumoși inițiativă, și votarmű aielű proieptu de le lege, completindu-su printr’o propunere — kni intr’altufelű amu fi kilkata și datoriele nóstre de recunoștinți, și bunele cuviințe politice — prin care lerurimii a se da înrxprmîntenirea și d-torű Edgar Quinet, S. Marc-Giraldin, Gladstone și Roebuck, kari au apiratuku atita tirii naționalitatea nóstri ș’aă servită atita de multă kausa romini, întrebimă inși pe origine dari guvernulu era konseiinte, kindű pe d’o parte isgonia pe Poloni, din țari, pe simple presupuneri ki suntu in înțelegere ku frații loru din Rusia și din Austria, éra pe d’aila akorda o resplati naționale aieloru străini kari au apirat naționalitatea nóstri kontra loviriloru striine? Intrebimii dari erau konselinți ș’a ales deputați kari au voiatű ka adunarea se trezi la woinen zdeí in gestiunea isgonirii Poloniloru din Rommia, și kari au votată apoi resplati pentru striinii kari au data ospitalitate în inimile lor a naționalității nóstre pe kindu era persekutati și isgonită de Rusia, de Turcia și de Austria ? Aiestea relatate, protestímii iiki odati kontra isgonirii Poloniloru și mai mulțumimii guvernului pentru iea a ie s’atinge de naturalisarea d-lui Veggesi Ruskala, și kredemü ki astűfelű, ii aieste doue okasiuni ka și ’n tóté, siistemű konseiviți ku priniipiele khrora amu ,servitu, servimți și vorü servi fin, șiovxire. Fiindu ki zisenmți ki guvernulu nostru pare ki și-a luată de modelű pe actualele guvernă ale Prusiei, se mai insemnimü și noi ai ii ki trei asemmiri. Eki se zise ziariulu Dé~ bats. „Rommekonstatatü ki președintele kabinetului, a refusatü d’a se esplika asupra kononvențiunii ie a ’nkiiatü ku Prusia suptű pretestű kblestiunee este pendinte; ar fi insi altü mijloke d’a interpreta Rodirile și de negările inkurbate ale d-lui Bismark, precumu și ciudata sa atitudine înaintea kamerei unde a datu noulus pentaklu alű unui ministru, bravindu ku înkipuțînare, și mici în două rinduri, autoritatea disciplinară a președințelui kamerei.“ Baki ce zice și ziariul" La Fripip§.< ■ Aceste trei zile de desbatere' pot fi numerate între cele mai furtunióse desbateri ale analiloru parlamentarii. Se póte judeca dup’acesta fapta, ki d. de Bismark, a fostu aprópe, și în mai multe rinduri, d’a fi ku i xn atu la ordine, și președintele kamerei l’a amenințații a întrebuința in privința-i puterea diskreționarii cu kare este investiții asupra tutorii acelora kari suntu în cei patru păreți ai sale».“ In ședința de la 27 d. Bismark a mai zisö ki era bine ka țâra se kunoski kamera, astafele precumu este.“ — D. Floresku a zisit: „Țera va judeka faptele kamerei.“ Ziariulű La France mai zice: „Aceste cuvinte păru a împuka din partea președintelui konsiliului, bugetarea d’a lovi kamera prin o disolvere. Nu credemu, în adevere, ki s’a mai întîmplatu vr’odati în vr’o țară, triindu supta regimele konstituționale, ka guvernulu și kamera se fi remasű atita timpu fații în fațai în stare de ostilitate declarati.“ Asta dorű, a nu comunika kamerei lubririle ce o interesezi, a trece peste cuviințe in desbaterî, în kita președintele se lű kiime la ordine, ș’a sta in fața kamerei kindű ea n are incredere in politika sa, cici starea miniisteriului din Prusia si starea ministeriului din Rominia, nici stare ce nu s’a mai vezuta in nici o țeri konstituționale, și kare, kumü a zisu d. 1. Batianu mai alaltieri în kamen, Dumnezeu spre unde va conduce pe Prusia și ku atita mai in semi pe Rominia, okolisi prekumu este de gintea slavi, încerkuiti de doue puteri mari și skizuti in facia Europei printr’o inakțiune neauziți inki, ka ceaa in care stima de patru ani, pe limda toti Europa este în fremîntarea unei renasceri. Suirile ce avemu din afara le reproducemu mai la vale. Se spunemu numai aci ki ku totu ordinului x Maiestiții sale Imperatulu Russieloru ka insurekțiunea se se învingi în zece zile, ea sti în vieți și, zice Independința Belgiki, «pentru O INSUREKȚIUNE NAȚIONALE, A SE PRELUNG], ESTE MAI O ASIGURARE D’A BIRUI.. ■ In facia acestei noue institiți, Zice Débats, in facia acestei recidive sekluîu alti nouesprezecele nu voiesce, nu póte se remiti, ka sekluîu trebutu muții și nepisitorisi. Stiruimu a krede ki cestiunea poloni cere imperiosu o soluțiune europiani și ki ora îndreptării acesei inicitiți a sositu.» D. S. Marc-Girardin a tratatu acesti cessiune în ziariulű Débats, ku o mare vigóre, și vomii da sema despre acele artiklu în unulu din numerele viitorié. Akarati se mai aducem aminte ki. d. S. Marc-Girardin și alții aau datu la Senatu o petițiune prin care ceru restabilirea Poloniei. Ziariulu La France asiluri ki guvernulu francese va respunde, cu opasiunea desbaterii acelei petițiunî, astufel cu precumu cere și demnitatea Franciei, și opiniunea publikă, și kausa cea sfinți a unei naționalități ai kiriia fii, sunt mai una suti de ani de kiudu își versi nekontenitu singele pentru reî nvinarea iei. Polonia daru, o mai repetimii, avemu kredinții ki va re’nviua kiaru în anulu acesta, nici nici o națiune nu mare kindu fii iei oskaldi în singele loru. Avemu inși fi kredința ki morfi tóte națiunile ai khora fii au degenerată pîn’a nu jertfi pentru țera loru de kitu reputațiunea lo ru. Romini, Romini, este timpulu se ne desceptima, este timpu se ’nțelegemă ki numai prin virtute, devotamentu și sacrificie putemu fi o națiune, este timpu se ’nțelegemu, cea a ce ne zicemu necontenitu de cinci ani, ki posițiunea nóstri geografiki ne obligi imperiosu SE FIMU SAU SE NU MAI FI MU! In ședința de astizi a Kamerei, guvernulu a ’nfiiișiatu unu proiektu de lege prin care cere autorisarea a saie în sminitate unu împrumută de 50 miiióne frannĭ. Tezîndu argința d. Ion Butianu a susținuțu, ki guvernulu aktuale și mai ku semi d. Ministru de finanție kompromite unü asemene proiekte și zise ki va vedea ki Adunarea nu lü va da unui ministru kare n’a putută pune nici ordine în finanție. S’a numită dup’aiesta o komisiune ka se studie acea propunere de împrumută. D. Dum. Ghika a ’ntrebată pe guvernă, în numele komisiunii bugetario, de va prelungi sesiunea și guvernulu a respunsa ki nu știe, ki nu s’a gînditu la aiesta. Aiesta respinsă este de mare gravitate, dupe noi, kin este ka kumă guvernulu ar fi zisă ki nu stie de se va viola sau nu ba mai de kipetenie lege, aiea a d’a se împlini imposite nevotate,d’a se taie cheltuiele nevotate. Spenma ki ’n ședinția de mine se va timuri aiesti festiune ie este o lestiune de morte și de viați pentru regimele Parlamentunii. S’a ’nsiminatu o komisiune spre a reguli îh kite va zile dreptulă pensionarii oră. — Warszawa, 1 Martie. Lokotemntele generării Ouciiakoff, kapulă miltariu alu guvernimîntului iladom, anunții cu data de la 28 Fevruarie, și după nuvele sosite de la Jendrzewo, Langiewicz vulnerată la pinoru a fugiții în strinetate prin Norovies. Poporațiunea kontinui d’a adine priso-