Romănulŭ, martie 1863 (Anul 7)

1863-03-01

ROMAWLU '/„ MARTIU. Despre situațiunea actuală în Prus­sia, citimu în ziarul­ „Wanderer“ de la 5 Martie: Organul« oficiate ală guvernului a făkuta cunoscută poporului prusianű , kx mãsura păirateloră represintanțiloru lui este akumă kovîrșitx; el, repr­e­­sentanții poprului, au îndreznitu a de­semna konvențiunea pruso-ruseskx, pentru kare domnulu de Bismarck era aiîtă de mîndru ka unu tatx de stulu seu xntxiă năskută , d’o gogumenie pe­­rikulosx, gigantikx și kostitóre, au în­­drăznită a ataka buturugele grase, ce le arunkase președintele ministeriului înaintea piciórelorü lord, kutoperetotü atxtfi de grese ; s’acesta este fxrx în­­douială unu atentată teribile m­­okil unui ministru, karé krede, kx, fiindu­­kx din întîmplare s’aflx fingx köröm., póte pretinde și pe sema sa o porți­une a prerogativelor!] dekurse ,,din mila lui Dumnezeu.“ Organiilu oficiale kon linux în tipulú deskrisă registrulă pxirateloră Komorei și la finele aktului, domnulu de Bismarck trage konklusi­­unea. kx Kamera acésta este m­aturx pentru peire și kx desființarea lor nu póte fi dekxta o operă plxkutx dű Dumnezeu și ómenilor­. Ku tóte a­­ •ieslea, printro mxrinimix in­ de-lungu­­ri bdxtare, președintele ministeriului pru­­sianü nu voesce înkx nisi akuuin a pronunția kuvîntulu desființătoriu j în­suflețită d’unii simți mîntură biblikă nu voiesce mórtea pxkxtosului, ai cere a se kxi ș’a se’ndrepta. Dakx Kamera deputațiloru este gata a vota bugetulu pentru anulă 1863, atunci domnu de Bismark va fi atxtü de graciosu a arunka mnu Yxlii asupra trebutului și a priimi car r­ și îngrad­e pe pxkxtoșii kxițî. Daru trebue să’i acorde bani, acesta este întîia condițiune a împăcuirei desintere­­sate a domnului de Bismark; kxci pare kx a fxkuta în parte speriența, kx a guverna fxrx bu­geta sântă are kare necuviințe și difikultăți. D’aceia mai face xukh o­­ jerkare, oferindă Kamerei ka rekompensx, pentru abordarea bud­getului, o scurtă prelungire a vieții sale. Fxrx îndouialx, deputații prusiani voru înțelegi­ stratagema ministeriale, vorfi prevedea tótx komédia șî nu este pro­­babiu kx voru avea unu dorn atxtu de mare a mai remxne impreunx kxte­ va septemxni, fxrx nini una altă skopa de kxtii a­ I el a d’a vota ministeriului ak­­tualu miziloco de esistin­x. Dakx a­­ristokratulu Bismarck este gata a uita scenele dupe urmx, plebeii,­­ce sedfi în camera deputațiloră Prussiei, vorü da, dupe tót, probabilitatea, dovadx kx în acesta puntű de onore, suntu mei susceptibili de tixtă esceienția Sa ce s’aflè akumă în kapulă ministeriului de stătu aiu Prussiei. Atingătoriu de konvențiunea ku Russia, trebue se osservămü marea si­li­nță ku care se muncescă organele guvernului a reduse însemnetatea ace­­stuî aktu la unu minimumu. Tratatulu, zise gazeta cruceĭ, nici n’a fostă xnkx ratifikatu. Imperatulu Napoleone însx bunosce Ixmurilfi totă koprinsule lui și n’a găsitu intr’însulu nimică nekuviin­­ciosă. Pete, kx domnu de Bismark va primi xnkx drepții rekompensx o de* korațiune francese și kx d. Talleyrand va fi trimisii la Cagenna, dreptu pe­r­ ép sx k*a indrăsnîtă a desaproba kon­duita Prussiei. Se zise dx împeratură Russiei ar Ü decisă a preveni ori se intervenire diplom­atică prin abordarea, din propria sa inițiativă, a unei am­nistii generale și prin promulgarea u­­norii reforme intinse și liberale pentru Polonia. Acesta însă pate nu este de kxta resunetulu aceloră speranțe ne le-a pronunciată de­imu­ zî Lordulu Palmerston în parlamentulu britanicii. Ieri era se se ție la London unumai­ e consiliu ala ministriloru în cestiunea polonă și la 7 Martin va începe în Se­­natală Franciei diskusîunea atíngxtorre d’acéste­ cestiune. Pète dar­uix sep* feraxna viitórie va respíndi mai multe luminx asupra situațiunii. Pînă atunsi fie»ne permisu a nu pune mare femeii) la generositatea raseskx si’n energia puteriloru ocsidentalí, se sperenja ïnsi ín patriotismului si ’n bxrbxĭia Polo­­nilor fi. Paris, 5 Martie. Ziariul­ „Fran­ce“ asigurx positiva esistința unui do­­kumentu adresată kxtre Rusia, kare presisx, kx Francia asteptx de la iu­birea de dreptate a imperatului Alek­­sandru liniștirea Poloniei prin garanțe conforme cu tratatele. Mxno, zice a­­cestei ziaru, s’asteptx respunsulu Ru­siei. — Ziariulü „Pays“ krede, kx ’a kurîndu se va publika unii ukasü, kare konstitue rigatulü Polonia ku marele Duce Konstantini­ ka suveranii. Shanghai, 26 Fevruadü. Unü kon­­tinginte francesfi a fostü bxtutü lingx Ningpo, komandantele a fostü omoritü. Imperatulü Kinél a ratifikatü tratatulü de komerciü ku Prusia. Unü resbelü civilü la Iapanü este probabilă. Roma, 5 Martie. Papa a refusat si cardinalului Antonelli ceruta demisiune. London, 6 Martie. Principesa Ale­­sandra a ajunsă la miezul- noptea la gura Tamisei. — In camera comuniloru domnu Cobden a atacatu ministerială actuala și cela trecută pentru prea marile cheltuieli pentru flotă. Atacurile acestea n’au avută nici una resultatu. Madrid, 5 Martie. Ministrulu de finance voiesce a modifika budgetulă. Deschiderea Kortesilorü (Kataerilorü) se va face la 1 Aprilie-Konstantinopolu, 5 Martie. As­­tëx-zi a plecatü Ismail Pașa; vice-re­­gele a mai făkutit Sultanului una data însemnată de pusei gintuite (Minié), Potrine Sultanulu va priimi pe depu­­tații Muntenegrini. Elfi însuși le va face cunoscuta abordarea rugăciunilorü lorü. Aleku Vogoridis este numită, ín lokulu lui Dihran-Bei direktori alu te­legrafului. — Esposițiunea este nume­­rosa visitatx. .... .­­*•** — Raportulü presintată de D. R. Văsescu în numele Comisianu bugetarie, în șe­dința Adunării de la 26 Feurarît. Domnilorö, Kom­isiunea budgetarx ingrijatx kx p&nx astxai, kt.nde ne aflăme numai ku 4 zile înainte de espirația legale a sesiunii nóstre ordinare. Guvernul­ nu au­ luat­ în kx otxrîre 3 prelungi sesia, precum se dovedește din res­­punsulu d. ministru președinte a kon­­siliului la întrebarea ce i s’au făcutit de d. președinte alu komisiunii în șe­dința publikx de eri. Sigurx ka pxnx la termenulu sesiunii budgetiie nu se potu vota de Adunare, iar la aseme­nea împrejurare finanțele ar kxdic în o desordine care ar arunca Țara în­­tr-o pagubx de mai multe milicme, kan de multe ori s­au demonstrata în acestă Adunare kx astxKt keltuelile se urmeze pe sokoitala de 145 milióne, în vreme ce veniturile constatate nu se redicx mai multă de 127 milióne, pentru anulü acesta, din care resulte kx dakx Adunarea s’ar închide mai în­­nainte de a remedia la asemenea sta­re de lucruri, reducândfi keltuelile la cifra venituriloru, atunci țara s’ar în­datora cu 18 milióne în una singură ană. Comisiunea d­v, preocupată de asemenea împrejurări, au kxutata a găsi vre­o combinațîe, kare se fereskx (era de paguba ce o amenința și se no fakx a eși din starea anormalx a mer­ge mai departe, fxrx budgete prekumu ne găsimu de 3 ani, resultatulu kilo­­suintei sale, este proiektulu de lege ce amű onóre­a vx presinta din partea komisiunii. Mai înainte însă de a intra în considerantele acestui proiektu de lege, se­ mî fie­­rtatu a komstata kx ko-mi­siunea d­v. gelósx a îndeplini insar­­cinarea ce i-ați pust, nu aui bruțatil osteniala, peste 80 de ședințe konsta­­tate prin procesü-verbale, dovedesku kx lukrarea sa au fostu konscivicesx, greuHțî înot neatârnate de voința sa, au redus’o a nu va pute presenta re­­sultatulu lukrării sale de kxta după 21­. luni. D-Iorü, makară kx amă avută 0­ nore a vx face kunosiun­a greu’xțile ku kare komisiunea s’au luptatu, to­tuși unii voi permite de a repeta kx esaminarea unui asemenea budgetű. kare este célú întăîn­ alű țerei nóstre întrupate, presintă greutăți ce nu se vădu în budgetele ordinare a unui State, întruniți după o despărțire de sekole ni-ama găsitú ku două legisla­­țiuni diferite, ku servicii diferite ku funkțiuni diferite, ku salarii diferite, pen­tru același funkțiuni, ce intxrű, cea mai de expetențe lucs­are a comisiu­­nei au fostu se se încredințeze, da­x budgetele atâte în venituri. kxta și în keltuele presinta unifikarea, care este tendința nostră de expetențe, pentru acesta au și trebuită a urmări cifrx kxtre cifrx, indreptandu acele ce pre­­sintau cea mai mukx diversitate, iar a face o asemenea lucrare pentru 8 bud­gete, necesitiaza una timpu forte în­­delungata. Afară de acesta, precuma sau mai zisă, budgetele diferitelor­ ministere, nu erau făcute intr’una kipa uniformă, fie­care ministeriu au adop­tată o metodă aparte, care adese­aró trebuință de unu studiu prealabilă ín­­nainte de a fi înțelese, așa budgetulu ministeriului de resbelu au fostü ku­sume în bloku, kare nu se putea exa­­mina fxrx ajutorulu unui tablou ma­­nuskrisu, acela a ministeriului kulteloru, intr’unu feliu de cadru greu de înțe­­lesu și unde nu­­ se póte introduce cea mai mukă modifikațiune, fxrx a se tran­­scrie totu tabloulu, tóte aceste au ne­voită pe komisiune a preface budgetele, și ale reduce la o singură metodă în părțindu-le în kapitole, în paragrafi, în rubrice pe lunx, pe anii, așia prekumu ni s’au presentatu și lucrarea materia­le, daru la care komisiunea au fostu reduse, preferxndă cu totulul 8 bu­gete ’l’au luatü unu timpii îndelungată. Ooor. Adunare, pe lîngă examina­rea bugetelor­, au pusu însărcinarea komisiunii a revizui și legile atingă­­tóre de konunbuțiunî asia, kx nu nu­­mai le-au revizuită daru le-au prefă­­kutfi ku totulu, fiindu kx alta-kumu nu se putea reduce la unificare, din aceste legi au avut­ unele trebuințe de una lungă studiu, precum­ legea patentelor, etc. kare singure au ab­sorbită done îndelungate ședințe, iar x în kx o kausă de prelungire. Pe lîngă aceste, d-nn Ministru de Culte, au retrasă din cercetarea co­­misiunîi bugetului instrucțiunii publice, pentru alu preface, și nu l-au înapo­iată de kxta peste vre-o 20 de zile, prin acésta komisiunea au perdutu kx­­te­va zile asceptându. Așia daru, greutatea lipită de e­­samînarea unui bugetu kare este celu 1­­ in alu României întrunite, greutatea de a esamina unu bugetű koprinsu în mai multe metode și sisteme deose­bite, studiile trebuitare pentru mai multe proiecte de lege fórte grele, este kausele, pentru care komissiunea n’au pututu presenta mai kurxndu re­­sultatulă lucrării sale. Fiindu, dară bine constatatü, kx întârzieria ce s’aă urmată cu votarea bugetelor, nu provine nici din par­tea komisiunii, nici din partea Adu­­nării, îmi remâne se ve espuna, d-lorit, principalele considerente a proiektuluî de lege ce am onore­a ve presenta. De­și am aretatu la inceputulu a­­cestui raport­, trebue însă se repeta, kx astxzî kieltuelile statului se urmezx pe sobotela de 145 milióne, și veni­turile nóstre nu se ridikx de kxta la 127 mii. Pentru fix­ kare lua* dara kare trecemű din acesta anu f­ix bu­gete, statulu pagubesce 11­ milióne. Doue luni au trebutu și țara san] înda­­torita ku 3 milióne, in 4 zile ce nu au remasa pxnx la terminale legale a sesiunii nóstre, este bu neputințx a se vota tóte bugetele, dakx guvernulu nu ar prelungi sesiunea, precumü sun­­temi autoritațî a crede din respun­sulü d. Președinte alu Konsiliului, și dakx prin urmare am merge pxnx la sfîrșitul­ anului fărx a-și reduce chel­tuelile la cifra veniturilor­, atunci țara s’ar găsi datare la sfîrșitul­ anului cu 18 milióne. Acesta este motivulű prin­cipală ce au nevoitu pe­romisiunea d­ v. a imbraț­ și a mãsura se va propune. Basile acestui proemiű, și a auzi­­telorü cuprinse în ele, și în bugetele prelucrate de komisiune, fiindu însă, ba acele bugete în totalulu lorü pre­­sintă una deficită de 9 milióne, dupe cuma am avutu onore a ve face ku­noskutű, apoi komisiunea respectându cifrele bugetelor­ votate de d­v., au skxzutu in bloku din tóte acele ne votate, deficitulu arxtata mai susu, In acesta kipu ín art. 1-in alti proiektu­­lui s’au inscrisu sumele bugetelor­ votate, și acele care dupe scaderea deficitului de 9 milióne au remasa pentru fix­ kare din cele-l-alte, iar suma totale a cheltueillor abordate prin acel art. este esakta suma veniturilor pentru anul acestu­a. Art. 2, are de skopu a indika, kx nu este permisa ministeriloru a face o altă repartiție din creditele koprin­­se în Art. 1, deliítű au indikatu de comisiune în bugetele prelucrate de ea, iară ne­ajunsulfl se­ la imparteskx așa în kxtü se nu jigniaskx serviciile pu­blice — D­lora, una din rolile kare ko­­misiunia au întîmpinată și ku kare s’au luptatu ín kursulu îndelungatei sale lucruri, au fostu mulțimia amploiați­­lorü kare au găsitu în tote serviciîle Statului. Komisiunea au suprimată mul­te posturi, cu tote aceste, este kon~ vinsx, ka multe se potü înkx suprima fxrx a se jigni trebile ministeriilorű; eat x darü unu artiklu asupra kxruia se póte mai cu osebire face skxderile pentru a ajunge la creditele abordate în Art. 1, a legii presente. Art. 3. Este atingător de­ con­­tribuțiunile ce guvernulu este autori­­satü a strînge, în mărginirea tabloului venituriloru, votată în parte de d­v. și pe temeiulu legiloru și a regula­­menteloru în vigóre. Art. 4- Arat6 staria komparativx a recetilorű ku a kelíuelilorű akordate. Art. V. Și celu dupe urmă, este korehavulu kare fie­care lege finan­­ciară trebue se afbx, d-lorit, ar fi de prisosu a se face budgete de venituri și kheltuelí, dakx guvernului ar putea fi ertatű a cheltui mai multă peste kre­ditele ce i se aborda, nici odată fi­nanțele țerei nu vom fi în legale, nici odată equilibrul­ nu póte ave loku; dakx sub nume de kredito estraor­­dinarie sau supementare, so faku kel­tuek ce nu sînt p koprinse în budgetu Ă și kare prin urmare întrece cifra veni­turilorü; ealx kuvintele după care ko­misiunea d­v. au kredutü indispensa­­bila a opri cu desevîrșire boltuirea u­­nu­i singura bană peste lumile abordate, iaru pentru ka guvernulu se fie în măsurx de a face față vre­unei îm­­prejurãri estraordinare ce nu se p ate prevede, sau alokatu în budgeta suma de 1,400,000, afară de sumele mă­­­­runte abordate fie kxiuî ministeria în budgetele respektive. Cu acesta însă, ka asemenia kreditu, se nu fie intre­­buioțiatil la kumperaturo de altareturi, la creațiuni noua, Intr’unu kuvîntu la nici o cheltuială, kare nu s'aru pute­a justifika, de kxtu numai pentru vre-o împrejurare cu totulu estraordinarx și kare nu ar fi pututu îngădui convo­­karea Adunării fxrx periklu pentru in­­teresulu Statului. A. V. Interpelarea d-lui Sichlianu și cuvintele prin care a desvoltat- o. »Am onóie a interpela pe d. mi­nistru de financie, kare este kausa kx trebuințiele Statului remxnit neîndestu­late de la luna Noembre șî pînă a­­kuma? Mi se spune: kx pe tatx ziua ministeriulu de financie este asediată de diminața pînă sara de funcționarii publici, de pensionari și alți creditori ai fîskului fxrx ka se pótx expxta m­ă banii. D. Ministru, sau cel ce­ lu repre­­sintă la Ministeri, ar fi zilixndu ne­­kontenita kx nu suntu bani, kx Ka­ ^ mera nu vrea se dea bani, aș­a dori ka d. ministru de financie se v­ix aice, «ț în facia represintațiunii națiunei, se de­­klare kx acestea sunt­ vorbe neînte­meiate, pentru ka se se lumineze țera, și se se ridice ori ce banuielx și d’a­­supra ministeriului de financie și dea­supra Kamerei, kxci seima kx s’au datu kredite, kxci seima kx tesaurulu are bani.­Domniloră, am kxkutu interpela­­țiunea ce avut onore a ve citi în șe­­dinția trekutx, nu atetă pentru ka se mulțixmesku kuriositatea mea de depu­tată, kxci kamu sciü ce se petr­ece la fi­nancie, kxtu pentru ka se atragă xnkx odatx, póte pentru cea de pe urmx órx, atențiunea onor, ministeria și a onor. Kamiere asupra stării deplorabile a tre­­biloră finanțiarîe. Keulu, domniloră, a ajunsă în kul­­me­ mai departe nu are loku ! Suntü luni de kxndu nimeni, fix fimkționariă, fix pensionară, fix kreditoriu alu fisku­­luî nu pot­ ave ună bană. Pe tótă ziua se petrece la ministeriu scene skanda­lose; femei kare plângă, țipx, ómeni kare amenință; m­ă faktă mi s’a intim­­plată mie nepomenită în țara nóstră, kiaru în vremile cele mai grele; nă ve­nită la mine m­ă pensionariă și mi­ aă cerută kate­va parale ka se kurapero pene pentru femei­ și kopii, nu mai spună kx din timpă în timpă împrumută ku galbenulă și ku ikosak­ulu Exte­rnă funkționariu ce se adreseză la mine. Vedeți bine, domniloră, kx o ase­mene stare de lucruri nu mai pote fi îmbrobodită în îndulcitură fermă de de­sordine. Eu am fostă unulă dintr’aceia care nu s’aă speriată asia de tare kundu onor. d. ministru de financie a salutată buna venire a represintațiunii naționale ku kuvîntul „desordine“! pentru kx iu-ara ■i

Next