Romănulŭ, martie 1863 (Anul 7)
1863-03-01
ROMAWLU '/„ MARTIU. Despre situațiunea actuală în Prussia, citimu în ziarul „Wanderer“ de la 5 Martie: Organul« oficiate ală guvernului a făkuta cunoscută poporului prusianű , kx mãsura păirateloră represintanțiloru lui este akumă kovîrșitx; el, representanții poprului, au îndreznitu a desemna konvențiunea pruso-ruseskx, pentru kare domnulu de Bismarck era aiîtă de mîndru ka unu tatx de stulu seu xntxiă năskută , d’o gogumenie perikulosx, gigantikx și kostitóre, au îndrăznită a ataka buturugele grase, ce le arunkase președintele ministeriului înaintea piciórelorü lord, kutoperetotü atxtfi de grese ; s’acesta este fxrx îndouială unu atentată teribile mokil unui ministru, karé krede, kx, fiindukx din întîmplare s’aflx fingx köröm., póte pretinde și pe sema sa o porțiune a prerogativelor!] dekurse ,,din mila lui Dumnezeu.“ Organiilu oficiale kon linux în tipulú deskrisă registrulă pxirateloră Komorei și la finele aktului, domnulu de Bismarck trage konklusiunea. kx Kamera acésta este maturx pentru peire și kx desființarea lor nu póte fi dekxta o operă plxkutx dű Dumnezeu și ómenilor. Ku tóte a •ieslea, printro mxrinimix in de-lunguri bdxtare, președintele ministeriului prusianü nu voesce înkx nisi akuuin a pronunția kuvîntulu desființătoriu j însuflețită d’unii simți mîntură biblikă nu voiesce mórtea pxkxtosului, ai cere a se kxi ș’a se’ndrepta. Dakx Kamera deputațiloru este gata a vota bugetulu pentru anulă 1863, atunci domnu de Bismark va fi atxtü de graciosu a arunka mnu Yxlii asupra trebutului și a priimi car r și îngrade pe pxkxtoșii kxițî. Daru trebue să’i acorde bani, acesta este întîia condițiune a împăcuirei desinteresate a domnului de Bismark; kxci pare kx a fxkuta în parte speriența, kx a guverna fxrx bugeta sântă are kare necuviințe și difikultăți. D’aceia mai face xukh o jerkare, oferindă Kamerei ka rekompensx, pentru abordarea budgetului, o scurtă prelungire a vieții sale. Fxrx îndouialx, deputații prusiani voru înțelegi stratagema ministeriale, vorfi prevedea tótx komédia șî nu este probabiu kx voru avea unu dorn atxtu de mare a mai remxne impreunx kxte va septemxni, fxrx nini una altă skopa de kxtii a I el a d’a vota ministeriului aktualu miziloco de esistinx. Dakx aristokratulu Bismarck este gata a uita scenele dupe urmx, plebeii,ce sedfi în camera deputațiloră Prussiei, vorü da, dupe tót, probabilitatea, dovadx kx în acesta puntű de onore, suntu mei susceptibili de tixtă esceienția Sa ce s’aflè akumă în kapulă ministeriului de stătu aiu Prussiei. Atingătoriu de konvențiunea ku Russia, trebue se osservămü marea silință ku care se muncescă organele guvernului a reduse însemnetatea acestuî aktu la unu minimumu. Tratatulu, zise gazeta cruceĭ, nici n’a fostă xnkx ratifikatu. Imperatulu Napoleone însx bunosce Ixmurilfi totă koprinsule lui și n’a găsitu intr’însulu nimică nekuviinciosă. Pete, kx domnu de Bismark va primi xnkx drepții rekompensx o de* korațiune francese și kx d. Talleyrand va fi trimisii la Cagenna, dreptu per ép sx k*a indrăsnîtă a desaproba konduita Prussiei. Se zise dx împeratură Russiei ar Ü decisă a preveni ori se intervenire diplomatică prin abordarea, din propria sa inițiativă, a unei amnistii generale și prin promulgarea unorii reforme intinse și liberale pentru Polonia. Acesta însă pate nu este de kxta resunetulu aceloră speranțe ne le-a pronunciată deimu zî Lordulu Palmerston în parlamentulu britanicii. Ieri era se se ție la London unumai e consiliu ala ministriloru în cestiunea polonă și la 7 Martin va începe în Senatală Franciei diskusîunea atíngxtorre d’acéste cestiune. Pète daruix sep* feraxna viitórie va respíndi mai multe luminx asupra situațiunii. Pînă atunsi fie»ne permisu a nu pune mare femeii) la generositatea raseskx si’n energia puteriloru ocsidentalí, se sperenja ïnsi ín patriotismului si ’n bxrbxĭia Polonilor fi. Paris, 5 Martie. Ziariul „France“ asigurx positiva esistința unui dokumentu adresată kxtre Rusia, kare presisx, kx Francia asteptx de la iubirea de dreptate a imperatului Aleksandru liniștirea Poloniei prin garanțe conforme cu tratatele. Mxno, zice acestei ziaru, s’asteptx respunsulu Rusiei. — Ziariulü „Pays“ krede, kx ’a kurîndu se va publika unii ukasü, kare konstitue rigatulü Polonia ku marele Duce Konstantini ka suveranii. Shanghai, 26 Fevruadü. Unü kontinginte francesfi a fostü bxtutü lingx Ningpo, komandantele a fostü omoritü. Imperatulü Kinél a ratifikatü tratatulü de komerciü ku Prusia. Unü resbelü civilü la Iapanü este probabilă. Roma, 5 Martie. Papa a refusat si cardinalului Antonelli ceruta demisiune. London, 6 Martie. Principesa Alesandra a ajunsă la miezul- noptea la gura Tamisei. — In camera comuniloru domnu Cobden a atacatu ministerială actuala și cela trecută pentru prea marile cheltuieli pentru flotă. Atacurile acestea n’au avută nici una resultatu. Madrid, 5 Martie. Ministrulu de finance voiesce a modifika budgetulă. Deschiderea Kortesilorü (Kataerilorü) se va face la 1 Aprilie-Konstantinopolu, 5 Martie. Astëx-zi a plecatü Ismail Pașa; vice-regele a mai făkutit Sultanului una data însemnată de pusei gintuite (Minié), Potrine Sultanulu va priimi pe deputații Muntenegrini. Elfi însuși le va face cunoscuta abordarea rugăciunilorü lorü. Aleku Vogoridis este numită, ín lokulu lui Dihran-Bei direktori alu telegrafului. — Esposițiunea este numerosa visitatx. .... .*•** — Raportulü presintată de D. R. Văsescu în numele Comisianu bugetarie, în ședința Adunării de la 26 Feurarît. Domnilorö, Komisiunea budgetarx ingrijatx kx p&nx astxai, kt.nde ne aflăme numai ku 4 zile înainte de espirația legale a sesiunii nóstre ordinare. Guvernul nu au luat în kx otxrîre 3 prelungi sesia, precum se dovedește din respunsulu d. ministru președinte a konsiliului la întrebarea ce i s’au făcutit de d. președinte alu komisiunii în ședința publikx de eri. Sigurx ka pxnx la termenulu sesiunii budgetiie nu se potu vota de Adunare, iar la asemenea împrejurare finanțele ar kxdic în o desordine care ar arunca Țara într-o pagubx de mai multe milicme, kan de multe ori sau demonstrata în acestă Adunare kx astxKt keltuelile se urmeze pe sokoitala de 145 milióne, în vreme ce veniturile constatate nu se redicx mai multă de 127 milióne, pentru anulü acesta, din care resulte kx dakx Adunarea s’ar închide mai înnainte de a remedia la asemenea stare de lucruri, reducândfi keltuelile la cifra venituriloru, atunci țara s’ar îndatora cu 18 milióne în una singură ană. Comisiunea dv, preocupată de asemenea împrejurări, au kxutata a găsi vreo combinațîe, kare se fereskx (era de paguba ce o amenința și se no fakx a eși din starea anormalx a merge mai departe, fxrx budgete prekumu ne găsimu de 3 ani, resultatulu kilosuintei sale, este proiektulu de lege ce amű onórea vx presinta din partea komisiunii. Mai înainte însă de a intra în considerantele acestui proiektu de lege, se mî fiertatu a komstata kx ko-misiunea dv. gelósx a îndeplini insarcinarea ce i-ați pust, nu aui bruțatil osteniala, peste 80 de ședințe konstatate prin procesü-verbale, dovedesku kx lukrarea sa au fostu konscivicesx, greuHțî înot neatârnate de voința sa, au redus’o a nu va pute presenta resultatulu lukrării sale de kxta după 21. luni. D-Iorü, makară kx amă avută 0 nore a vx face kunosiuna greu’xțile ku kare komisiunea s’au luptatu, totuși unii voi permite de a repeta kx esaminarea unui asemenea budgetű. kare este célú întăîn alű țerei nóstre întrupate, presintă greutăți ce nu se vădu în budgetele ordinare a unui State, întruniți după o despărțire de sekole ni-ama găsitú ku două legislațiuni diferite, ku servicii diferite ku funkțiuni diferite, ku salarii diferite, pentru același funkțiuni, ce intxrű, cea mai de expetențe lucsare a comisiunei au fostu se se încredințeze, dax budgetele atâte în venituri. kxta și în keltuele presinta unifikarea, care este tendința nostră de expetențe, pentru acesta au și trebuită a urmări cifrx kxtre cifrx, indreptandu acele ce presintau cea mai mukx diversitate, iar a face o asemenea lucrare pentru 8 budgete, necesitiaza una timpu forte îndelungata. Afară de acesta, precuma sau mai zisă, budgetele diferitelor ministere, nu erau făcute intr’una kipa uniformă, fiecare ministeriu au adoptată o metodă aparte, care adesearó trebuință de unu studiu prealabilă ínnainte de a fi înțelese, așa budgetulu ministeriului de resbelu au fostü kusume în bloku, kare nu se putea examina fxrx ajutorulu unui tablou manuskrisu, acela a ministeriului kulteloru, intr’unu feliu de cadru greu de înțelesu și unde nu se póte introduce cea mai mukă modifikațiune, fxrx a se transcrie totu tabloulu, tóte aceste au nevoită pe komisiune a preface budgetele, și ale reduce la o singură metodă în părțindu-le în kapitole, în paragrafi, în rubrice pe lunx, pe anii, așia prekumu ni s’au presentatu și lucrarea materiale, daru la care komisiunea au fostu reduse, preferxndă cu totulul 8 bugete ’l’au luatü unu timpii îndelungată. Ooor. Adunare, pe lîngă examinarea bugetelor, au pusu însărcinarea komisiunii a revizui și legile atingătóre de konunbuțiunî asia, kx nu numai le-au revizuită daru le-au prefăkutfi ku totulu, fiindu kx alta-kumu nu se putea reduce la unificare, din aceste legi au avut unele trebuințe de una lungă studiu, precum legea patentelor, etc. kare singure au absorbită done îndelungate ședințe, iar x în kx o kausă de prelungire. Pe lîngă aceste, d-nn Ministru de Culte, au retrasă din cercetarea comisiunîi bugetului instrucțiunii publice, pentru alu preface, și nu l-au înapoiată de kxta peste vre-o 20 de zile, prin acésta komisiunea au perdutu kxteva zile asceptându. Așia daru, greutatea lipită de esamînarea unui bugetu kare este celu 1 in alu României întrunite, greutatea de a esamina unu bugetű koprinsu în mai multe metode și sisteme deosebite, studiile trebuitare pentru mai multe proiecte de lege fórte grele, este kausele, pentru care komissiunea n’au pututu presenta mai kurxndu resultatulă lucrării sale. Fiindu, dară bine constatatü, kx întârzieria ce s’aă urmată cu votarea bugetelor, nu provine nici din partea komisiunii, nici din partea Adunării, îmi remâne se ve espuna, d-lorit, principalele considerente a proiektuluî de lege ce am onorea ve presenta. Deși am aretatu la inceputulu acestui raport, trebue însă se repeta, kx astxzî kieltuelile statului se urmezx pe sobotela de 145 milióne, și veniturile nóstre nu se ridikx de kxta la 127 mii. Pentru fix kare lua* dara kare trecemű din acesta anu fix bugete, statulu pagubesce 11 milióne. Doue luni au trebutu și țara san] îndatorita ku 3 milióne, in 4 zile ce nu au remasa pxnx la terminale legale a sesiunii nóstre, este bu neputințx a se vota tóte bugetele, dakx guvernulu nu ar prelungi sesiunea, precumü suntemi autoritațî a crede din respunsulü d. Președinte alu Konsiliului, și dakx prin urmare am merge pxnx la sfîrșitul anului fărx a-și reduce cheltuelile la cifra veniturilor, atunci țara s’ar găsi datare la sfîrșitul anului cu 18 milióne. Acesta este motivulű principală ce au nevoitu peromisiunea d v. a imbraț și a mãsura se va propune. Basile acestui proemiű, și a auzitelorü cuprinse în ele, și în bugetele prelucrate de komisiune, fiindu însă, ba acele bugete în totalulu lorü presintă una deficită de 9 milióne, dupe cuma am avutu onore a ve face kunoskutű, apoi komisiunea respectându cifrele bugetelor votate de dv., au skxzutu in bloku din tóte acele ne votate, deficitulu arxtata mai susu, In acesta kipu ín art. 1-in alti proiektului s’au inscrisu sumele bugetelor votate, și acele care dupe scaderea deficitului de 9 milióne au remasa pentru fix kare din cele-l-alte, iar suma totale a cheltueillor abordate prin acel art. este esakta suma veniturilor pentru anul acestua. Art. 2, are de skopu a indika, kx nu este permisa ministeriloru a face o altă repartiție din creditele koprinse în Art. 1, deliítű au indikatu de comisiune în bugetele prelucrate de ea, iară neajunsulfl se la imparteskx așa în kxtü se nu jigniaskx serviciile publice — Dlora, una din rolile kare komisiunia au întîmpinată și ku kare s’au luptatu ín kursulu îndelungatei sale lucruri, au fostu mulțimia amploiațilorü kare au găsitu în tote serviciîle Statului. Komisiunea au suprimată multe posturi, cu tote aceste, este kon~ vinsx, ka multe se potü înkx suprima fxrx a se jigni trebile ministeriilorű; eat x darü unu artiklu asupra kxruia se póte mai cu osebire face skxderile pentru a ajunge la creditele abordate în Art. 1, a legii presente. Art. 3. Este atingător de contribuțiunile ce guvernulu este autorisatü a strînge, în mărginirea tabloului venituriloru, votată în parte de dv. și pe temeiulu legiloru și a regulamenteloru în vigóre. Art. 4- Arat6 staria komparativx a recetilorű ku a kelíuelilorű akordate. Art. V. Și celu dupe urmă, este korehavulu kare fiecare lege financiară trebue se afbx, d-lorit, ar fi de prisosu a se face budgete de venituri și kheltuelí, dakx guvernului ar putea fi ertatű a cheltui mai multă peste kreditele ce i se aborda, nici odată finanțele țerei nu vom fi în legale, nici odată equilibrul nu póte ave loku; dakx sub nume de kredito estraordinarie sau supementare, so faku keltuek ce nu sînt p koprinse în budgetu Ă și kare prin urmare întrece cifra veniturilorü; ealx kuvintele după care komisiunea dv. au kredutü indispensabila a opri cu desevîrșire boltuirea unui singura bană peste lumile abordate, iaru pentru ka guvernulu se fie în măsurx de a face față vreunei împrejurãri estraordinare ce nu se p ate prevede, sau alokatu în budgeta suma de 1,400,000, afară de sumele mărunte abordate fie kxiuî ministeria în budgetele respektive. Cu acesta însă, ka asemenia kreditu, se nu fie intrebuioțiatil la kumperaturo de altareturi, la creațiuni noua, Intr’unu kuvîntu la nici o cheltuială, kare nu s'aru putea justifika, de kxtu numai pentru vre-o împrejurare cu totulu estraordinarx și kare nu ar fi pututu îngădui convokarea Adunării fxrx periklu pentru interesulu Statului. A. V. Interpelarea d-lui Sichlianu și cuvintele prin care a desvoltat- o. »Am onóie a interpela pe d. ministru de financie, kare este kausa kx trebuințiele Statului remxnit neîndestulate de la luna Noembre șî pînă akuma? Mi se spune: kx pe tatx ziua ministeriulu de financie este asediată de diminața pînă sara de funcționarii publici, de pensionari și alți creditori ai fîskului fxrx ka se pótx expxta mă banii. D. Ministru, sau cel ce lu represintă la Ministeri, ar fi zilixndu nekontenita kx nu suntu bani, kx Ka ^ mera nu vrea se dea bani, așa dori ka d. ministru de financie se vix aice, «ț în facia represintațiunii națiunei, se deklare kx acestea sunt vorbe neîntemeiate, pentru ka se se lumineze țera, și se se ridice ori ce banuielx și d’asupra ministeriului de financie și deasupra Kamerei, kxci seima kx s’au datu kredite, kxci seima kx tesaurulu are bani.Domniloră, am kxkutu interpelațiunea ce avut onore a ve citi în ședinția trekutx, nu atetă pentru ka se mulțixmesku kuriositatea mea de deputată, kxci kamu sciü ce se petrece la financie, kxtu pentru ka se atragă xnkx odatx, póte pentru cea de pe urmx órx, atențiunea onor, ministeria și a onor. Kamiere asupra stării deplorabile a trebiloră finanțiarîe. Keulu, domniloră, a ajunsă în kulme mai departe nu are loku ! Suntü luni de kxndu nimeni, fix fimkționariă, fix pensionară, fix kreditoriu alu fiskuluî nu pot ave ună bană. Pe tótă ziua se petrece la ministeriu scene skandalose; femei kare plângă, țipx, ómeni kare amenință; mă faktă mi s’a intimplată mie nepomenită în țara nóstră, kiaru în vremile cele mai grele; nă venită la mine mă pensionariă și mi aă cerută kateva parale ka se kurapero pene pentru femei și kopii, nu mai spună kx din timpă în timpă împrumută ku galbenulă și ku ikosakulu Externă funkționariu ce se adreseză la mine. Vedeți bine, domniloră, kx o asemene stare de lucruri nu mai pote fi îmbrobodită în îndulcitură fermă de desordine. Eu am fostă unulă dintr’aceia care nu s’aă speriată asia de tare kundu onor. d. ministru de financie a salutată buna venire a represintațiunii naționale ku kuvîntul „desordine“! pentru kx iu-ara ■i