Romănulŭ, septembrie 1863 (Anul 7)

1863-09-27

VINERI. ANXILII VB. VOIESCE ȘI VEI PUTE. Va eși în luie dilele afară de Lunia și a doua di după Serbătoria. Abonarea pentru Bucuresci pe anii ... 128 lî Ș6se lune................................................ 64]— Trei lune............................................... 32 — Pe lună.................. .............................. l — Unii exemplari.......................................... 24 par însciințârile linia de 30 litere..................... 1 lei Inserțiuni și reclame linia......................... 3 lei Pentru IMAlul POLITICII, COMERCIALE, LITERARII. --------------------------------------------------------------------------_ (ARTICLELE TRA MI9E ȘI IIF-P CTRE XCATE SE VORU ARDE). Directoriului Țapului | C. A. Rosetti. — Gerante respimȚetoriă: Anghela Ionescu. abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriulucjiariului D. C. D. Aricescu, Pas. Romană No. 13. 27 SEPTEMBRE 1863 -A.NOI Ü' VII. LUMINEZA TE ȘI VEI FI. Abonarea pentru districte pe anii........1521 lei Șase lune.................................................. 76 — Trei lune...............................S............. 38 — La Paris la D. Hallegrain, rue de l’anoienne comódie, 5, pe trimestru 90 franci. In Austria la direcțiile poștaliști la agrafiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini j argintű valută austriacă. Al . , A ...... Abonamentele Incepu la 1 și 16 ale fiecării lune. Ele ae făcu în districte la corespondinții jianului și prin poate. OSOIU Violare de legi, spoliare a proprietății, mare compromitere a cestiunii averilorîi Statului, scandată, și prin urmare scăderea Statului Romanii. Aceste suitt faptele ministeriului N. Cretzulescu, mai adăugîndă că eine dă că moșia a Statului pote da totul u. ———— — ! Marți la 1 Octombre, se va însărcișra la curtea criminale procesulu între MUNICIPALITATEA GIURGIU și fostulű prefectă PENESCU pentru cestiune de libertăți municipali. DITPlUGCrî 26 Kapciune DU>UnsijöL l, 8 Brumarelu. Sună și resună orașiele României de bătaia tobeloru și la acesta apelă rosbelnicu alu ministriloru, lumea alergă vine, vede ș’admiră. Și lumea alergindü se’ntidbă: se lă are unu apelu la arme, ce ne facu d. miniștrii, în aceste împregiurărî grave ce s’anunțță spre a ne apăra naționalitatea nóstră de invasiunea rusesca sau austriacă? Se fia proclamarea legalității? Sau fiinda ca miniștrii nu s’au supusă la voturile Adunării și nici n’au apelată îndată la națiune, se fiă acumă proclamarea, ce spună partisanii ministeriului că are să facă , a împroprietăririi sătianiloru și a votului universale prin decrete și prin gradă îndouită, fiindă solutü in totu lumea că unde este votulă prin gradă îndouită, administrațiunea are mai multă înrîurire prin acea îndouită strecurare prin măni a votanțiloră ș’a voturiloră loră. Nu. Nimică din tóte acestea n’anuncia pan’ acumă acele sunete și resunete ale tobei, ce se ausimă pe tótu jioa în feluritele ulițe ale orașieloră și mai cu stimă ale Bucuresciloră. Tobele bată spre a anuncia publicului că sunt mulți cari stăruiescu a respecta legea, articlu 25 ală Convențiunii, și legalitatea voturiloră Adunării. Gumă într’altufelu s’ar fi putută propaga mai bine legalitatea de nu cu tobe, cari pătrundă în poporu, acolo unde nu potu pătrunde încă foțele publice? Ia lipsa libertății întruniriloru, sugrumate mai ănteră de d. Nic. Cretzulescu, încă de la 1859, cândv a sugrumată prin ordinanțiă și libertatea Presei, cum se putea propaga mai bine de cătă cu toba, că camera a refusatu bugetele acestui ministeriu, din causa desordinei în care se află financiele, și din causa celorălalte desordine și călcări ale regimei constituționale, demonstrate prin adresa votată precumă și prin cea schițată în urmă de către inșii partizani ministeriului acestuia? Cum se putea face mai bine în poporă propaganda resistenței legale decătă cu toba prin tote unghiurile ulițiloră ? In aceste din urmă trei patru dile, noi numai aujirămă toba în felurite ulițe? Mai alaltă ieri, la d. Știrbei, adi la dd. Dertman și Simeon Mihălescu, măne la d. Brăiloiu, și poimâne vomă audio din nou la d. Simeon Mihălescu. Ce feră din nou, voră dice cititorii noștri? Prea bine, le voi ürespunde, căci în minutură căndă v’ați mirată ați uitată legea nestrămutată a căderii corpuriloră. Căndă doi miniștrii au trecută peste statuturu fondamentale ală țerei, căndă au sfâșiată articla 25 ală Convențiunii și căndă au călcată peste cel mai de căpeteniă dreptă ală Adunării, acela d’a „avea celă mai aspru și mai eficade controlă asupra puterii esecutive“ ș’a fi deplină suverană în privința regularii veniturilor și cheltuelilor. Ministerial n a eșită cu totulă din calea legale, și s’a pusă singură pe celă mai naltă munte ală ilegalității ș’aă începută a aluneca pe povîrnișiulăcelă repede și fórte alunecosă. D’acinainte ori ce greșiale va face, ori ce poticniri vomă vedea, n’avemă dreptă ane mai mira, căci tóte suntă naturale fatale. Precumă dată ministerială a ceruții de la d. Mihălescu mă imposibu ce elă, ca ună bună și inteliginte romană, nu să puie plăti în contra votului Adunării, făr’a viola legile cele mai sacre și a compromite cele mai esențiale drepturi și interese ale națiunii, precumă din acea întia și mare abatere a trebuită se vie marea greșială a ministeriului d’a propaga cu toba în națiune legala și mântuitoria ideiă a respectului Convențiunii ș’a voturilor Adunării, a trebuită se ne asceptamă pe d’uă parte ca națiunea se învețe mai bine drepturile și datoriele sale, éra pe d’asta ca guvernu s ă s’alunece c’uă repedicine crescînte. Astăfelă astăzi preceptorele a venită la d. Mihălescu ș’a pusă prin tobă în vîndare uă masă, pentru acoperirea plății imposibeloră pe patru luni. Insă, conformă legii căderii corpurilor, agintele de urmărire a venită, în contra coprinderii art. 53, paragală douilea, adică a venită numai cu ună martoră dră nu cu doui. Toba începu se bată, lumea s’adună, se uită, dele din umeri și plecă, și nici unula nu oferi uă singură lescae. Încă de la ’nceputulă strigării unulă oferi suma de lei 90. Acelă unulă se numesce d. Daniilu Dimitrescu, acelă unulă venise cu agintele de urmărire ale guvernului și dechiarase că este unulă și uniculă din martorii prescrisă la parală II ală art. 53. Acesta s’a constatată de către d. Simeon Mihălescu chiară în procesulă verbale, și s’a constatată astăfelă și violarea articlului 56 »să legii de urmăriri caredice, că „este cu desevîrșire poprită aginților, însărcinați cu vîndarea a cumpera, direptu sau indireptu, vreunulă din obiectele oprite.“ Cu tóte acestea se marturimă că agintele, fu destulă de inteliginte spre a înțelege scandalul, și nu ținu în somn oferta martorului adusă de domnia sa, d. Daniilă Dimitrescu, urmă a bate toba în uliță, în rescruci și în timpă două oră, și se ’nchise vîndarea din causa lipsei de cumperători, lipsinduse a doua licitare pentru sâmbătă. Ș’acumă mai este cineva care se nu înțelegă însemnătatea manifestării ce făcu publiculă reisîndă d’a cumpăra ună obiectă de la care cumpăratoriulă ave desigură ună cășcigă de doui, trei galbeni celă puțină? A cumpăra, dicea flăcare, este a încuragia călcarea legii și prin urmare a participa indirectu la acésta călcare, a cumpăra este a da banii contribuțiunii unui ministeriu căruia Adunarea i-a refusatu punga națiunii, ș’ală încuragia prin urmare, indirectă, la acesta călcare, contribuindă totă d’uădată și la crescerea desordinii în financie. Acestea le a înțelesă publiculă ș’a protestată astăzi, refusănduse d’a da ministrului prin cumparatoria obiectului ce se vindea, contribuțiunea se conformă legii i-a refusatu o d. Simion Mihălescu. Totă astă-fetă a făcută publiculă cu tecitarea d-lui Târnavitu, cu pistolele d-lui Siclenu ș. c. 1. Insemnamă acésta inteliginte și patriotică protestare a publicului și mulții urmă miniștriloru că-i facă educațiunea să și cu surle și cu tobe și fără voia domnnaloră. C. A. R GUVERNULU CONSTITUȚIONALE ȘI GUVERNULU PERSONALE. Gazetei de Transilvania. Gazeta Transilvaniei era uă dată unui organi de publicitate care venia în ajutoriul celora ce se luptau pentru libertate și drepturile țetei romănesci; astăzi însă ne spune că „i s’a fácut o grefă a mai auzii de atâta luptă între partite cari, dacă n ar fi de credință rea, cu bună semă sar pute apropia lauă înțelegere în puncte terție, adică progresarea și prosperitatea României.“ Cu aceste cuvinte Gazeta de Transilvania ține de rea pre cei ce se luptă și arată că partidele suntű de rea credință. Nu putem priimi, întru cătă se atinge de noi cei din oposițiune, de noi cei ce formamu coalițiunea constituționale, nici că suntem de rea credință nici că facemarea de a ne lupta pentru progresul și prosperitatea țerei nóstre. Lăsămă totă libertatea Gazetei de Transilvania de a i se face grijă că nu îi va pofti inima de luptele nóstre, însă căndu vine și după ce-și pune întrebarea: „Ce doctoră e act de lipsăV‘l și respunde : „Unu Cristă cu biciușca ca se alunge din templulu. celă săntu pe toți mercenarii și iuțî.u nu putemu a nu-i respunde că noi Românii nu ne aflămu astăzi în timpurile cându regii intrau in Adunările legislative cu biciușca în mănă, ca Ludovicu XIV, și țliceau : Statulu suntu eu. Noi astăzi credemu că statulu suntem noi toți, adică națiunea, și de aceea că ndu nu suntemu mulțămiți de puterea esecutivă, ea nu ne mai póte alunga cu biciușca. Astăzi cuvintulu a luatu loculu bicuistei, adică alu puterii dobitocesci, și cuvintulu este de Dumnezeu, căci Dumnezeu este cuvintulu. Cuvintulu acesta este acela care ne face a considera fórte necuviinsese, în colonele gazetei de Transilvania, vorbele de biciușcă și de grefă, și mai alesă pe acele prin care-șî esprime nedrepta și apâsătoria judecată ce și-au făcutu despre noi, zicîndu-ne că partitele suntude rea credință. Unde vede gazeta de Transilvania reua credință a partitelo ro nóstre? Desbaterile asupra adresei de respuns la discursul Tronului nu arată are cu cea mai mare sinceritate nemulțămirile nóstre ? Gazeta de Transilvania crede că partitele suntű de rea credință, pentru că nu s’au apropiatu lauă înțelegere în puncto terțio. Nu pricepem fi bine ce vre se înțelegă gazeta de Transilvania prin acestü puncto terțio? Dacă înțelege unu punctu dreptü în mijjaloculu unei linie la ale căreia estremități sunt a doue mari principie, apoi se ne permită a o ruga ca se binevoiescă a ne spune unde este acela puncto terțio ? Lupta nostră este formulată: guvernulu personale sau guvernulu constituționale. Unde se punemű punctulu terțio între aceste sisteme ? Noi unii mărturimă că nu semn și că ne este peste putință care la putemü găsi. Toți omenii independinți din tote partidele s’au înțelesO intre sine asupra principelui de guvernaminte constituționale, ei au cerut Tronulu cine era aplicarea acestei sisteme de guvernămînte constituționale, după cumu au cerutu tóte clasele societății nóstre întrunite în divanurile ad-hoc din 1857, după cumu au recunoscutu tóte marile puteri ale Europei prin convențiunea închiriatâ între dînsele la Paris, după cumű însuși Măria sa Alesandru Ion l’a întărită cându a juratü in 1859 că va fi domnii constituționale. Puntula daru pre care s’au aședat tóte partiele coalisate este guvernămintulu constituționale. Insă Gazeta de Transilvania, căriea îi este greță de luptele nóstre, nu înțelege prin punct o terțio sistema de guvernămînt și constituționale, pentru că ea resîndune la luptă cu omenii ce au desertata din tóte partidele și au formată grupa absținuților, care susține sistema de guverneminte personale, înțelege prin puncto terțio unu punctu între ceî ce susținO guvernemîntulu personale și acei ce susținu pre acele constituționale Nu póte se fi unu puncto terțio între guvernemântulű constituționale și între acele personale, precumu nu póte fi nici unul între ministeriulu de iernă și acela de veră, între despotism și libertate, între intuneric și lumină. A suspecta buna credință însă a partiteloru cari s’au coafisatu pentru a îndestula cererea poporului romănu din 7 și 9 Octombre 1857 este a le blama pentru că tindu la perfectibilitate, pentru că voiescua da României instrumentulu celu mai activu alu progresulu, instrumentulu celu mai siguru alu prosperității unui Statu. Statulu constituționale este una statu de luptă. Dacă lupta aduce grefa Gazetei de Transilvania, apoi suntemu siliți a crede că ea nu ar voi ca noi se ne luptăm și se mergemu înainte. In astă ipotese binevoiescă a ne spune ce s’a făcutu în lume fără de luptă? Interesele trecutului nu le vedemü oare pretutindine în luptă cu interesele prestatelui și ale viitoriului? Grație luptelor nóstre vedem că partita conservatoriă susține ca și noi principiul de progres adică principiulu sistemei de guvernemintei constituționale. Realizându acestü progresii în spiritele ómenilor noștril,— căci este scrutit că totă țara, afară de guvernu și aderenții sei, este pentru guvernurü constituționale, — cuvine se óre se nu ne mai luptăm» spre a lu pune și în lucrare, spre a înlătura tóte pedicele căre ilű oprescu de a deveni una adeverű practica și folositorii tutulorü ? Faccemi acestă întrebare Gazetei de Transilvania și sperama că apucăndu-se se mediteze bine asupra respansului ce este datoriă a ne da, îi va peri greța și, departe de a ne mai zice că suntemü de rea credință și buni de datü afară cu biciușca, va conveni că buna credință este cu cei care lupta spre a face se triumfe sincera aplicare a sistemei de guverneminte constituționale, spre a face se dispară, în fine, din pămîntului României guvernulu personale cu tote unicitățile și infimtele lui. Guvernemíntulű personale, suptü care gemenia astăzii, fiindu un sistemă de guverne mintü desaprobata de toți, și chiar a condamnatű oficiale de către represintanții națiunii, nu póte se mai esiste în micjulocul nostru, înțelegerea clară intre partita celora ce lű susțină și între tote celelalte pentru cari s’au unita, sau mii lămurită ijbăndă, s’au cualisatu spre a-lü derîma, nu póte se se facă intr’una tertio puncto. Ori este buna ori este rea guvernulu personale? Noi cei din coînțiune credemu că este real, și de aceaa ca pro unirea ne luptămă a lu scote din Statulu nostru. Nu putemu daru a ne înțelege nici intr’unu punctu cu acei ce credu că este bună. Numai ei au parte de bunulu lui, noi insă, cei ce credemu că unu bunű trebue se fiă bunű pentru tóta lumea, cată se luptămă, și se luptămă cu tăria și convicțiunea ce ne o dă dreptatea causei nóstre. Intr’acestă luptă nu ne gasim înrolați numai cătă de ori sau de alta ori. Gazeta de de Transilvania scie bine de căndă ama începută a combate guvernuri personale. După atăți ani de lupte necurmate, și după ce ama isbutita a face se se înscrie în legea nostră fundamentale sistema de guvernemintii constituționale, are cuvine-se, are pulemu noi ca se nu ne luptămă pentru a face se se respecte legea pentru a face din guvernemíntulu constituționale unü adeverű reale, unu ce pipăită de tótu lumea? Noi ne amu luptată chiaru pe căndă nici nu lu avemu in lege, și apoi tocmai acumu căndu l’amu dobinditu, se-lü paräsimü? Nu, noi ținemu pre multă 11 dinsuiti, pentru ca se-la paräsimü, noi nu vomă da înapoi dinaintea oricăroră sacrificiuri pentru a lü face se întrebu vieția practică. Nu putem noi se sacrificămă interesurile generale ale terțerei interesurilorü private ale unora particulari, cari, parăsindu pe adeveratulu Dumnezeu, se închină, ca și odinioră Evreii, vițelului de aură. Nu putem găsi aicî un punct între noi cei cu guvernămîntală constituționale, și între antagoniștii noștri cei cu guvernemănturi personale. Ori noi, ori ei, puncte terzie nu are unde să se asadă. Ori vomă birui, ori vomă fi biruiți, ori vă fi fiuă ori va fi nopte, din două una, căci pe amăndori deuă dată nu le putem avea. Speram însă că se va face jiuă, și guvernemíntulű constituționale va fi cu desăvîrșire întemeiată în România. Dară pentru acesta cată se ne luptămă, și ne vom lupta precumă ne am luptată și pănă acum, măcară ori cătă ar fi de mare greță ce ar pricinui Gazetei di Transilvania luptele nóstre. I. I.