Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)
1863-10-09
vonale uă direcțiune care se să ducă la menirea sea. Nu voimă a cercetă aci peripețiele prin cari a trecută teatrală de atunci încuâ. Vederaü acumă trupa teatrale împărțită în doue. D’uă parte dă întreprindere subvenționată; de cealaltă cățiva din cei mai buni ai noștri artiști, sacrificănd timpulă și interesele lor personali spre a pune teatru pe adeveratele lui temelie. Spre acesta scop, ei propună formarea unei asociațiuni între artiști, cu îndatorirea d’a lucra tóte în comune și fiecare în parte nu pentru avantagiele materiale ale unei întreprinderi, ci pentru progresă, pentru realiarea teatrului romănă, pentru a ajunge la țelulă morale ce trebue se aibă elă. Apelulă soră către ceilalți artiști și cătră guvernă nefiindă ascultată, ei se adresă dă astăzi la publiculă romănă. Programa ce publicămămai la vale ne spune ce voră și care este tendința loră. Ei facă apelă la concursul societății romăne și speră că acestă concursă nu le va lipsi. Nu voimă a prejudeca nimică. țficemă numai că cercarea d-loră va fi produsă una mare resultată chiară atunci căndă n’ar face altă de cătă a ne arăta că se póte susține și fără ajutoriulă guvernului, uă întreprindere care are mai multă mă scapă morale de cătă materiale, și că cu atâtă mai multă ar pute înainta și deveni uă instituțiune adeverată naționale, căndă societatea și guvernulă voră pune tóte silințiele loră spre a face dintr’însa cea-a ce se cuvine se fiă. Acesta cercare va fi încă uă ocasiune d’a se vede cumă scie publiculă se aprețuiască și se încurage de pe acei ce lucredu pentru înălțarea și înflorirea artiloră. Asociațiunea artistică, care are fericirea d’a ave în încercarea sa concursulă d-loră Wiest și Flechtenmacher, a făcută cheltuele mari pentru a decora și înfrumuseța sala d. Bessel, unde are a da represintațiunile. Urămă sucesă asociațiunii artistice și sperămă că publiculă romănă îi va da totă concursulu morale și materiale, de care are nevoia să instituțiune născante. SALA BOSSEL. TEATRU ROMÂM. SOCIETATEA DRAMATICĂ ROMĂNĂ. Anulă 1863—1864. Basele acestui teatru este Societatea. Ea va fi asistată de ună comitetă consultativă, care va binevoi s-o ajute cu luminele și consiliele sale. — Principiile acestui teatru, suntă desvoltarea artei, purifiarea gustului, și înobilirea sufletului. Repertoriul se va compune din cele mai alese piese, ale celor mai buni autori; de acele piese cari ar putea să atingă cu sucesă acestă scapă; și totă personalulă acestui teatru, va depune tóte forțele sale morale ca să potă interpreta că tă va putea, mai cu sucesă, și cu demnitate și din ce în ce mai bine, operile cele mai alese. SALA BUSSEL s’a transformată cu desăvîrșire. Scena, decoruri, banchete, pentru stale NOUI, totală în fine, s’a pusă în lucru de a se face, ca să puta prezinta cu onore, ună mică teatru demnă și cuviinciosă. Incuragiarea ce n’am găsit’o aiurea, ne-a dat’o publiculă Romănă chiară de la începută deschidăndă, din propria sa bună-voință, o mică subscriere, sperămă, avemă convingerea că mijlócele materiale care ne lipsescă, și care ne trebuescu, ca să sfărsimă regularea localului, vor fi acoperite, prin încurajearea și protecțiunea celoră care vădă cătă de grea este misiunea noatră, și căte sacrificii ne-am impusă! Ascovici. . . • Corbini. Constantinescu. . • Bratianu. Caracostea • • • Georgescu. Anestin. . • • Mihăescu. Doamnele. Popescu. • Mat. Pascaly. Lina Stoenescu. Ral. Mihăileanu. Marița Mihuleț. • Mar. Niculescu. Lina Ionescu. • Ecat Dumitrescu. Mari Malea. Eliza Ionescu. MTILICIA. Orchestra este compusă de 16 persone de artiști aleși. D. WISTU artistul, iubită, a bine-voită se concure cu talentul său ca să ilustreze în adevără seratele acestui teatru, și să probe de stima și aviarea, ce are pentru uă cestiune artistică. D. FLECTENMAHER, capă de Capelă, profesoră de teoriă musicală, va compune musica, și va face ună cursă regulată de teoria musicală, elevilor acestui teatru. Asemenea se va începe uă cursă de primele noțiuni, ale fomei dramatice, pentru elevii acestui teatru de D***. Casieră D. Bocabadati. — Mașinistii D. Petrache. Nu credemă că este trebuință să espunemă mobilul, care a dată nascere acestui teatru Romănă, procesul, acesta artistică, și de progresă națională s’a tratată de 4 luni, în fața țării întregi, cea ce sperămă atunci, va face pate astăzi țara, suptă auspiciile, căria punemă acestă începută de ună adevărată teatru națională. Fără mijlóce, fără bocală, fără subvențiune, fără nici ună adjutoră, se faci de ceea ce înlesnește, începutul unei încercări artistice, începemă acestă teatru, care se ținte nainte de orice, la progresul artei, la formarea gustului, la desvoltarea frumosului; și suferindă lipsa și orice descepțiune, vomă merge înainte cu sacrificiul« până căndă țara va voi să probe de, că Mărirea și Prosperitatea unei națiuni, este în desvoltarea și în consolidarea instituțiunilor sale naționale, atunci făcîndă din teatru națională ceea ce trebuia se fie, vomă uita cu fericire relele trecute, și vomă aplauda din retragerea nóstru pe acei cari lucrăndă pentru prosperarea națiunei loră, vor merita cu dreptă cuvântă, a fi numiți: „CAPII CEI BUNI AI UNEI NAȚIUNI LIBERE.“ Cursul representanților de abonamentü voră fi de 36 pe ana sedană. Se va juca de doue ori regulată pe fiecare septema înă. Prețuiți abonamentului va fi pentru 36 reprezintațiuni, loja 54 galbeni. — Stal I, 8 gabeni. PREȚULA CU SERATA VA FI Lojă 2 galbeni. — Stală I, 4 sfanți.— Stală 1, 3 sfanți. — Stală III, 2 sfanți. Galeria 1 sfanță. Deschiderea Teatrului la 15 Oct. Abonamentul se face la cancelaria Teatrului Romănă, sala Bessel. „Pentru a marea și respectulă ce datorimă artelorü“ ori ce artistă are libera sa intrare de ori unde ar fi; ori ce actoru, ori care elevă din ori ce teatru, care urmeda astă artă, se va predinta, sau va trimite pe cineva, și i se va libera cu mulțumire libera intrare, și orice locă neocupată. Damele artiste, actrițe, eleve din orice teatru li se va libera cu bucurie orice locă va fi liberă, se zice: „Se citesce actulă de acudare „ală Procuratorului de Vaslui Neron Lupașcu, și sentența judecătoriloră de „Vaslui Dom. Papalii Solomon și Aurică, care conchidă a acuda pe d. „Drăghiciă de ațîțare la rescóla în contra guvernului, la pedepsa prevăzută „de art. 192 din Codulă Penală ală „Moldaviei, adică la mórte sau la veci„nică închisore la Ocnă."“ — Eă care am sub scrisă sentința Trib. în numele și a colegilor ă mei „ce aă luată parte“ viă a declara, d-le redactară, că acele publicate prin menționata fóe , încătă este voran că „Trib. prin sentința sa aă osînditu pe d. Marină Drăghiciă la marte, saă la vecinică închisore la Ocnă este în erore. Tribunalile de întâia instanție din acestă parte a Milcovului, nu aă competință a condamna, de cătă numai a constata, dacă individulă dată înjiudecată este culpabilă sau nu, aceia ce trib. aă constatată, iară nici de cumă s’aă supusă la pedeapsa menționatului. — Prin urmare, dacă trib, prin sentința precizată aă pusă înainte conclusiunea d-lui Procurorii, aă fostă numai că s’au constatată culpabilitatea d. Drăghiciă de provocatură Ia disordinea, iară nu și la osânda § 192, de care nici póte dispune după a lui competință, încătă în așa privire aă fostă și în dreptă. Căci cumă se numesce acela care umblă printre pacinicii locuitori din sate folosindu-se de simplicitatea loră ai îndemna a nu se supune la atare ordinea guvernului ? de sigură că provocatoră. Iată dară întru ce trib, sau pronunțată că d. Marin Drăghiciă este culpabilă. Mai este încă domnule Redactoră de oservată, că trib. de Vaslui nu s’aă pronunțată în contra d-lui Drăghiciă pentru că nu aă plătită imposibile nu! acesta este treba administrațiune, ce numai pentru că aă intervenită ca agitătoră care acusare d. Marin Drăghiciă nu aă dată nici o desmințire, ce din contra aă afirmată. Cu acesta ocasiune, primiți vă rogă d-le Redactorii, încredințarea osebitei mele considerații etc. etc. G. Papagiu. PERSONALULŰ. Pascaly. Felbariad. Bălănescu. Smeureanu, Tănăsescu. Ionescu. . Niculescu. Domni. Dimitriad. Vasilescu. Anastasiu. Smeureanu, Mihălescu. Crainicanu, Dimescu. 25 Septembre, 1863. Publicămă urmatoria adresă, fără nici ună comentariă, mărginindu-ne adice că în darea nóstru de sémn despre procesulă d-lui Marin Drăghici, n’amă disă că Tribunalele a condamnată, căci scimă bine că nu putea pronunța condmnarea, ci c’a concusă acusăndă pe d. Marină Drăghici, ca ațitătoriă la rescula, crime ce după condica penală e pasibile de pedepsa cu marte sedocnă. Acesta o dice și Tribunalele în adresa de mai josă. Domnule Redactare, Instimabila fóie ce redactațî cu data de la 9 și 10 a lunii curente, în darea de semn despre pledaria procesului d. Marin Drăghiciă la Curtea Criminală din Iași, în ală cincilea aliniată * ROMÂNULU */21 Octombre. Interogatoriu D. Al. Sihlianu înaintea procurorieî de Putna la 16 Sept. 1863. întrebări. Respunsuri. Respundeți dacă petițiunea ursolăniloră este scrisă de d-vóstru. Dacă espresiunile peste cuviință și amenințătorie suntă cu consimptimentul rădașilor. Că procesul- verbale închiriată de d. prefectă arată căci nu cunoscă șei. La întrebarea ce mi se face răspundă că petițiunea ursolăniloră este scrisă de mine. Respundă, ăntără că nu cunoscă că se fiă în acea suplică espresiune de felulă acesta, și ală doile, că totă ce este scrisă în suplică nu póte fi altufelă de cătă cu consimpțimîntulă loră de óre ce aă iscălită, aă pusă pecetea pe ea, și aă dat’o însii la loculă competinte. La aceste clict că procesulă verbale este fabricată, căci precumă să vede din protestulu ursolăriloră d; tu ministeriului din întru la 2 Sept. 9 ore dimineța, la cercetarea ce pretinde d. prefectă că ar fi făcută, nu aă fostă faciă de cătă cinci rămași din 27, adaogă că nu recunoscă de valabilelă cercetare făcută de d. prefectă, care prin publicitate s’a declarată, mai ’nainte, de inimiculă meu, și care este acusată de ursolănî de prigonitoriulă loră, asemine contestedu și procesulă verbale ală comunii Crucea de jos, ca una ce nu este comunea loră ci străină, crd pentru întrebarea de la urmă, nu am ce răspunde de cătă cele ce am disă mai susă, adică că nu cunoscă de asemine espresiunî în citata suplică. 807 Klemma. Raporturile din districtele vinicole ale Franciei asupra recoltei de estampă suntă fórte favorabili și vînzările se sevîrșesc și cu condițiuni avantagiose. In Sudul Franciei a început o culesulă viitoră, la Jura se vinde vinulă apă cu căteva zile, asemenea și în locurile lîngă Rhină și la Maponnais. Aprețuirea calității, negreșită forte ipotetică în acea periodă, varieza după localitate. In ce priveșce cantitatea, opiniunea generale este că va fi egale cu acea a anului trecută. Cultura vinului în California. In California s-a formată acumă u asociațiune pentru ridicarea culturei vinului, care ține ședințe regulare. California posede astăzi 12 milione piciore pătrate de vită; aprópe 3000 de californiani s’ocupă cu cultura vinului. Recolta de estimpă se evaluesce la ană milionă de dollari. Asociațiunea spera că’n timpă de trei ani productură va fi întreită. S’a făcută planulă d’a ține anuale una mare tîrgă pentru vinuri, împreună cu un esposițiune generale de struguri și de mustă, de unelte trebuinciuse la cultura viteloră, de buți și altele. In acestă tîrgă se voră contracta și vînzările. La Shanghai în China morbală holera face teribili ravagie. Termometrulă la umbră arată 28 pînă 30 de grade Réaumur și chiară noptea 20 grade. Lipsa de ghiană ajunge din în și mai simpludică și contribue la înrăutățirea stării sănătății. Gazetele de la Shanghai din 18 Iulie raportă că în cartierul străinilorămoră căte 500 omeni pe di de holeri. Lucru de necrezută, căci astuferă poporațiunea europiană și americană ar trebui se fie stinsă în scurtă timpă. Massimulă morțiloră într’un di era de 1010. Chiară de vomă admite că acesta țifră este relativă la poporațiunea totale (Chinesi și Europeanî), adică la un numeru de 250.000 locuitori, totă represintă că teribile mortalitate. Dacă însă ar trebui se înțelegemă acea mortalitate numai pentru cartierul străiniloră (15 — 20,000 ómeni) atunci ar fi un adeverată decimare. — Diabul „la France“ povesteșce un faptă forte puțină probabile și aprope miraculoasa de fertilitate. Consertea unui medică de la Funtemajor în Spania, în etate de 43 ani, a născută de mădi pentru a treîsprezecca ora trilungi (trei copii două dată); în cursul căsătoriei sale ea a ajunsă mamă în 13 ori de 39 copii. — De la Torino aflămă că simpatiele poporațiunii din Italia pentru poloni se manifestă nu numai prin cuvinte ci prin fapte. Cinci părți din șese ale consiliuriloru provinciali italiano au votată, după infjulócelebră, sume mai mari sau mai mice pentru causa poloniloră. Astăfelă a contribuită consiliulă provinciale de la Bari 2000 lire, și cele de la Cuneo 1000 lire. Consiliul municipale de la Bologna a dată 4000 lire, și ună șiră lungă de orașie, precumă Caserta, Forli și altele au urmată acestă esemplu. In trecutele dile a plecată mănumeră considerabile de foști Garibaldiani pentru Polonia. Luptă asemanea împregiurări posițiunea Comitelui Stakelberg nu este forte plăcută, ele trăiesce forte retrasă la țară sau face mici călătorie și observă uă tăcere exemplariă. — La London s’află uă tipografiă polonă și două tipografie rusesc!. Tipografia polonă a lui Swentoslawski, care s’a aflată la Greekstreet, nu mai esiste posesoriul actualii tipografie polone, care s’aflâ în Thanetstreet, Burton Crecent, este domnu Zabicki. Cea d’ăntîia tipografiă rusesca, fondată în luna lui Fevruarie 1853 de Alessandru Herzen, s’află la Teddington lîngă London unde locuiesce și Herzen. A doua tipografie ruso-francesc este a Principelui Petru Dolgorukov. In acestă tipografie se tipăresce gazeta rusescă „Listex“ și revista francesc „Le véridique.“ In cursul verei trecute a publicată Principele Dolgorukov două operi rusesc în memoriele generaliului Yermolan și memoriile generaliului Davidov. La începutul anului viitoriă va publica să opere nouă în limba francece suptă titlu: „La France sous le regime bonapartiste ... JESAUIt DE MONUMENTE ISTORICE pentru ROMANIAA de A. PAPIU ILARIANU. A eșita fasaera I și II din tomulă al douilea, pe lunile Iulie și Augustă. Aceste fusciore conțină istoria tulburărilor din Moldavia de Raret. Aceste publicări sunt în adevără Monumente Istorice, ce se caută și se publica cu mari sacrificii. Și noi, cari, le avemă d’a gata nici nu le cumpărămă! Facemă mă mare reă, și credemă că toți Românii și părinții de familie le voră cumpăra, se găsescă la librăria Socec. Q. A. Rosetti. SIHUR TIPARU Și va apare în curîndă Calendarulă lui NICHIPERCEA, pe anul 1864. Pe lîngă materiile umoristice va avea și căteva articole agricole, de d. 1.1. și 17 gravuri cu frontispiciu, pentru capitală 2 sfanți esemplarulă, pentru districte 5 lei, cu transportură. A se adresa la administrația lui NICHIPERCEA, pasagiu Romănă. 8. 27. ROMANIA SUB VODĂ BIBESCU. de C. D. ARICESCU. Prețulă unui esemplară ’/* sfanță, depusă la libreriile Socec, Varta, G* Ionid și la Administrațiunea acestui diamă. 12. 27. MinisTxRILE ÎN HORTUL BRRILA în Ziua de 5 Otom 1863. £>. tC fc» Kon&biî sosite înktikate . . 4 „ „ deuierte. . . 2 ,, nornite înkiikate . 3,j ,, „ deuierte. . . „ Vanoare sosite .... ,, ,, nornite . . . lregile modsktelor. GrîȘ Hiakîr kálit. I. kilade. „ M !> » 1" ,, Kürnüö „ I. ., » „ „ 1» N’ >! V 185 195 170 175 145 16 ° „ Anr&sts „ „ „ Sekara......................... 95 100 NoiBmbs................................130 135 OrzS.................................... 60 75 — Ovsz S............................................... — — Fasole................................ — — Linte............................... — — Mazăre.............................................. — — Ramyft......................... — — S kmîuu B...............................— — Solens iui modele numite înkirkate nentri salino —