Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)

1863-10-09

v­onale uă direcțiune care se­ să ducă la menirea sea. Nu voimă a cercetă aci peripețiele prin cari a trecută tea­­trală de atunci încuâ. Vederaü acumă trupa teatrale împărțită în doue. D’uă parte dă întreprindere subvenționată; de cea­laltă căți­va din cei mai buni ai noștri artiști, sacrificănd­ timpulă și interesele lor­ personali spre a pu­ne teatru pe adeveratele lui temelie. Spre acesta scop, ei propună forma­rea unei asociațiuni între artiști, cu îndatorirea d’a lucra tóte în comune și fie­care în parte nu pentru avantagiele materiale ale unei întreprinderi, ci pen­tru progresă, pentru realiarea teatru­lui romănă, pentru a ajunge la țelulă morale ce trebue se aibă elă. Apelulă soră către cei­lalți artiști și cătră gu­vernă nefiindă ascultată, ei se adre­­să dă astăzi la publiculă romănă. Pro­grama ce publicămă­mai la vale ne spune ce voră și care este tendinț­a loră. Ei facă apelă la concursul­ so­cietății romăne și speră că acestă con­cursă nu le va lipsi. Nu voimă a pre­­judeca nimică. țficemă numai că cer­carea d-loră va fi produsă una mare resultată chiară atunci căndă n’ar face altă de cătă a ne arăta că se póte sus­ține și fără ajutoriulă guvernului, uă întreprindere care are mai multă m­ă scapă morale de cătă materiale, și că cu atâtă mai multă ar pute înainta și deveni uă instituțiune adeverată națio­nale, căndă societatea și guvernulă voră pune tóte silințiele loră spre a face dintr’însa cea-a ce se cuvine se fiă. Acesta cercare va fi încă uă o­­casiune d’a se vede cumă scie publi­culă se aprețuiască și se încurage de pe acei ce lucredu pentru înălțarea și înflorirea artiloră. Asociațiunea arti­stică, care are fericirea d’a ave în încer­carea s­a concursulă d-loră Wiest și Flechtenmacher, a făcută cheltuele mari pentru a decora și înfrumuseța sala d. Bessel, unde are a da represintațiunile. Urămă sucesă asociațiunii artistice și sperămă că publiculă romănă îi va da totă concursulu morale și materiale, de care are nevoia să instituțiune născante. SALA BOSSEL. TEATRU ROMÂM. SOCIETATEA DRAMATICĂ ROMĂNĂ. Anulă 1863—1864. Basele acestui teatru este Societa­tea. Ea va fi asistată de ună comitetă consultativă, care va bine­voi s-o a­­jute cu luminele și consiliele sale. — Principiile acestui teatru, suntă des­­voltarea artei, purifiarea gustului, și înobilirea sufletului. Repertoriul­ se va compune din cele mai alese piese, ale celor­ mai buni autori; de acele piese cari ar­ putea să atingă cu sucesă acestă scapă; și totă personalulă acestui teatru, va depune tóte forțele sale morale ca să potă interpreta că tă va putea, mai cu sucesă, și cu demnitate și din ce în ce mai bine, operile cele mai alese. SALA BUSSEL s’a transformată cu desăvîrșire. Scena, decoruri, banchete, pen­tru stale NOUI, totală în fine, s’a pusă în lucru de a se face, ca să puta pre­­zinta cu onore, ună mică teatru demnă și cuviinciosă. Incuragiarea ce n’am găsit’o aiu­rea, ne-a dat’o publiculă Romănă chiară de la începută deschidăndă, din pro­pria sa bună-voință, o mică subscriere, sperămă, avemă convingerea că mij­­lócele materiale care ne lipsescă, și care ne trebuescu­, ca să sfărsimă re­­gularea localului, vor fi acoperite, prin încurajearea și protecțiunea celoră care vădă cătă de grea este misiunea no­­atră, și căte sacrificii ne-am impusă! Ascovici. . . • Corbini. Constantinescu. . • Bratianu. Caracostea • • • Georgescu. Anestin. . • • Mihăescu. Doamnele. Popescu. • Mat. Pascaly. Lina Stoenescu. Ral. Mihăileanu. Marița Mihuleț. • Mar. Niculescu. Lina Ionescu. • Ecat­ Dumitrescu. Mari Malea. Eliza Ionescu. MTILICIA. Orchestra este compusă de 16 persone de artiști aleși. D. WISTU artistul, iubită, a bine-voită se concure cu talentul­ său ca să ilustreze în adevără seratele ace­stui teatru, și să probe de stima și aviarea, ce are pentru uă cestiu­­ne artistică. D. FLECTENMAHER, capă de Capelă, profesoră de teoriă musicală, va compune musica, și va face ună cursă regulată de teoria musicală, elevilor­ acestui teatru. Asemenea se va începe u­ă cursă de primele noțiuni, ale fom­ei dramatice, pentru elevii acestui teatru de D***. Casieră D. Bocabadati. — Mașinistii D. Petrache. Nu credemă că este trebuință să espunemă mobilul, care a dată nasce­­re acestui teatru Romănă, procesul, acesta artistică, și de progresă națio­nală s’a tratată de 4 luni, în fața țării întregi, cea ce sperămă atunci, va face pate astăzi țara, suptă auspiciile, că­­ria punemă acestă începută de ună a­­devărată teatru națională. Fără mijlóce, fără bocală, fă­ră subvențiune, fără nici ună adju­­toră, se faci de cee­a ce înles­nește, începutul­ unei încercări ar­tistice, începemă acestă teatru, care se ținte nainte de ori­ce, la progresul­ artei, la formarea gustului, la desvol­­tarea frumosului; și suferindă lipsa și ori­ce descepțiune, vomă merge înainte cu sacrificiul« până căndă țara va voi să probe de, că Mărirea și Prosperita­tea unei națiuni, este în desvoltarea și în consolidarea instituțiunilor­ sale na­ționale, atunci făcîndă din teatru na­­țională cee­a ce trebuia se fie, vomă uita cu fericire relele trecute, și vomă aplauda din retragerea nóstru pe acei cari lucrăndă pentru prosperarea na­­țiunei loră, vor­ merita cu dreptă cu­vântă, a fi numiți: „CAPII CEI BUNI AI UNEI NAȚIUNI LIBERE.“ Cursul­ representanților­ de abonamentü voră fi de 36 pe ana sed­ană. Se va juca de doue ori regulată pe fie­care septema înă. Prețuiți abonamentului va fi pen­tru 36 reprez­intațiuni, loja 54 galbeni. — Stal I, 8 gabeni. PREȚULA CU SERATA VA FI Lojă 2 galbeni. — Stală I, 4 sfanți.— Stală­­ 1, 3 sfanți. — Stală III, 2 sfanți. Galeria 1 sfanță. Deschiderea Teatrului la 15 Oct. Abonamentul­ se face la cancelaria Teatrului Romănă, sala Bessel. „Pentru a marea și respectulă ce da­­torimă artelorü“ ori ce artistă are libera sa intrare de ori unde ar fi; ori ce actoru, ori care elevă din ori ce tea­tru, care urmeda astă artă, se va pre­­dinta, sau va trimite pe cineva, și i se va libera cu mulțumire libera in­trare, și ori­ce locă neocupată. Damele artiste, actrițe, eleve din ori­ce teatru li se va libera cu bucu­­rie ori­ce locă va fi liberă, se zice: „Se citesce actulă de acudare „ală Procuratorului de Vaslui Neron Lupașcu, și sentența judecătoriloră de „Vaslui­ Dom. Papalii Solomon și Au­­­rică, care conchidă a acuda pe d. „Drăghiciă de ațîțare la rescóla în con­­­tra guvernului, la pedepsa prevăzută „de art. 192 din Codulă Penală ală „Moldaviei, adică la mórte sau la veci­­„nică închisore la Ocnă."“ — Eă care am sub­ scrisă sentința Trib. în numele și a colegilor ă mei „ce aă luată parte“ viă a declara, d-le redactară, că acele publicate prin menționata fóe , încătă este voran că „Trib. prin sentința sa aă osînditu pe d. Marină Drăghiciă la marte, saă la vecinică închisore la Ocnă este în erore. Tribunalile de întâia instanție din acestă parte a Milcovului, nu aă com­­petință a condamna, de cătă numai a constata, dacă individulă dată înjiude­­cată este culpabilă sau nu, aceia ce trib. aă constatată, iară nici de cumă s’aă supusă la pedeapsa menționatului­­. — Prin urmare, dacă trib, prin sen­tința precizată aă pusă înainte conclu­­siunea d-lui Procurorii, aă fostă numai că s’au constatată culpabilitatea d. Dră­ghiciă de provocatură Ia disordinea, iară nu și la osânda § 192, de care nici póte dispune după a lui compe­­tință, în­cătă în așa privire aă fostă și în dreptă. Căci cumă se numesce acela care umblă printre pacinicii lo­cuitori din sate folosindu-se de simpli­citatea loră ai îndemna a nu se su­pune la atare ordinea guvernului ? de sigură că provocatoră. Iată dară în­tru ce trib, sau pronunțată că d. Ma­rin Drăghiciă este culpabilă. Mai este încă domnule Redactoră de oservată, că trib. de Vaslui nu s’aă pronunțată în contra d-lui Drăghiciă pentru că nu aă plătită imposibile nu! acesta este treba administrațiune­, ce numai pen­tru că aă intervenită ca agitătoră care acusare d. Marin Drăghiciă nu aă dată nici o desmințire, ce din contra aă a­­firmată. Cu acesta ocasiune, primiți vă rogă d-le Redactorii, încredințarea osebitei mele considerații etc. etc. G. Papagiu. PERSONALULŰ. Pascaly. Felbariad. Bălănescu. Smeureanu, Tănăsescu. Ionescu. . Niculescu. Domni. Dimitriad. Vasilescu. Anastasiu. Smeureanu, Mihălescu. Crainicanu, Dim­escu. 25 Septembre, 1863. Publicămă urmatoria adresă, fără nici ună comentariă, mărginindu-ne a­dice că în darea nóstru de sémn des­­pre procesulă d-lui Marin Drăghici, n’amă disă că Tribunalele a condamnată, căci scimă bine că nu putea pronunța cond­mnarea, ci c’a concu­să acusăndă pe d. Marină Drăghici, ca ați­tătoriă la rescula, crime ce după condica pe­nală e pasibile de pedepsa cu marte sed­ocnă. Acesta o dice și Tribuna­lele în adresa de mai josă. Domnule Redactare, In­stimabila fóie ce redactațî cu data de la 9 și 10 a lunii curente, în darea de semn despre pledaria proce­sului d. Marin Drăghiciă la Curtea Cri­minală din Iași, în ală cincilea aliniată *­­ ROMÂNULU */21 Octombre. Interogatoriu D. Al. Sihlianu înaintea procurorieî de Putna la 16 Sept. 1863. întrebări. Respunsuri. Respundeți dacă petițiunea ursolăni­­loră este scrisă de d-vóstru. Dacă espresiunile peste cuviință și a­­menințătorie suntă cu consimptimentul rădașilo­r. Că procesul- ver­bale închiriată de d. prefectă arată căci nu cunoscă șei. La întrebarea ce mi se face răspundă că petițiunea urso­­lăniloră este scrisă de mine. Respundă, ăntără că nu cunoscă că se fiă în acea su­plică espresiune de felulă acesta, și ală doile, că totă ce este scrisă în su­plică nu póte fi altu­­felă de cătă cu con­­simpțimîntulă loră de óre ce aă iscă­lită, aă pusă pece­tea pe ea, și aă dat’o însii la loculă com­­­petinte. La aceste clict că procesulă verbale este fabricată, căci precumă să vede din protestulu ursolări­­loră d; tu ministe­­riului din întru la 2 Sept. 9 ore di­­mineța, la cerceta­rea ce pretinde d. prefectă că ar fi fă­cută, nu aă fostă fa­­ciă de cătă cinci ră­mași din 27, adaogă că nu recunoscă de valabile­lă cerce­tare făcută de d. prefectă, care prin publicitate s’a de­clarată, mai ’nainte, de inimiculă meu, și care este acusată de ursolănî de pri­­gonitoriulă loră, a­­semine contestedu și procesulă verba­le ală comunii Cru­cea de jos, ca una ce nu este comunea loră ci străină, crd pentru întrebarea de la urmă, nu am ce răspunde de cătă cele ce am disă mai susă, adică­ că nu cunoscă de asemine espresiunî în citata suplică. 807 Kl­emm­a. Raporturile din districtele vinicole ale Franciei asupra recoltei de estampă suntă fórte favorabili și vînzările se sevîrșesc și cu condițiuni avantagiose. In Sudul­ Franciei a început o culesulă viitoră, la Jura se vinde vinulă apă cu căte­va zile, asemenea și în locu­­rile lîngă Rhină și la Maponnais. A­­prețuirea calității, negreșită forte ipo­tetică în acea periodă, varieza după localitate. In ce priveșce cantitatea, opiniunea generale este că va fi egale cu acea a anului trecută.­­ Cultura vinului în California. In California s-a formată acumă u­ aso­­ciațiune pentru ridicarea culturei vi­nului, care ține ședințe regular­e. Ca­lifornia posede astăzi 12 milione pi­­ciore pătrate de vită; aprópe 3000 de californiani s’ocupă cu cultura vinului. Recolta de estimpă se evaluesce la ană milionă de dollari. Asociațiunea spera că’n tim­pă de trei ani produc­­tură va fi întreită. S’a făcută planulă d’a ține anuale una mare tîrgă pentru vinuri, împreună cu un esposițiune ge­nerale de struguri și de mustă, de u­­nelte trebuinciuse la cultura viteloră, de buți și altele. In acestă tîrgă se voră contracta și vînzările.­­ La Shanghai în China morbală h­olera face teribili ravagie. Termo­­metrulă la umbră arată 28 pînă 30 de grade Réaumur și chiară noptea 20 grade. Lipsa de ghian­ă ajunge din în și mai simplu­dică și contribue la în­­răutățirea stării sănătății. Gazetele de la Shanghai din 18 Iulie raportă că în cartierul­ străiniloră­moră căte 500 omeni pe di de h­oler­i. Lucru de ne­crezută, căci astuferă poporațiunea eu­­ropiană și americană ar trebui se fie stinsă în scurtă timpă. Massimulă mor­­țiloră într’un di era de 1010. Chiară de vomă admite că acesta țifră este relativă la poporațiunea totale (Chi­­nesi și Europeanî), adică la un­ nu­­meru de 250.000 locuitori, totă repre­­sintă că teribile mortalitate. Dacă însă ar trebui se înțelegemă acea mortali­tate numai pentru­ cartierul­ străiniloră (15 — 20,000 ómeni) atunci ar fi un a­­deverată decimare. — Diab­ul­ „la France“ pove­­steșce un faptă forte puțină probabile și aprope miraculoasa de fertilitate. Consertea unui medică de la Funte­­major în Spania, în etate de 43 ani, a născută de m­ădi pentru a treî­spre­­zecca ora trilungi (trei copii două dată); în cursul­ căsătoriei sale ea a ajunsă mamă în 13 ori de 39 copii. — De la Torino aflămă că sim­­patiele poporațiunii din Italia pentru poloni se manifestă nu numai prin cu­vinte ci prin fapte. Cinci părți din șese ale consiliuriloru provinciali ita­liano au votată, după in­fjulócele­b­ră, sume mai mari sau mai mice pentru causa poloniloră. Astăfelă a contri­buită consiliulă provinciale de la Bari 2000 lire, și cele de la Cuneo 1000 lire. Consiliul­ municipale de la Bo­logna a dată 4000 lire, și ună șiră lungă de orașie, precumă Caserta, Forli și altele au urmată acestă e­­sem­plu. In trecutele dile a plecată m­ă­numeră considerabile de foști Gari­­baldiani pentru Polonia. Luptă ase­manea împregiurări posițiunea Comite­lui Stakelberg nu este forte plăcută, ele trăiesce forte retrasă la țară sau face mici călătorie și observă uă tă­cere exemplariă. — La London s’află uă tipografiă polonă și două tipografie rusesc!. Ti­pografia polonă a lui Swentoslawski, care s’a aflată la Greekstreet, nu mai esiste­ posesoriul­ actualii tipografie polone, care s’aflâ în Thanetstreet, Burton Crecent, este domnu Zabicki. Cea d’ăntîia tipografiă rusesca, fondată în luna lui Fevruarie 1853­­ de Ales­­sandru Herzen, s’află la Teddington lîngă London unde locuiesce și Herzen. A doua tipografie ruso-francesc este a Principelui Petru Dolgorukov. In acestă tipografie se tipăresce gazeta rusescă „Listex“ și revista francesc „Le véridique.“ In cursul­ verei tre­cute a publicată Principele Dolgorukov două operi rusesc în memoriele gene­­raliului Yermolan și memoriile gene­­raliului Davidov. La începutul­ anu­lui viitoriă va publica să opere nouă în limba francece suptă titlu: „La France sous le regime bonapartiste ...­ ­JESAUIt DE MONUMENTE ISTORICE pentru ROMAN­I­AA de A. PAPIU ILARIANU. A eșita fasaera I și II din tomulă al­ douilea, pe lunile Iulie și Augustă. Aceste fusciore conțină istoria tul­­burărilor­ din Moldavia de Raret. Aceste publicări sunt­ în adevără Monumente Istorice, ce se caută și se publica cu mari sacrificii. Și noi, cari, le avemă d’a gata nici nu le cumpă­­rămă! Facemă m­ă mare reă, și cre­­demă că toți Românii și părinții de familie le voră cumpăra, se găsescă la librăria Socec. Q. A. Rosetti. SIHUR TIPARU Și va apare în curîndă Calenda­­rulă lui NICHIPERCEA, pe anul­ 1864. Pe lîngă materiile umoristice va avea și căte­va articole agricole, de d. 1.1. și 17 gravuri cu frontispiciu, pentru capitală 2 sfanți esemplarulă, pentru districte 5 lei, cu transportură. A se adresa la administrația lui NICHIPER­CEA, pasagiu Romănă. 8. 27. ROMANIA SUB VODĂ BIBESCU. de C. D. ARICESCU. Prețulă unui esemplară ’/* sfanță, depusă la libreriile Socec, Varta, G* Ionid și la Administrațiunea acestui diam­ă. 12. 27. MinisTxRILE ÎN HORTUL BR­RILA în Ziua de 5 Otom 1863. £>. tC fc» Kon&biî sosite înktikate . . 4 „ „ deuierte. . . 2 ,, nornite înkiikate . 3,j ,, „ deuierte. . . „ Vanoare sosite .... ,, ,, nornite . . . l­regile m­odsktelor. GrîȘ Hiakîr kálit. I. kila­de. „ M !> » 1" ,, Kürnüö „ I. ., »­ „ „ 1» N­’ >! V 185 195 170 175 145 16 ° „ Anr&sts „ „ „ Sekara......................... 95 100 N­oiBmbs................................130 135 OrzS.................................... 60 75 — Ovsz S............................................... — — Fasole................................ — — Linte............................... — — Mazăre.............................................. — — Ram­yft......................... — — S­ kmîuu­ B...............................— — Solen­s iui modele num­ite înkirkate nentri salin­o —

Next