Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)

1863-10-18

928 duculu ce contină în favorea pa căreia comune. Acumu daruecă ocasiunea d’a se întrebuința în judecele bântuite de secetă spre a opri pe sătrăni d’a muri de fume sau a sărăci de totulînglăndil vitele loru. Se ’nțelege că vețî porunci a|se constata că tu porumbu este în fiiință în fiecare pătilă, — căci ni se spune că din multe lipsesce din suma prescrisă de lege — că împărțirea se va face fără noui abusuri și că se va lua înscrisă de la fiecare sătiană de suma de porumbă cea priimită de la comună, care înscrisuri, supscrise și de proprietari, și de doi administratori și luptă administratori se vor trimite la ministeriă spre a fi vedute și revizuite. 4. D. Prefecții ală judeciului Muscelă, aplicăndă legea de urmăriri asupra domnului Ion Brătianu a violată însă—și acea lege în două articlii ai iei.^(25 și 28.) și violăndă acei articlii a violată încă proprietatea individuale. Amă denunțiată publicului și d-lui ministru acesta violare, ín Romănulă de la 26 iulie. D. Prefectă a respinsă ministrului prin raportul ă seă de luptă No. 9.020, 2 Augustă, care s’a reprodusă prin impunere în Romănulă de la 12 Augustă. Insă totă în acelă numeră, amă constatată din noă violarea legii de urmăriri, amă afirmatu-o chiară și mai oficiale, și amă și mai terminată cu aceste cuvinte de mare gravitate. „Aceste, încăuă dată le afirmămă din noă, și chemă din noă că cine calcă legea este......................călcătorii de lege. Mai de desmințiri ca acestea guvernulă spre a ne da ocasiune a-i spune in fadă că cu noi este și adeverulă și legea și cu dînsulu și neadeverulu și fără de legea.“ Ministru și Prefectură remaseră 30 de suptă acestă mare lovire și tocmai la 11 Noembre, Prefectură de Muscelă trimite oă nouă întîmpinare (No. 8989) care s’a publicată în Romăniță, dela 23 Sept. urmată de ună respinsă ală nostru. Prin acestă respinsă amă demonstrată că după chiară raporturile prefectului s’afirmă călcarea articlelor 25 și 28 din legea de urmăriri, amă susținută din nou că Prefectură este „cu totul ă depărtată de adeveră și de lege“ și că ilegalități a comisă în fapte, și neadeveră a susținută în raporturi oficiale. Amânore, d-le Primă Ministru, a-ți face cunoscută tóte acestea în interesul legii, ală guvernului, ală națiunii. Domnia-ta vei cerceta și dacă vei dovedi că Prefectură de la Muscelă a călcată legea ș’a afirmată oficiale neadeverută, ești datoriă a depărta p’acelă Prefectă din funcțiunea sea, de vei dovedi că din contra noiamă acusată pe Prefectă pe nedreptură, a trimite acestă față ’naintea justiției spre a fi pedepsită. Este peste putință a face într’altă felii căci atunci saă vei ave prefecți cari sunt dovediți că calcă legile și spună oficiale neadeverată, ceea ce este forte gravă, sau că funcționarii cei legali și onorabili sunt calomniați și nu ceri se se dovedescă oficiale calomnia ca se pute administrațiunea se nu flă pe nedreptă bănuită și acuzată. Asceptămă, domnule ministru, dreptatea pentru toți. 5. Acumă, domnule Primă-Ministru, încă uă cestiune pentru astăzi și care privesce d’adreptură administrațiunea domniei tale. Ai publicată prin Monitoriu că recunosci arătă ilegalitățile comise la alegerea membrilor municipalității din Iași cătu și abuzurile comise apoi de către actualii membrii ai acei municipalități. Suntemu mulțămiți, domnule ministru, c’asculți reclamările publice, și cu acésta ocasiune, te rugă să se citesci și reclamările ce se află în ministeriă, subscrise de majoritatea asoluta a alegătorilor, contra actualilor, membrii ai municipalității din Bucuresci. Vădată ce vei citi aceste reclamări, vei cerceta și vei da legiuita satisfacere justiției, căci nu poți se ailă justițiă dincolo și una dincolo de Milcovă. Avemă însă, în privința mesurei ce ne anunți prin Montoră, c’am luată, vă serios o reclamare. Ai ordinată, domnule Ministru, suspenderea din funcționarea loră, a membrilor Municipalității din Iași și, în considerare că ei potă înriuri ilegale asupra dresării listeloră, ai numită d’a dreptur ă și provisoriă țnă noă consilii Municipale. Actulă d’a respecta reclamarea publică, justiția și moralitatea este, mai repetită, bună, și binefăcătoriă. Membrii provisorii pe cari i-ai numită suntă iubiți și respectați, și numirea d-lui Pogoră are încă ș’uă altă însemnetate politică pe care o recunoscemu, pentru care îți mulțămimă cu amare, și despre care luămă adă. Dară, tocmai pentru c’ai probămă puntură de plecare, tocmai pentru că bărbații ce-ai numită suntă dintre cei mai buni, avemă uă autoritate mai mare, căci nu putemă fi bănuiți, a reclama contra faptului, sau mai dreptă, mai deslușită, în favorea principiului. Ai susținută, domnule Primă Ministru, și cu dumniata noi toți, independința asolută a Municipalitățiloru, ș’avurămă fericirea în anulă acesta se fiă sancționată cererea nostră de către majoritatea Adunării. Ce s’alege dară d’acea independință dacă puterea esecutivă va avea dreptul ă a numi de la sine, fiă și provisoriă, pe membrii municipalității? Cu ce dreptă, puterea, esecutivă, suspende, fiă și provisorră, dreptulă orăși aniloru, d’a numi pe membru municipalități, și să esercită dînsa? Actualii membrii erau rei. Forte dreptă. Cei cari i-ai numită suntă din cei mai onorabili. Forte adeveratfi. Dară mărie vine la putere mnă Ministru care voiesce sclavia Municipalităților; acelă ministru, urmândă exemplului ce i-aî dată, numeșce și elă uă comisiune provisoriă, care face apoi, la facerea listelor, tocmai aceaa ce te—ai temută că voră face actualii membrii ai municipalității din Iași, și e că că astă-felă dumniata însuși vei fi deschisă ușiele arbitrariului. Crede că,domnule prim- ministru, că te vei uni cu noi spre a recunosce că alegătorii numai, și nici vă dată puterea esecutivă, dă dreptulă a numi pe membrii municipalității, fiă și provisoriă. Că te vei uni cu noi spre a susține că, suveranitatea nu se póte aliena și că trebue se susține mă totădeuna principiele, și se le susținemă pîn’a preferi măreă provisoriă pe calea principielor, de cătună bine alămilei, prin călcarea loră, căci este scrută că binele ce nilă dă puterea executivă prin călcarea principieloră și răpirea suveranității din măna celoru care o aă, și trebue s’o aibă, ne va conduce mâne la guvernămîntală personale, la despotismă, la mórte. C. A. E. ținută alcătuirea nici anulă trecută nici altă dată, ba nici chiară acumă, căci suntemă în Octobre și d-luî nici măcară a îngagiatu trupa de operă. Lucrul ă la urmă sa alesă totă pe placulă d-lui Delmary. Contractulă călcată de acesta, are masă bună se se mai calce și pe viitoriă. S’a dată d-lui Delmary deplina subvențiune ca se aducă d’acumanainte operă, daca va aduce-o, și dacă va mai găsi în Octobre vreună artistă asta de reă, ca se nu fiă îngagiată la vr’ună teatru de bîlcă, undeva. 1). Delmary de nă camdată a pusă măna pe 3.000 de galbe, fără se aibă nici uă garanțiă câtă de mică pentru acesta sumă. In casuță celă mai favorabile, vomă ară opera pe Ianuariă, Fevruariă și Mariță, adecă ce va plăti de țară vre 4000 galbeni pe trei luni de operă! Teatrul naționale începe astă iji represintațiunile sale cu|uă dramă: Puritanii de Londra. Direcțiuneaj pretinde că a făcută sacrificie mari, ca se recunoscu publicului încuragiarea ce i-a dată în ierna trecută. Vomă vedea desără. Mare emoțiune în onor. nóstra Curte Criminale 1 — Monitoriulă a publicată de curîndă numirea la suprefectură a D. Z. Moldovanu, judecatură și codemnatură criminalicesce de la acea Curte! ... . Se spune că unii din membrii acestora inteliginte tribunale suntă gata a cere socotălă d-lui Ministru de Justiție, despre acesta frumosa ținere în sumă a sentințelor rostite de justiția țerei. Călătorii ce vină din Besarabia vorbescă de concentrări de trupe în astă provincie. Acesteaă, de sigură, au legătură cu cestiunea Poloniei.... Dară noi ce facemă? — Concentrămă trupele se păzimă Bucurescii, se numii-i fure monstruasa Coalițiunei... V. Z. P. S. In momentul de a especti acesta scris fără, aflu că Ministeriul s’a îndurată de reclamările opștii și a anulată lucrările vestitei nóstre municipalități în privirea monopolisării pănii. Y. Z. Art. 25 din convențiune pune numai Miniștrilor o responsabilitate pentru risipa banilor publici, dră nu și d. Majore generală. Nu e vinovată celă ce mănâncă 7 chite de celă care să îngădue a se mănca. E pre frumos și galantomia cu punga streină. Pagum sine canibus invenit et sine baculo ambulaturină abonată ală Românului. C. P. Gorespondințiă particulariă a ROMANULUI. Iași, 10 Octobre 1863. Multă vorbă a fostă filele aceste despre d. Delmary și teatrală Opere. Tóta acesta vorbă a eșită de clacă ! . Se ițce că celebrulă comitată teatrale, președintă de celebrulă nostru președinte municipale, d. Vornică-mare Teodor Burada, hotărîtă a anula contractual d-luî Delmary, c’acela ce nu și-a BOÎ îANUJUI 18/30 Octombre. Iașii, 1863 Septembre 10, Domnule Direptore! Municipalitatea de aice aă contratată întreprinderea furajului trebuitoriă la caii comandei pompieriloră din Iași pe anula curinte, cu predă de 42 galbeni storilă de fină de mezura cărată o și clădită la sase puncte, și 12 și jumătate sfanți chila de grijă. — Ni se spune că la Bucurescî d. Majore generală, pentru trebuinția cailor oștirii au contractată totă acesta întreprindere pe timpă de 3 ani și cu prețiuri îndouite, precumă stogulă de fină de mesnră 80 galbeni și chila de prijă cu 3 galbeni; se vede că diferinția între prețiurile de acolo cu acele de aici au urmată dintre care nerodire? Noi nu cunoscemă, de acea vă rugămă se ne luminați la nedumirirea ce avemă, și care este arginția d’a se da acésta întreprindere pe 3 ani, și nu pe anulă, ca în tote părțile lumii, în timpă ce pe totă anulă prețintă unoră aseminî producte variéta? Póte ca d. Majorele generală, pe lângă alte calități are și facultățile de a prevedea prin artea astronomică vreoă sterilitate, și încă forte mare în anii viitori? Ne veți întreba póte, Domnule directore, ca ce ne privesce pe noi lași anii de cele cele ce facem. Majore Généralia in gospodăria oștirii? Ne vomă permite a ve respunde că se privesce și încă forte de aprope, căci, prin grelele contribuțiuni în capulă nostru se spargă tote olele stricate de di. Majore generariu precum: corturile și șefele aduse din străinătate cu enorme cheltuiele, etc, etc. PRIVIRI RETROSPECTIVE ASUPRA INSURECȚIUNII POLONE. (După sorginți francezi și englesi.) I. Insurecțiunea polonă este fără îndouială unulă din evenimentele cele mai însemnate ale epocei și merită a arunca chiară d’acumără privire retrospectivă asupra originii și desvoltării sale, spre a dobîndi uă mai bună înțelegere a evenimentelor viitorie. Inceputul dramei cade în perioda cunoscută suptă nume de recrutare și care într’adeveră erauă proscripțiune premeditată de multă timpă. Atunci s’afla doue partite în Polonia, partita moderată sau a organisațiunii, în capul căriia era asociațiunea agricolă cu președintele sei, Andrei Zamoiski, care vedea în desvoltarea puterilor o dormitorie în sînul națiunii, salutearea și credea că va ajunge prin acea progresivă desvoltare la scopul ă seă, și partita acțiunii sau a revoluțiunii, care arată în elementele sale favorea junimii și nu vedea salutea țărei de cătă într’ună guvernă naționale și în revoluțiunea organisată luptă acestă guvernă. Rusia se temea nai multă pentru puterea sa de cea d’ăntăiă, fiindăcă vedea între membrii ei represintanții avuției și a inteliginței. Credea că ar fi lovită acea partită în principiul vieței sale eșilăndă pe cornițele Zamoiski, dară tocmai prin suprimerea partitei moderate a câștigată partita revoluțiunii mai multă putere și întindere, fiindăcă speranța d’a dobîndi ună resultată prin moderațiune se perdea din ce în ce mai multă. Guvernul credea a face oă lovitură de căpetenie asupra inamicilor sei politici prin mesura recrutării, deși nu putea a-și ascunde urmările putinciose ale unei mesure arătă de ilegale ; numai se înșelase în calculul întinderii putinciose ce póte lua rescula. D’uă dată cu cea d’ăntîiă agitațiune causată prin esecutarea recrutațiunii, începu activitatea comitatului centrale în Warszawa. Institutul a june era la începută nesigurit și temetoriă, căndă s’atingea a se decide pentru rescula imediată. In cea d’ăntîiă adunare numai doue voturi s’aă pronunțiată pentru acesta, dară curîndă învinse grija despre ună resultată defavorabile și comitatulă începu operea sa c’uă cutețare suprinzătoriă, luăndă cărma mișcării. Eraă vre doui spre-țiece luni, cărora se încredințase direcțiunea afaceriloră. Insurecțiunea era represintată pe d’uă parte în acestă comitetă și pe d’altă parte în bandele improvisate, ce se iviră pretutindinea și cari se formaseră din refugiații din Warszawa. Intre cei douisprezzece s’afla și nenorocitul Sigismund Padlewski (împușcat la Plozk) și Leo Frankowski (spînzurat la Lublin.) Revoluțiunea se ’ntindea repede peste totă țara, și Russia căuta a ascunde provocațiunile sale de mai ’nainte luptă acoperișul unui atacă generale și premeditată din partea polonilor; ea răspăndi scomptură despre nesce vespere polone, despre uă săntă- Bartelera ei în contra soldațiloră ruși, spre a se justifica in ochii Europei. Dară nimică nu vorbesce mai bine in contra afirmațiunii că totulă a fostă pregătită de multă timpă înainte, de cătă caracteriul mișcării la inceputul unei Omenii gata la luptă s’adunaseră în păduri, povățuiți numai de instinctură conservațiunii și ale aperârii; comandanții, necunoscuți de ómenii soră, îi găsiră încă cu totul neesercitați în cariera armeloru. Unu tablou fidele ală fisionomiei resealei polone în timpii cei d’ăntîi ne înfăcișază lupta eroică de lîngă Wangrow în districtul Lublinului, unde 200 de juni abia armați s’aruncaseră asupra artileriei ruseșci și se ospuseră focului tunuriloră. Ei toți remaseră morți pe locă, dară scopul ă loră fu atinsă d’a opri pe inamici și d’a face cu putință corpului d’a scăpa prin retragere de peire. Comitatul centrale înțelegea fórte bine neajunsulă mijlócele rusele spre a menține mișcarea, și necesitatea d’a ave recursă la ajutoriul proprietarilor, ală nobilimii și ală burgesiei; d’aceia s’adresă la partita moderată, în care erau represintate aceste elemente și o învită a se uni cu dînsulu. * Partita moderată acceptă cu condițiunea ca guvernulă se fiă regulată și se ie dă formă mai vissibile. Acesta era originea dictaturei lui Langiewicz, unul din cei mai eminințî, mai cu talentă și mai favorisațî de norocă comandanți în luptă. Dară, a strămuta isbînda armeloră causei naționale pe cămpulă deschisă, era a espune pe represintantele iei atențiunii inamicului, care s’arunca în naneră mare în contra lui și cercă a să închide într’ună cercă. Atunci acesta își făcu drumă prin midiloculu inamicilor în Galiția, scăpa de ruși, dară ajunse prisoniăriă ală Austriei. Acumă se ivi pentru insurecțiune uă crise, care însă fu învinsă cu fericire. Nu trebuia se pardă timpă. Vechiulu comitată, compusă de bărbați din ambele partite reluă puterea guvernamentale în formă anonimă și se constitui în centrulă țerei, la Warszawa, luptă ochii rușilor, ca guvernă naționale. Prin acestă pasă arătă de repede cătă și cure dătoriă, rescula câștigă multă în siguranță și consistință. Tocmai d’aci începu uă sistemă în conducerea luptei; nu mai era d’acumă că luptă în contra unei mesure isolate a guvernului rusescă, ci era uă luptă în contra dominațiunii Moscovițiloră. Guvernul naționale a putută trage din catastrofa lui Langkiewicz două mari învețeture, adică: a nu grămădi la ună docă corpuri prea mari, a nu accepta uă bătălie decisivă, și a păstra guvernului, învelită în intunerecul misteriului și anonimității originalitatea și puterea Sa. Luptă acestă îndonită formă d’a conduce resbelulă prin bande (resbelulă de partizan!) și a guvernului anonimă], se desvoltă insurecțiunea națiunii și se ’ntindea de la fruntariele Galiției pînă la Dunaburg, de la marele jiu catu Posen pînă la comunele estreme ale Lithuaniei și Volcyniei. Deși lupta se făcea numai prin despățiri unice, totă esisten uă direcțiune comune, uă combinare generale, cu amă cuvîntă uă organisare formale. Țara fu împărțită în districte strategice legate împreună din carieră care era supusă unui diriginte superiore; suptă acestă dirighinte se află comandanții diferitelor corpuri de trupe, din cari tră care în parte are propria să seă cercă de activitate, și cari împreună ocupă districtură respectivă. Asemănea părți sau corpuri erau în numeră de 50. Ele se ivescă cîndă aici, căndă dincolo, se împreună și se despartă, precumă cere trebuința și împregiurarile. Au fostă momente, căndă asemeni corpuri, spre exemplu pe rîul Niemen, sau recruri înconjirate de peste 40,000 inamici, cari se trimiseră din tóte părțile în contra^foră, și care cu tóte acestea își făcură cu semețiă ună drumă prin rândurile rusesci, spre a se împreuna oră și la alte punturi depărtate. Conductătorii în acesta luptă eroica, cari, ca paserea fabulosa Fe-