Romănulŭ, octombrie 1863 (Anul 7)

1863-10-25

...HO eAh'Uai 25 OcfAmbrfl, G K KMnbrt5. iată chiar pe cuvintele d. Cogălnicianu, am declaratü că vomu aștepta faptele noului ministeriu. Deși nu punem fi nici unu temeiu pe programe, totu însă ar fi fostumal logica, și din tóte ponturile de vedere mai bine, ca ministeriulű se fiă publicată programarea îndată ce a venitu la putere. Calea și ideiele sale aru fi fostu cunoscute, și acesta ar fi asigurat și și linis citii țara atătfi de multu îngrijită despre planurile de guvernementu personale, și prin urmare de perire pentru națiune, ale puterii esecutive. Darii, negreșitu, ministeriulu voesco se facă cunoscuta programarea în Adunare, ca s’o potă îndată susține prin fapte. Se așteptămu. Și spre a pregăti terîmulfi desbaterilorö nóstre asupra pericleloru stării actuali, s’aducemfi aminte publicului, și chiaru ministeriului , unele părți ale acestei programe, cuprinse în discursul ei pronunțate de d. Cogălnicianu cu ocasiunea desbaterii Adresei. Ecă părțile cele mai însemnate din declarațiunea făcută de capulü ministeriului actuale. „Sunt și pentru guvernulu constituționale represintativă în totă puterea cuvîntului. „Recunoscă că acastă Adunare este înzestrată cu tóte drepturile care le are orice Cameră în Europa, recunoscu că ea are drepturű de controlu asupra tuturorö actelorii guvernului, recunoscu că chipulű celű mai bunii de a cărmui că țerii nu este de a tăgădui Adunării drepturile sale, ci e din contră a i le recunosce. „Nu acumu căndi suntu în vîrstă coptă, voi fi voi se-mi adepostescu capul, la betrănețe, la umbra despotismului. „In Englitora, Tronulfi alege obicinuită miniștrii sei din Adunare, nu ca îndatorire, dar și prin prudință. sădată ce Domnulu a alesu miniștrii, aceștia suntu datori a-și atrage încrederea Adunării. linu ministeriu care nu se adopteză de majoritatea Adunării nu póte foncționa. „Țiu la Convențiune, pentru că și astăzi suntu același ce eramu cândfi s’a subscrisu Convențiunea, și când fii0tă țera a Șisu, deși acesta hhartă nu e făcută de noi, daru ne o însușimO ca propria nostră proprietate. „Nu suntu pentru guvernule personale. Se me ferescu Dumnezeu se fiu pentru guvernulü personale. „Imperatulu Napoleon ne a Șisu: N'aveți omeni mari, în lipsă de ómeni mari, ve dau principiele de viéțu de la 1789, ve dau Convențiunea, ve dau guvernulu represintativă. „Domnitoriulu este omit, nimică mai multă de cătă unni omă, nare pre,tențiunea de a fi unu bărbatu mare. Semința bărbațiloră mari s'a perdutu de la Ștefană celă mare și Mihai Bravulă. Acesta semînță este secată: „Nu voescu autoritatea pecetluirilor si, a voinței personali, a despotismului; daru voiescîi autoritatea legii, autoritatea cumu este în Belgia, in Piemonte în Anglia, autoritatea cea legale și mare. Acesta e singura autoritate ce o doresc și, și se me ferescă Dumnedeu de a voi alta-ceva. „Guvernulu constituționale este oă formulă de cîrmuire pe care națiunile moderne Hau inventat fi și l’au dat fi perfecționîndule din seculi în secul și pentru a paralisa arbitrariulă, caprițială, despotismulă, defectele unui singură omă, ale Domnitoriului. Elu este menită de a face ca uă națiune se pótu merge înainte, chiarű avíndu în capulu seu unu Domnu ca toți ereniií. Guvernulu constituționale face o dară de dispare individulă, elu face de dispară calitățile și metehnele omului, elu face din stepănitoriă nd ființă abstractă. „Prin alegerea Domnului, amu pusă Convențiunea in aplicațiune, amu dobîndită dară guvernulu constituționale. Ei bine, acumu suntemă în guvernulu constituționale, și în acestă guvernă ce e domnitoriului In dată ce e mă guvernă constituționale, Domnitoriulă nu mai e ună omă, nu mai e ună particulariu, ela nu mai are calități și metehne individuali, el devine Domnă-ideii, Domnă-constituțiune, Domnă principiu. „Eu aperi pe Domnitoriulü-principiil, pe Domnitoriului-ideiă, era uu promfi. Căci pre om fi n’avem fi dreptul, nici a’lui critica, nici a’lu apera. Omul e persona, omul, trupa, o muhi materia, póte și elfi se aibă greșelele sale, ca fiăcare din noi. „Fórte dreptu, fórte constituționale este cererea ca unu ministeriu se se presinte cu programă înaintea Adunării. Recunoscu ca uă dogmă că orice ministeriu, căndu se presintă pentru ăntâia dată în Cameră, trebue se vie cu program spu, și apoi la începutulu fiecăria sesiuni este datorifi se dea semă de starea țerei. „Vedeți că înțelegfi și mărturisescu tóte regulele regimelui constituționale. „Unu ministru e datorifi se scie tóte ce se făcu în tera sea, totui ce privesce prefera sea. „Aceaa ce se póte cere de la unui ministtru căndfi rinduesce pe cineva în funcțiune, este se consulte dosariele ce le are, esie se ție semă și de glasulă presei, căci, cu tóte defectele iei, presa tot fi lumineză, presa totfi are și partea sea cea bună. Acelui ministru este vinovații, când fi, dobîndindu dovedi temeinice contra unui funcționarist, totfi umineză a’lfi ține în funcțiune. , Dorimfi a ni se da proiectele pentru reforma electorale, PENTRU URMAREA TEREI, pentru crearea Curții de coni luri, pentru organisarea districtelor ei, municipalități (oră și comandorii. „Centralisavá introdusă la noi ne împedică de a merge pe calea convenționale. Țara pătimeșce și este de datoria Adunării ca se mărginescă acestă reă. Este de neaperat și mărginirea in etarele cuvenite a acestei centralisán, căci artfi-felifi unfi guvernă devine absolută, și de acolo provină de mai multe nemulțumiri, cele mai multe lovituri, interesele private. „Socotit c’ar fi trebui a se pune uă responsabilitate seriosa și asupra funcționarilor si subalterni Ar trebui se ceremîi se ni se presinte că lege despre responsabilitatea tutoră funcționarilor publici, care lege se dea facultatea fiecărifi cetățianii de a urmări înaintea instanțelor si judecătoresc competing, pe ori ce funcționari si administrativii care ar fi făcut și contra legii vre uă lovire în dreptul a cuiva. „Suntu de socotință c’ar trebui ce cerem și a se aplica progresivii principiului inamovibilității magistrațilorfi. Se ni se dauă lege care se supună la pedepsă, ca usurpatorifi ale represintațiunii naționali pe ori ce funcționarii administrativii sau judecatore,seu, care ar contribui a falsifica listele electorale. „Se ni se dea ligea de NECOMPATIBILITATEA MANDATULUI DE DEPUTAT!1 cu unele din funcțiunile publice, pentru a pasira Adunării caracteriului de neatîrnare care singură © ii póte atrage încrederea țerei. „Se ni se da reforma electorale, însă vreți reforma electorale pentru a face din adunarea nostra uă mai deplină represintare naționale, unfi mai puternică controlu alui puterii esecutive; vreți ca se intre în adunare toți cetățiănii ace; cari suntu în stare de a exercita acestfi mare drepții politicii. Insă nu vreü se supună puterii esecutive pe puterea legiuitoriu. Vreú ca din legea electorale se nu putu urma nici uă abatere. VREAU CELE MAI MARI GARANȚIE IN APLICAREA IEI. In acestfi chipsi înțelegfi vă reformă elector de sinceră. „Efi ceru înființarea consilielor ținutali, pentru a da intereselor ei locali cuvenita îndestulare și pentru a ave unfi controlu net,vü asupra abuzurilor și ce s’ar pute întîmpla în ținuții. Trebue se cerem fi uă înființare temeinică a consilielor municipali, în care nu trebue se se ved â neconteniții mari puterii esecutive. Asemine trebue a se organisa seriosă și consiliere comunali, cerii ca aceste instituțiuni de ochrmuire de sine se fie așezate pe astiifelfi de base în cătfi se nu depindă de puterea esecutivă. „Se ni se dea legi cari se ne garanteze în contra arestărilor ei preventive fără mandat și judecătorescfi. „Se ni se uea legi care se ne garanteze neviolabilitatea domiciliului și libertatea presei. „Este neaperată nevoie de a se face căile de comunicare, aceste artere de viață a unei țeți. Socotit c’ar fi bine se cerem fi a ni se supune cătfi mai curînd fi uă lege, prin care se seotărască ca uă parte din armata nostră se se întrebuințeze la marile lucrări de utilitate publică, cari suntu de unii interest naționale. „Desele disolvărî a adunărilor, într’unii timpii de reorganisare, cum și este acesta în care ne aflăm și, nu pate se aducă de cătă impedicare în lucrările nóstre. „Nu suntu pentru politica d. Crețulescu. Țeza este îngrijată de amenințările ce se facă libertăților nóstre constituționali. „Fiu al fi tribunei, datorind fi totfi ce suntu regimelui parlamentaria, mai bine se fiu fulgerată de cătri se de rîmfi aeastă tribună, de cătri se conspirai în contra libertăților nóstre constituționali. „Se me tresnescu shimnefică mai înainte de a conspira contra regimelui constituționale, acestei regime este temelia libertăților nóstre și viitoriul fi țerei nóstre.“ Acestea sunt ideiele d. Cogălnicianu declarate în adunare, acestea prin urmare trebue se fie ideiele ministeriului șefi, și aceste ideie trebuie se le vedemfi în programa cu care ministeriulu aptuale se va presinta în adunare. Toți acei cari cunoscu adresa majorității adunării, adresa oposițiunii, scrfică ca cuprinde tóte aceste dorințe, ca ea cere tóte aceste reforme, tote aceste legi, atătfi de neaperate pentru întemeierea regimelui constituționale, cu tote libertățile sale depline, și pentru solida organisare și prosperitate a statului romănfi. Așteptămu dara programa oficiale, ministeriale, a noului cabinet și. Acesta programă trebuie se copindă tóte ideiele emise de d. Cogălnicianu, ca deputată, în Adunare, și amintite de noi ncumfi pentru a nu le perde din vedere și pentru a pune publicului în stare de a pute se judece atătfi programa cu care va veni în Adunare, ca ministru, cătă și faptele administrațiunii sale. Programa unui ministeriu este absolutit neaperată spre a vedea limpede și curată ideiele ce are, reformele ce promite, politica ce se obligă a urma. In facia unei programe, tera scie ce guvernă are, scie ce voiesce guvernulu, scie ce trebue se aștepte de la guvernă, și scie se compare faptele din administrațiune cu vorbele din programă. Timpulfi vorbelorfi a trecuți, astăzi vorbele nu mai afi nici uă greutate, vorbele nu mai îndestuleză țe nimeni. Astăzi, Adunarea și ora ceru fapte, ceru legi, ceru reforme, ceru îmbunătățiri, cei fi punerea în lucrare a ideielor și din Adresa majorității, cari, aretarăm fi, sunt și și ideiele manifestate de d. Cogomițianu în Adunare. Se așteptămu programa, și mai cu sâmă, se așteptămai faptele. (Va urma) Radion Bucuresci 22 Octobre 1863 Domnule Directore ! De aproie cinci ani, am avutii auerea d’a fi secretari dú Redacțiunii Românului. In acestii timpii, în mijloculu familiei d-tale individuali și'a mijlocului familiei celei mari a partitei naționali, am învețat fi datoriele mele de omfi și de cetățeni. In căminului familiei d-tale, am fi învețat fi ce va se adică a aveuă inimă, ce va se Z*° â a iubi, a se simți iubiții, am învețat fi încă ce este abnegarea cea mai completă, cum și luptele, durerile, suferințiele cele mai mari ale omului politicii, adăpații cu injurie infame, sunt fi plătite ca unii surîșfi alfi familiei, cu stima și iubirea iei, cu stima și respectulöamenilor si onești. Am mai învețat și de la d-ta, de la d-nii Brătianu, Golesci, Panu și ceilalți amicii ai d-tale, de la aceia cari formeau familia cea mare a partitei naționali, a-mi îndeplini datoriele mele de cetățianu, de Românii, a respecta prin faptele ca și prin scrierile mele națiunea mea, publicului, care ne prin veste, ne ascultă, ne judecă; am fi în vețtar fi că celui care este la redacțiunea unei foie publice, este datori și a cântări bine fiecare ideiă, fiecare cuvîntă, înainte d’a sfi da în dominiului publicității, pentru ca nici uă espresiune se nu ofenseze auzului națiunii, nici uici cuvinta necugetată se nu-i amăgască cugetarea, și pentru ca prin respectule ce i se dă se se deprindă din ce in ce mai multfi se se respecte ea în 1ă~și și se facă se fiă respectată» Ve iiut fi datorifi tot fi. Cumfi puteamfi se plătesc si datoria mea? Am căutut fi mijloce; n’am fi găsită de cătri mulfi. Am fi crezut si că nu pot fi areta mai bine, nici Națiunii, nici respectabilor fi iei fii, reconoscinția mea, decăt fi căutăndfi a me face demni de națiunea mea, demnii d’a putea ține uă penă în mănă, demnii de amida, de iubirea d-v. — Voiu se facă acestă cercare! Pentru acea a plecfi în Francia, în acea țară de unde civilisațiunea se respîndesce asupra lumii. Acolo voiu studia, voi căuta a-mi însuși să părticică din căldura cea dătátoria de vieță a civilisațiunii. Nu sei de voi fi reuși; voiu pune însă tóte silințele meu pentru acesta. Consiliere d-v. chiar de departe, me vor fi ajuta. M’ai învețat și că unfi omfi onestfi caută se și plătescă datoriele sele, caută darii se plăteșefi și efi p’ama către publică, și către d-vostă, și speră că voi fi plăti-o, celfi pucinîi prin silințele mele, de nu prin resultatele ce voi fi dobîndi.— lü acestu îngajamentii înaintea dv. ș’a națiunii. Primații, d-le Directore, salutările mele respectase. Eugenie Caradu, înobila, și mai multi și te vor fi susține și întări pentru totu viața dumitde, pentru ca se poți trece și’nvinge feluritele loviri și furiile ómenilor si ce ai se întîmpini în calea virtuții. Cătfi pentru cele ce me privescsi personale, crede că nu mi datoresci nimicii. în adeverii ai făcut și mai parte din familia mea în curs si de cinci ani aprope. Ceva însă ce ea ți a dată, i-ai napoiatu-o, căci ai măritaî-o cu unui membru mai multfi, ai întinsă cercului iubirii nóstre, și prin acesta ne ai făcut și mai buni și mai fericiți. Dute darci, iubite Carada, dute de ți lărgesce și inima și mintea prin studiulă adeverului ș’al fi frumosului, și dacă nu ne vom mai vedea — omului este adesea frăngătorisi ca trestia, și timpii în cari trăimă sunt și întunecoși și viscoloșî — adu-ți aminte căndu te vei afla în momentele cele mai dureróse, c’ai avuții doue familie spre a te iubi, ș’acea aducere amintee va face se ’nvingi ori ce durere și se devii din ce în ce mai demnii de frumósa și nenorocita nostră Romăniă. C. A. Rosetti. Iubite Carada! Plecăndă, mi ai trămis fi un epistolă pe care ai sclută s’o faci astafelfi în cătu se me silesc! s’o dafi publicității. Suntă datoriri s’o publică, findifi că prin ea ne aveți cătți de delicată și sacră este misiunea acelui care se pena în mănă pentru a vorbi publicului, suntfi datorisi s’o publicfi, Hindu că ea arată cătți de căldurose și nobile sunt și simțîmintele ce ai pentru națiunea dumitale, și Hindu că legămintele ce iei către dînsa te vor fi Destiune de imposite. Adresa către casieriulă de plasa Siretului de susă, districtul Romanului. Miclăușieni, 13 Octobre 1863. Arau primiții astăzi în 13 Octombre avertismentui No. 60, modelului I pentru plata contribuțiunilor și pe trimestrulű III a. c. Precumu arau protestatu in contra avertismentelor ii trimise pe trimestrele preceding, protestedu și acumu contra acestui de faciă. Protestedu în numele constituțiunii țezei mele, contra ilegalii cereri a impositulorui, contra ilegalii aplicațiuni a legii de urmărire. Protestezi in modulu celü mai energicii în contra aplicații acestei legi; căci ea, având de obiectă punerea in lucrare a budgetului, nu póte, după tóte regulele logicei, să esiste, de cătu numai atunci cănd ii esiste unü bugeta. Acestü bugetü s’a refusatu pentru anulți cuvinte de Adunarea țerei, și prin urmare nu să pute pune în lucrare prin legea de urmărire. Cei ce sunt ln guvern, trebue mai ’nainte de cătu tote și mai tare decâtu toți să respecteze legile, să se ție în sfera legalității. Pășind fi peste ea, să facil vinovați de călcare de lege înaintea omenilorü și a țerei lor, vinovați de violarea siraptimintelor de dreptate și moralitate înaintea lui Dumnezieu. Ilegale au fostü ămăiele avertismente, ilegale acesta din urmă ; ilegale este ori ce confiscare, ilegale ori ce urmărire, ilegale ori ce vămuire, prin urmare și vă spoliare. Vă anunțiu deci, domnulu mea, că atunci, cându ve’țî fi pusu în aplicațiune acésta spoliare, ve voiu urmări și efica pe unii călcătorii de lege și pricinuitorii de pagube în averea mea; și nu mă îndoescu de resultat și, dacă mai existe dreptate și simplimănt fi de ecitate în țară. (Subscrisă). I. Sturdza. Adresa către același. Miclăușiău, 16 Octombre 1863. Domnulu meu, Astăzi este 4»ua însemnată de dv. prin avertismentulu No.?4 fără numeru, pentru vînjarea a sapte stoguri fănii. Din prețiulfi loru vroiți a îndestula pe fiscu pentru imposite neplătite de mine de la Martiu pina la Iuniu inclusivu. Înainte ca să comitețî uă călcare de lege din cele mai grave, nu numai suntu nevoită, darii amu și de datoriă a ve espune următoarele. Omenii se întrunesc și în societăți, formeaza sfaturi, și punn în capul a-A * V