Romănulŭ, noiembrie 1863 (Anul 7)

1863-11-08

unu atacÜ neîndreptățit tratatul de care consacra dreptulu lorii de suzeranitate asupra Serbii Trebue se se profite de a acesta pentru a declara Porta cădută din acestă dreptă. Acesta era socotința Franciei care s’a silita a o face se fie prim­uită de cătră conferențele din Constantinopole. Acesta era și socotința Italiei. Rusia, cu tóte că este mișcată de alte motive, venia și ea la acestă socotință. Inse cate trece puterile întimpinară roua voință sistematică a Turciei, Austriei și mai alesă a Englitezei; căci, trebue se o spune că, inimiculă celă mai ne­împăcată, cela mai primejdiose ală Ser­biei, nu este Austria, nici însăși Tur­cia, ci Englitera. Aduceți-ve aminte desbaterile ce au urmată în anulă a­­cesta în finală parlamentului. Serbii nu potă a-și mai face ilusiunî asupra acestui lucru , de acea­a nici nu ve mirați dacă Englitera este arătă de pucină populariă în Belgradă. Din contra Italia este pre multă și cu dreptă curentă poporariă. Mai întîiă ea este represintată de u­­nul­ din ómenii cei mai simpatici ce­amă vedută, cavalerial­ Scorasso, în cărui francheță și lealitate Serbii redă cu plăcere are cari trăsure din caracterul­ del re galantuomo. Se scie la Belgradă cu ce interesă guvernulă Italian urmeză de departe desvoltarea naționalităților­ în cu­inte și o ajută din tóte puterile sale. Se scie că spri­­jinul ă scă n’a lipsită nici uă dată Ser­­bilor­ ori și de căte ori a fostă tre­buință de a apera causa­toră în consi­­liere puteriloră și de a aduce mărtu­rie în favorul ă­loru, cu pendulă d’a atinge susceptibilitățile guvernelor­ a­­mice. Se scie asemine că aceste sim­patie, pe faclă și cu lealitate esprese, nu ascundă uă precugetare egoistă; căci dacă este adeverată ca într’uă și căndă Italia va fi constituită în unitatea ei, căndă din partea loră, Serbii din Tur­cia și din Austria voră fi întruniți în­­­tr’uă singură unitate căndă cele două staturi vor­ ajunge a se atinge prin mai multe punturi, acesta apropiere, comunitatea intereseloră, suvenirea a­­porturilor, ce au esistată în vechime, între peninsulă și Iugo­slavi, voră fa­ce neaperată cu Italia, mai multă de­câtă ori­care altă mare națiune occi­dentale, se înrîureze asupra desvoltă­­rii tenerului stată Serbu. — Acastă a fi este încă cuprinsă în viitorele întem­­plări, și chiară căndă politica italiană în Or­inte s’ară inspira de aceste sco­puri depărtate, că astăfelă de ambiți­une n’ară are nimică care se nu fie legitimă, și rolulă Italiei n’ară deveni pentru acesta nici mai puțină mare, nici mai puțină interesante. A. Ubicini. D loan Marinescu, fostă Adjutoră la grefa la Tribunalului civilă Ilfovă secția III, în postură de adjutoră la cjisulă Tribu­­nală, în locul­ d-lui P. Săseanu, demisionată. D. Zamfirache Rădulescu, actualulă ad­jutoră de grefă la Tribunalulă Civilo-comer­­cială din Brăila, în postură de Grefieră la acelă Tribunalulă, în locul ă d-lui I­spirescă, demisionară. D. I. Z. Capitănescu, actualulă Regis­­tratoră la Tribunalulă Argeșă, în postă de adjutoră de grefă la Tribunală Civilo-comer­­cială din Brăila, în locul ă d-lui Zamfirache Rădulescu, trecută în altă poștă. D. I Rodocalată, actualulă Șefă ală Biuroului Criminală de la Tribunală Covur­­luiă, în postă de Șefă ală biuroului II din același tribunală­ D. Mihailă Mihailescă, actualulă copistă de clasa I la Tribunalulă Covurluiu, în postă de Șefă ală biuroului criminală în același tribunală. D. Gr. Stanescu, actualulă copistă la Procurori a Tribunalului Civil, Secția II, celă care a obținut o rangul I I la concursul­ ce a depusă în tribunală cu alți cinci as­piranți la postură vacantă de adjutoră de grefă, în acelă postă de adjutoră la grefa pomenitului tribunală, ce­a remasă vacantă, prin trecerea d-lui G. Horezanu în altă poștă. D. loan Theodorian, cel ce a ocupată provisoriu funcția de sub-prefectă la plasa Dumbrava din județul­ Doljă, de la 22 A­­prilie anulă curentă, se confirmă definitivă în acestă poștă. D. Vasilie Boteză se numeșce în funcția de comisară ală cuartieriului VI, la Poliția orașului Iașii, în locul­ lui Dimitrie Grocan, care a încetat din viață. In postură vacantă de Casieră Episco­piei eparhiei Romanului, D. Gheorghie Isa­­cescu, cu salariulă preved­ută prin budgetură lucratorie. In funcția de Grefieră la consistoria a­­cei Episcopii, D. Gheorghie Momu­că, ase­mene cu salariulă prevedută prin budgetură lucrătorii. In postură vacantă de Institure clasei a III, a scolei I de fete din Galați, d. The­­odoră Ștefănescu. D. Doctoră Alecsandru Theodori este însărcinată Medică scelelorä din Iași acor­­dândui-se ca diurna suma de 6.300 lei, pro­­ved­uțî la capulă XVIII. Ar. I ală budgetului lucrătoriă. locă, 3—4 lei, de lăndă, 272 pînă la 3 lei. — Mierea, producțiunea n’a fostă favorabile, prețurile cântarului de 44 oca de la 100—110 lei. — Lâna, producerea bună, prețurile în mari cantități oca­sa vândută de la lei 5Va pînă la 5%. — Lemnele de focă, stînjenilă 80—85—90 lei. ACTE OFICIALE. ( Sunt­ numiți în calitate de Epitrop­ la epitropiile sub­semnatelor­ spitale filiale: D. Thoma Giușcă la epitropia spitalu­lui filiale din orașulu Bărladu, în locul ă D-lui V­ Gheorghe Iamandi. D. medică Iordache Samurcașu, la e­­pitropia spitalului filiale din orașul­ Botoșani în loculă d-lui Costache Caraene. D. Doctor în medecină Serfid­e, la e­­pitropia spitalului filiale din orașul­ Galați, în loculă d-lui Iancu Fotea. D. Grigorie Varnavă, la epitropia spi­­talulului filiale din orașulă Romană, în lo­culă d-lui Costache Sturza. D. G. Baronzi, actualele Prefectă la districtulă Dîmbovița, în postură de preșe­dinte la Tribunalul­ acelui districtă, în lo­culă d-lui A. Fotino, chemată în altă poștă D. I. G. Pleșoianu, actuală membru la Tribunalul­ Pr­ahova Secția II, în postură de președinte la același Tribunală, în locul­ d-lui Gr. Filitis, trecută la Tribunalulă II- foră civilă Secția II. D. Marieră Ionescă, fostă membră de Tribunală, în postură de membru la Tribu­­bunalulă Prahova Secția II, în locul ă d-lui Pleșoianu. D. I. Robescu, actualul­ Președinte la Tribunalulă Prahova Secția I, va fi Primă­­^ Președinte. ROMANULU­I/­ 6­ Noembre. 997 BULETINULU COMERCIALE. Solri din țeră. PLOESCU.— 5 Noembre. (Corespondința particulară a Bruiănului). Producțiunea anu­lui acesta 1863, în districtul­ Praova în ge­nere a fostă: Grâulă, recolta de micialocă, pe alocurea mai prostă din causa lipsei de plaie la legarea bobului; prețurile au fostă acestea: Chila de 400 oca calitatea 1-iă de la lei 120—150; cal­e­­a de la 100—110; cal. III-a de la 80—90; jimbla cca 20 parale, pănea prosta 14 p. — Secara, recolta de micialucă, chila de 400 oca. 75—85—90 lei.— Porum­­bulă, recolta bună a dată pogonală în ge­nere dove chile de pogonă; de n’ar fi fostă ploile rare, ar fi produsă mai bine, celă pusă mai târijiă a reușită mai bine: prețurile, chila de 400 oca 75—80 lei; mălaiulă suta oca 21 lei, cu oca 10—12 p. — Orzulă, recolta de mijj­locă, calitatea prosta, prețurile, chila de 400 oca 65—70 lei. — Ovesulă, recolta de mijilocă și calitatea asemene, prețurile chila de 400 oca 50—55 lei. — Meiulă, re­colta bună, prețurile, chila 40— 45 lei—Ra­­pița, suta de oca 90—96 a avută mul­tă căutare. In acestă districtă mai nu se mai semena acestă productă. — Fasolea, recolta bună, suta de oca 35—40 lei.— Fe­­nulă, la cămpă producțiunea de miciîlocă din lipsa de plóie la Marte, la munte produc­țiunea bună. — Prețulă unui cară de mesura pănâ la 4 galbeni.— Spirtulă de bucate, se vinde vadra 29 grade pînâ la 11 ,­2 lei va­dra de 10 oca. — Prunele, nă­rodită numai în partea de apusă a districtului, se vinde vadra raciiă (țuică) vechiă până la cinci sfanți vadra de 10 oca. — Celelalte pómne, produc­țiunea a fostă de miciîlocă.— Seurile, a fostă în bună calitate și cantitate, prețurile de la ieî 374—37a oca, căutarea de mijloca, oca de luminări se vinde 4 lei par. 6, în canti­tăți, în măranțișră cu 4 lei p. 10 oca.— Să~ punulă, se vinde oca de la 2­1­ p. 26 pînâ la 2­1. 3­1 par. în cantități, în mărunțișă 3 lei oca. — Carnea de vacă, calitatea în ge­nere bună, oca 1 lei 6 par carnea de porcă 64—72 par. oca.— Varza, recolta de mijloci, suta de capățini de la 12V4—15 lei.— Copa, recolta bună, suta oca de la lei 14—20. — Cartofi, recolta bună, suta oca de la 15 pînă la 16 lei.— Viile, producția de mijlocă din causa măririi și lipsei ploilor, asupra cuce­­rii struguriloră, prețurile în genere, pe locă calitatea bună vadra 5—6 lei, cal­­de mici­ SCOLELE DUMINICALI. De căndă gloriasa Revoluțiune de la 89, a pusă societățile moderne pe basa cea largă a poporului, bărbații cugetători, au recunoscută în unanimi­tate că instrucțiunea poporal­ă trebue se fiâ de acumă înainte interesulu cele mai importante și grija cea dăntei și a unui Stată, și că toți omenii filantropi ca să se aibă cea mai mare solicitudine la răspăndirea, la înrădacinarea unei bune instrucțiuni primărie între poporă. Ei au pricepută că acumă, căndă Sta­­tulă nu mai este patrimoniulă unei mice minorități de privilegiați laici și cle­ricali, elă cată se stăruiască d’a în­tinde și d’a mări acestă clemență mo­dernă într’ună cu­pă ca elu se coprindă și se absorbu pucină căte pucină tóte clasele societății astăfelă ca într’ună viitorii mai pucină saă mai multă de­părtată, națiunea întrâgă se se bucure de binefacerile instrucțiunii. Ea se ajungemă la acestă scopu înaltă, la acésta epocă fericită, la ținta la care au aspirată toți cugetătorii, toți legislatorii vechi și noui, s’a recuno­scută că instrucțiunea nu trebue se mai fie ună privilegiu ală unei clase sepa­rată, fie sacerdotale, aristocratică sau academică ; nu, s’a recunoscută că sci­­ința cară se fiă critagială generale alu tuturoră ființeloră omenescî, și pre­­cumă sórele lucesce pentru toți, pre­­cumă aerulu este respirată de toți, fără a se face osebire între bogată sau se­­racă, între puterică sau slabă, între bramină sau chreștină, astă­felă instruc­țiunea cr­tă se fiă patrimoniulă și drep­tulu celă mai generale, celă mai săntă, celă mai inalienabile ală fie­cărei ființe ce se numesce omă. S’a recunoscută că numai prin instrucțiunea generale drepturile politice și civile potă de­veni generali, fiindă că numai prin in­strucțiune omului recunosce drepturile și datoriele sale, numai prin instruc­țiune elă se pătrunde, de înalta sa mi­siune ca uă ființă morale și intelectuale. Una din caracterele cele mai fra­pante ale timpului actuale în deosebire de timpurile vechie și mediane, este clată instrucțiunea poporaliă, ast­felă în cătu ea este uă mesură ne­ecivocă despre gradul­ civilisațiunii unui Stată, și fără frică de greșală putemă se a­­firmămă că cu cătu instrucțiunea pri­­mariă este mai răspîndită, mai îmbună­tățită și mai raționabila la uă națiune, cu atătă ea este mai înaintată în calea gloriósa a progresului omenescu. Alessandru celă mare s’a plânsă, că Aristotele vulgar ise da sclința prin lucrările sale numeróse, dieîndă că prin acestea ea nu va mai fi uă distincțiune. Și, ciudată in consecință, totă într’ace­­lași timpă elu resturna Asia luptă pro­­testă de a respăndi acolo civilisațiunea grecă. Asemenea chiară pînă acumă mulți credu că instrucțiunea nu aduce poporului nici un bine, și că din con­tră îlă face nemulțămită, mîndru și le­neșă. Tim­pulă nostru a­probază cu în­destulare că aceste păreri suntă gre­șite, că sciința are una efectă îmbună­­tățitoră asupra omului de ori­ce stare, și totă de­uă dată, ea are și ten­dința d’a egalisa și de a nivela pe toți. Prin urmare ómenii din trecută, privilegația de totă felulă, potă a se teme de instrucțiunea poporal­ă , dară toți bărbații cari recunoscă tendinția egalitariă a vecului nostru , și aspiră acolo nu voră are nici ună interesă mai scumpă, măi săntă do cală desvol­tarea , înaintarea instrucțiunii popo­­rarie. Intre mijlocele cele mai puternice de a răspăndi instrucțiunea în poporă suntă fără îndoială sculele duminicali și cursuri de sâră. Acestea sunt ă lec­­țiuni publice și gratuite despre șchin­­țele cele mai necesarie, fie generali sau profesionali cari se dau de către bărbați speciali într’ună du­pă lesne , poporaică și recreativă. Aceste scule duminicale, precum­ și cursură de sâră, au scopul­ d’a da omului în virstă ocasiune de a umplea lipsurile instrucțiunii sale primărie, de a nut­ri în sînulă seă foculă sacru de lumină și de progresă care nu trebue să se stingă nici vădată, și de a con­tinui cultura și desvoltarea sa cari în­cepu cu esistența nóstra , și nu sfîr­­șescă de cătu cu respirați­unea nóstra cea din urmă. Aceste cursuri straordinarie, fie de Duminică sau de sără, s’aă înfiin­țată în timpurile actuale în tote serele cele mai înaintate luptă tóte punturile de vedere, unde instrucțiunea este mai răspăndită și moravurile mai pure, cu­rate, și au contribuită într’ună chipă puternică tocmai la răspăndirea instruc­țiunii poporane, la îmbunătățirea mo­­ravurilor­ și la desvoltarea civilisați­unii în genere. Așa vedemă că în staturile din Nordul­ Americii, în Anglia, în Fran­cia și în Germania , mai tote oraș­ele însemnate au adoptată acestă modă de instrucțiune poporaiiă. Mulți dintre noi cari au călăto­rită prin oraș­ele mari ale Franciei și Germaniei au asistată negreșită cu mi­rare la aceste adunări instructive. Ce spectaclu grandiosă și consolătoriă ni se prezintă la palatul­ des Arts et me­tiers în Paris, spre exemplu, unde gă­­simă în mică loculă acestei cetăți u­­riașie, consacrată, se pare, nu­mai susului, plăceriloru și diplomației mii de ómeni fără deosebire de vîrstă, de ranguri și chiaru de sesă adunați în­­tr’o sală, ședindu unulă lîngă altulă și ascultăndu cu atențiune lecțiunile po­­porarie despre sciințe, arte , agricul­tură, industriă și comerciă! Ce spectaclu surprindetoriă de a vedea acolo lucrătorulă în brușă șe­dindu lîngă mîndrulă financiariă în haine bogate, uităndă deosebirea dintre dîn­­șii, uităndă urele soră reciproce și as­cultăndu la lecțiunile de morale, de scl­nțe, de îmbunătățire, de progresă ! Acestă spectaclu nu este elă are dă dovadă consolatoriu că genulă umană este de natura sa progresistă , că elă merge încetă către ună viitoriă feri­cită, unde, „Intr’uă <fi urele și delas­­uperările se voră uita , unde armele „de resbelă și de destrucțiune se voră „schimba în instrumente de agricultură „și de pace, unde beulă se va împăca ,,cu boală, și lupulă va pasce împre­­„ună cu aia, unde ura de rasă și de „țâră nu mai voră esiste și sclința va „umplea lumea pe cumă apele umplu „Oceanulă!“ Oare aceste sale de in­strucțiune, repetimă nu sintă ele tem­­pluri de concordiă și de împăcare, de unde privim­ă curcubeală strălucitoriă ală înfrățirii Vistorie a genului umană! Se pare că pînă acumă nimeni, afară de noi n’a încercată de a d’a séta cursuri popularie. Suntă acumă mai multă de duoă ani de căndă amă făcută încercarea de a da sera secțiuni de sciințe comerciale, și tocmai acesta a nostra încercare­a dovedită că pu­­bliculă română nu este încă deprinsă la acesta. Dară acumă, ală treilea cursă de șciințe comerciale, fără în­doială forte necesariă la noi, ne­a con­vinsă că pentru momentă alstfelă de încercări voră are numai ună succesă mărginită. Causa cea mai principale este: fiindă că la noi ocupațiunile cla­­siloră poporarie suntă încă forte ne­­reregulate, și adese ori se întindă pî­nă la nouă ore chiară séra. Credîndu dară cursurile de sora de­uă­camă da­tă premature suntemă de părere că cu­șurile cari s’aru da duminică, într’ună chipă poporariă, ară fi multă urmate și de ună mare folosut pentru instruc­țiunea tutuloru clasiloră societății nó­­stre. în acastă privință avemu mai multe esemple fericite de citată. De mulți ani D. Marsillac face cursuri de literatură franceză reposa­­tulu Dr. Baras a făcută, în timpă de trei ani, cursuri de igienă popular­ă; D. Maiorescu, fiulă a făcută de curîndu ună cursă despre educațiune; D- Vail­­lant a făcută și face chiară acumă unu cursă de istoriă și de filologie. Tóte aceste cursuri, fură urmate d’un publică alesă. Insă aceste secțiuni facă parte mai multă dintr’oă instrucțiune înaintată, ele sunt­ mai multă loțiuni de lasă și suntă dată calculate pentru clasele superioaie a­le societății. Pe căndă scalele duminicale cari ară fi de ună mare interesă la noi, trebue să fie tocmai pentru clasele mai modeste, unde instrucțiunea primariă nu era com­plectă, și prin urmare de trebue se se ocupe nu cu loțiuni­­le lasă ci cu in­strucțiunea elementariă neapărat trebuin­­ciusă poporului. Ne permitemă dată de a supune onorabilului publică urmatoria progra­mă a unei­ SCOALE DE DUMINICA­­ I. Lecțiunile se voră da în tóte duminicile la academia naționale de sf. Sava. II Ele voră începe la 12 după a­­miazză și voră trata: a) Limba română în privința gra­maticale și ortografică. b) Scrierea cuvinte cu litere latine. c) Aritmetica elementarie. d) istoria și Geografia patriei. e) Principe de istoria și geogra­fia generale. f) Principie de ținerea registre­­loru și de aritmetică comerciale. g) Principie de religiune și de morală. Supunîndu onorabilelui publică a­­cestu proectă alu unei scale Dumini­cale, avemu öntre a’i anunța intențiu­­nea nóstru de a ne însoți și noi la e­­secutarea acestei programe și de a da în fie­care Duminică ună cursă pu­blică gratisă cuprindîndă principie de ținerea registrelor ei, împărțirea simplă și de aritmetică comerciale. Mai nainte de a ține acest articlu ne p­ermitemu de a face unu apelă la onorabilele ministru actuale alu Culte­­loru și instrucțiunii publice, precum­ și la onorabilele Consiliu superiore al scólelor, rugăndu-I d’a susține cu au­toritatea d-loră înființarea scóleloru duminicale în tóte orașele însemnate a­le României. Domnu D. Bolintinia­­nu care ca poeta și istorică a contri­buită arătă la instrucțiunea junimii nó­­stre. D-lui care a declarată de atîte ori că instrucțiunea primariă este ra­sa cea mai solidă și interesul celă mai lăntă ală unei națiuni civilisate, nu pote rel­usa asistenții dumisale la u nu proiectă de acestă importanță. Ase­menea sperăm­ă că onorabilele nostru Consiliă superioră, care are misiunea cea înaltă de a pune instrucțiunea pu­blică pe­uă base de înaintare și pro­gresă, va adopta acesta măsură care este de natură a contribui într’un chipă puterncu la iluminarea poporului Ro­mană. Mauriciu Fugei. HISTORIA MARTIRILOR LIBER­TĂȚII, volumulă află cncilea fiindă sub tupar, suntă rugați, toți d-niî cari aă bine­voită a se însărcina cu des­­cere mai multoră exemplare din vo­lumulă ănteiă, să trâmițâ cătă mai cu­­rîndă costulă soră la Administrațiunea diarului Romănuță, făcănu lu’mi trebu­ință pentru plata tipăritului celui de ală cinoilea. /. Cocorăscu. (No. 814) 10 2

Next