Romănulŭ, noiembrie 1863 (Anul 7)
1863-11-21
J 0 U I. A.NTTT/tr VII. VOXESCE ;i VEI PTTTE.ROHANULU. Va est in l«lililelc afară de Luni» si a ilona-iji după Serhitaria. Abonarea pentru i Bucuresci pe anui . .. 128 Ici •jése lune.................................................... 64 . IVei lune................................................ 32 — Pe Hună....................................................... H — NJnu esemplaria............................................. 24 par insclințările linia de 30 litere..................... - leu irerțiunt și reclaim linia............................ 3 lei ------- —A RXIOJUEI.B5 TSĂM18H ȘI NEP CT BUDATE SID VOBÜ AFIDE. Abonarea pentru districte pe aur........152 lei Sene lune.................................................. 76 — Trei lune................................................. 38 — Directoriulă Jianului: C. A.. Rosetti. — Gerante respundetorii: Anghele IoNESCU. Pentru abonare și reclamări se vor fi adresa la Administratoriulu t Jiaru Lit111 Gr- Serurie, Las. Romănut No. 48. 21 NOEMBRE 1863. ANUL I VII. LUMINEZA-TE ȘI UTGI FI pi ANUL POLITICII, COMERCIALE, LITERARII. Abonamentele încep d la X și 16 ale fiecării lune Ele se fac d in districte Îs corespondinții pariului și prin poște. La Paris la D, Hallegrain, me de l’ancienne oomédie, 6, pe trimestru 20 franci. In Austria la direcțiile poștale și la agențiele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argint) valută austriacă. Din causa sărbătoriei de astăzi, diarul nu va eșimăne. REVISTA POLITICA. r.., BUCURESCI ). Kr"" Punemă suplu ochii publicului, proiectul« de Adresă în faci și ar fi astăzii Adunării, de către comisiunea numită într’adinsu pentru acesta, spre alu judeca publicul« mai nainte dalii vota sau a’lii respinge Adunarea. Călți despre apreciuirea nóstru ea va fi fórte scurtă căci, dupe noi, Adresa vorbesc» destulă de limpede și pentru trecută, și pentru presiune și pentru viitori«. Adunarea in anulu trecută a data sema Tronului despre starea în care se află țera; acea dare de sémn a făcutu-o în unanimitate; căci amendoue proiectele de Adresă, alu majorîtății ca ș’alu minorității, au constatat că națiunea este înecată in desordine și ’n scandale de totu felule. Puterea esecutivă in loc și d’a asculta suspinul României, — câei era suspinulî iei dacă toți deputații, chiaru cei mai devotați guvernului, l’afi scosu din peptulOloru — a ’ntorsă spatele, ș’a astupații urechiele, a ’nchise Adunarea, in loc de a’i da spre votare legile organice, și în timpii de none luni a lovit« ș’a ucisă totul ce mai remasese ne loviții, tot« ce mai remăsese ne călcatu in piciore și ne ucisu din prescrierile pactului fondementale, din Convențiune, din legalitate. Adunarea darii trebuia se tacă și se ’nveluiéscá cu manta legalității tote acele fărădelegi? Ce felii? Se dă permisii unui ministeriu a sugruma legile, a le sișia, a serăcină națiune moralicește și materialicește, ș’a o prăvăli in prăpastia; și cănd apoi nu mai au cu ce mai merge, căndă dau pe brenei și suntii siliți astafelii a se retrage, națiunea se nu pedepsescă acele fărădelegi, ba înca nici măn fe cP le constate? Darii atunci unde mai nergemii? Și se băgămu de semn că comisiun«a Adunării n’a cerută n ici pedepsa miniștriloră, ea s’a mărginită mimai in a constata, ș’acesta forte tișioru in comparațiune cu faptele, ș’a trece nainte. • Adunarea ar fi fostü dupe noi forte culpabile, mulțumindu-se numai cu constatarea zeului, dacă situațiunea țerei n’ar fi foștii atătii, de critică în cătu se, aibă trebuință de concursulu tutuloru, de devotamentele tutuloru, și de cele mai mari sacrificii pentru a scote națiunea din prapastiă in care a fostu prăvălită; și situațiunea este atătu de gravă in cătu nu scimu dacă chiaru asta nu va fi acumu prea tărțtă. în acésta considerare daru, și numai astfelu, ințelegemu și scusămu moduli célu răpede cu care comisiunea Adunării a trecutu asupra ilegalitățiloru comisiunii ș’a dis ministeriului: Dați ne măna, cu aceaași sinceritate cu care-ți dați p’a mea, și se procedeme la fapte, și la fapte care se fiu la înălțimea situațiunii. Nici uă dată unu ministeriu n a avutu ca acesta uă posițiune atătu de frumósa ș’atălu de mare. El« este priimitit în unanimitate de Adunare. Ea vine din nou și se legă în facia națiunii a vota, îndată tóte legile organice, ș a-i da în loto concursulu cela mai eficace, pentru a pune națiunea in stare da lupta Romăneșbe contra marilorű periele ce o amenință. Se mai voiesce dar si puterea esecutivă ? Ge mai pute voi ? Nimicit, căci i se dă totu, și forte lămuriți, simpulu fapteloru a sosită, țlce puterea esecutivă. Si Adunarea ii respunde. In Considerarea acestei promisiuni, trecu peste tote relele, peste tote considerările, te adoptă, te proclamă de fală meu, de conducfstoriulă mea, numai vino cu lapte, dăr nu ocasiune d a procede la fapte, ș’a precede astă • felă in cătu se mi mai aibă nimine timpi) a se mai uitauapoi, se nu mai avemti timpii a simți j unghiurile lovirilor trecute Acestea suntă, curată și limpede cuvintele ce le rostesc« Adunarea prin Adresa iei, și care le rostesce in modulă cel« mai chiară, celă mai limpede. Șaeurmi se vedeme ce va face ministerială, ce voră face acei cari, prin concursulu ce vă dată in anulă trecută căzutului guvernă aă adusă națiunea la marginea peirii! Totulă acumă depinde de la dânșii și de la puterea esecutivă. Majoritatea Adunării te declară din nou gata a procede la fapte: dațe-i, domni miniștrii, dațe-i mulțiloculii d’a face fapte, și dațe- lă fără minut« de însăturare, căci astă ții ca și erive mai dlicemă, de mine vomă organisa îndată, de nu ne vomă infruni și nu ne vomă scula cu toți in picióre și lipiți costă de costă, unii de alții, mărie, vomă amfi dupe tribuna Franciei resunându cuventulă de a m~ar~ chiă, și sciți toți că acelă cuventă va fi clopotulă de alarmă, clopotură prin care se va anunța lumii osinda de morte a unei națiuni. Acumă, domni Miniștrii, acumă este timpulă, se simă saă se perimă; și națiunea și lumea toită se fiă martură că in mana vostră aveți vieți sau mortea României. s’ublicată omlósod, și cunosce de multă, cunosce fórte bine, scomotură sinistru respândită de atâte ori despre propunerile ce sară ü făcută străiniloră d’a modifica constituțiunea țerei. Gestiune forte gravă, despre care vomă vorbim numerile viitorie. Acestă scomotă * sinistru dobândesce astății și mai multă consistință prin publicarea în tliariulă francese La Nation, a unui*proiectă de modificare a Constituțiunii *ce se pretinde că s’aru fi propusu efe guvernală română străiniloră, Turciei,‘•și puteriloră garanți, spre a interveni sc schimbe legile țerei, și pe care pentru indignarea națiunii întregi, ne vomă grăbi am să publica îndată ce vomă ave ticariulă francese. Cu cătă întristare amă aflată acesta scriej cu atâta fericire ama redută în Monitorulă de astăzi uă comunicată ală ministeriului actuale prin care dăuă foi inile și categorică de amințire acestei firi declarândă cu totulă apocrifă proiectulă despre care sc orbesce. Ni se spune asemene că minisbimulă actuale, credincioșii ideilor« omise in programa sa, fară fi grăbiții a face cunoscută Turciei, intr'ună după oficiale, că nu înțelege și nu va primi a se face nici uă modificare convențiulti, afară din țară, și afară din calea legale, conformă vechielor drepturi ale țerei, și conformă chiară cu ideiele, privitorie la țera nóstrá, din »spunerea presiunala de guvernulă francese cirpulă legislativă. dacă cerulă se se adeveresc acesta declarare și so He Iotădeuna oservata, și vomă felicita din iotă unirii ministerilă actuale, împreună cu noi, îlă voră felicita toți Homănii geloși de autonomia țerei, și de demnitatea naționale. C. A. H. ---------------------------- ADUNAREA ELEPTIVA. Dupe citirea proieptului se Adresa, Adunarea a procesă la desbaterea unui mare nuiveru de petițiuni ce erau grămădite la li iu roii pentru felurite reclamări și ceruri ele mttiirulisare. D. Ministru de financie a presimtțita unu tablo îi despre starea în cari a găsitu resaurulii publică la XO Octombre. acestui tablou care priveste ministerile trecute se va desbate în arliclii speciali ; asladî se face cu cunoscută că ministurii aptin le arată că dreptu totale alu capitalului anului a găsită 5,433,758, 13 parale. Arata că s’aă încă suitu din arendile mouast. diso închinate in suma de 11,263,835, 14 p. mandate în suferință la 1 Octombre, 9,772,664, 39 p. lipsă pentru acoperirea cheltueliloru pănâ ln 31 Dec. 15,349,386, 4 p. fică productulu financiarie în tîmpă de 9 luni alfl guvernementului personale. Ședința viitorie pentru Vineri. Citimîi în Minicoriulă Oficiale. piakiule francese la Nation, in No. seă din 24 Noemv. st. n., publică ună proiectă de Constituțiune pentru Principatele- Unite, care, dupe acesta fóie, s’ară fi presintatu înaltei Porți, și Puteriloră garante de către ministeriulă trebiloră estemare. Guvernulă declară acestă publicațiune apocrifă; nici odată nu s’a dată nici înaltei Porți, nici Puteriloră garante vreun proiect de constituțiune. Discursulu Tronului la deschiderea sesiunei actuale și programulu Ministeriului din 13 Octomvrie, arată îndestulă de categorică linia de urmare co Guvernulă esteotărîtă a păzi, pentru a mai fi trebuință a se afirma din nou, că ori ce actă s’ară depărta din acea linie nu va putea avea sprijinulu seu, fie în întru fie în afară, *■*. O K TU DE ADRESĂ A ADUNĂRII spre respunce LA MESAGIULU TRONULUI. Măria Ta! Și noi deplăngemu conflictulu isoate in sesiunea trecută, între puterea legiuitóre și puterea esecutivă; îlă deplăngemu cu atatu mai multă că ela provenită, nu din patimi și din neînțelegeri, ci din voința cu rata manifestată a guvernului Măriei Taie, a nu ține semă nici de voturile Adunării, nici de prescrierile legii nostre fondamentale; că guvernul șî-a permisă nu numai a paralisa lucrările Adunării în timpul sesiunii, dară, închidend și Adunarea, a încă e totodă dată și cartea Convențiu.mîasăircina Țera în cursa de noue luni prin totü felulu de mesuri, totü atătu de nenemerite pre cătu au fostit de arbitrarie, că și-a permisui ín cursa de noue luni, călcăndu legile și drepturile câștigate a s aplica necontenită d’a face din justiția, din adminstrațiune, din armată, instrumente de blamabile rasplătiri saci de resbunare, decrita Lndg etc, a te percepe prin sințire, sa le cheltui dupa buna sa plăcere. Ni, Măria ta, nu așia se potu răsipi namelele, nu așia se potu consolida ținerile nostre instituțiuni' Invitarea ce ne face Mesagiului Măriei tale, d’a uita luptele trecutului, a găsit unde mare resunetul în ambele nóstre. Suntemi gata a le uita, le-amu uitatu. Nu putem însă uita, avemu datoria imperiosă a nu uita causa acelora lupte, căci ama Dada mandatulu nostru de represintanți ai României, amu sfărâma represintațiunea naționale și Troculu ce ea a rădicată asupra intregei Romănii, d’amd suferi unu singura minutii în tăcere călcarea pactului nostru fundamentale. Amu aiujilu c’i’i vină și firescă plăcere enumerarea rmuuneloro proiecte do Dgi ce au a ni se presinta. Suntemfi ne răbdători a se avea ș’a se acorda tótă atențiunea nóstră. Intr’adeverű, ăncă din sesiunea trecută noi amu cerutu și unu nou proiectu de lege rurală, și întinderea legii electiale,și organisarea instrucțiunii publice pe bas solide și liberali și descentralisarea administrativă cu organisarea comunilor, și forța armată potrivită cu trebuințele, cu resursele și cu datinele Țerei. Asemeneamü ceruții și ceremci și acumu proieptulu de constituțiune elaborată de Comisiunea Centrală precum și juriile, care, împreună cu garda națională, vom completa garanțiele libertățiloru nóstre publice și vor asigura esistința naționalității nóstre. în aceaași sesiune, voindü a face se înceteze procedările greșite prin care guvernul a compromitea din ce în ce mai multa cesiuunea monastirilorü ^ise închinate, i-amd cerutü unu proieptü de lege menita a da cestiunii o soluțiune definitivă în Țară și prin Țară. Ministerium, nesocotindu voturile Adunării și angajamentele luate de guvernele precedinte, a urmatü a compromite și mai reu, totu prin măsuri administrative, acestă mare cestiune națională. Din tote proiectele de legi cerute de Adunare în sesiunea trecută, i s’a dată singurulu proiept de lege de necompatibilitate între mandatul de deputatii și funcțiunile depending de guvernă, și, pe cănd il acceptabil promulgarea acelei legi votată de Adunare, deputați au fost numiți din nou in funcțiuni publice, și cei mai mulți au fost puși în capul administrațiuniloru districtele. Nu dară îndărătniicirii Adunării se pote atribui starea jalnică în care au cășlutit tote ramurile administrațiunii publice, ci lipsei spiritului de inițiativă și de organisare a guvernului, și nenorocitei sale stăruințe d’a nu esecuta legile în limită, d’a contesta necontenitu drepturile puterii legiuitóre, d’a eluda mereu legea, și d’a căuta pururea a eși prin spechințî dintr’unu provisoriu în care nu se mai póte ține spre a cădea într’unu provisoriu și mai ruinatoriu. In fine recunoscerea legitimității cererilor Adunării prin a sa convocare, pusese pe Adunare în dreptu a aștepta ! Acestă fraie a uitată a se pune în proiectulu de Adresă, tipărită și distribuită în Adunare, ca noulü ministeriu se fiă luată din ómenii cari împărtășieau opiniunile sale. Marea sea dorință însă d’a merge nainte a făcutu-o sc tibcă peste acestă considerațiune, ș’a priimit o cu uă adeverată satisfacere declararea noului ministeriu că guvernulă este decisü a intra și a se ține neclintită pe căile legale. Deși i s’a mai țfisu, suntu acuma două ani, că „timpulă fapteloră a sosită,11 și faptele de atunci au redusă pe Adunare în trista necesitate d’a pune ministeriulu în acusațiune, Adunarea iubește a crede că ministeriulu actuale va sei se se conforme cu ale sale solemne promisiuni, și su asceptă la fapte ca se-I dea sprijinulu celu mai sincerü. Mesagiul Măriei-Tale ne arată că trebuințele publice nu se pot îndestula, budgetul fiind neregulați); că creditura Statului nu e statornicită pe base solide; că ecilibrul finandelorü nóstre este struncinata. — Vedem, cu durere că asta este, Măria-Ta! Dară, réula este mare, însă nu provine atâtă din datoriele lăssate de guvernele trecute. în adevéru, dincolo de Milcova s’a găsită una dificilu, în casele publice însă de dincace de Milcov s’au aflatu unu eccedinte însemnată care a covîrșitu cu prisosu acela dificilu; în realitate dară moștenirea legată de guvernele preceding guvernului Măriei-Tale n’a fostu tocmai rea. Apoi, veniturile Statului s’au indouitu în cești din urmă ani, ci contopirea administrațiuniloru de dincolo și de dinclo de Milcov intr’o singură administrațiune a trebuită se scaștă ieri) nu se alunge cheltuelile Statului. Reula provine Măria-Ta, din credite straordinare decretate pe totă știra pentru creațiuni efemere și neproducatöre, din vireminte făcute în fondurile publice, de la o destinațiune judecată neaperată la alte destinațiuni zadarnice și neprevestute, din nedarea socotelilor totodauna la deșertO cerute, din adăogirea de funcționari fără necesitate, în mai multe ramuri ale servițiului publici); reula provine mai cu semă din desordinea ce bîntuo finanțele nóstre, desordine pe care încă din anuli) trecută însuși ministrul de Financie a numitü-o spăimântătorie și care d’atunci a luată proporțiuni și mai spăimăntătorie, și-a mers până a face pe același ministeru — lucru neauzită! — a publica într’un intervalu de câteva luni, antuiü că activulü covîrșaște passivuli) ș’apoi că să găsește întruna dificila de peste țzece milione. De ni se vom da budgetele și socotelile la timpi și de ni se va acorda timpulu necesari spre a se cerceta cu scumpătate, nici de astă-dată nu vom lipsi la datoria nostră. Ne vom sili a ecilibra veniturile cu neapăratele trebuințe ale fiscului, într’acelașî timpi) luându actu cu plăcere de declararea ministeriului că dorește atace din ministeriulu de Financie una palatü de cristalii și că îi primeșce bucuroșü concursulu Adunării spre a restabili ordinea în finaneie, ne vom grăbi a numi comisiuni speciali cari voră dovedi țerei și Măriei-Tale adevăratele cause ale acestora desordine. Curtea de comturî, institute de credită, și căile ferate cu care domimü a vedea terra înzestrată că nu mai fără întăr^iare, vor contribui multă a regula și a spori financiele nóstre. Amii auditi cu bucuria din gura Măriei-Tale, că înalta Porta și puterile garanți urmeză a ne da încuragiările cele mai simpatice în favorea reorganisării nóstre națioale. Durerea nostră clară a fostü cu atătu mai mare cănd, puține zle în urmă, am luată schință că puterniculü amici)ale Românilorü, că guvernul ă Împaratuluî Napoleon era insușî, a glisa corpului legislativă că eu părere de roű recunosce că speranța încercată în Principatele Unite, n’a reușit el. Amű citită acestă teribilă sentință cu durere, însă fără mirare; căci scomptele ce se respîng deschi de mai multü timpi și cu o persistin-