Romanulu, februarie 1864 (Anul 8)
1864-02-14
ADMINISTRAȚIUNEA PASAGIULU ROMÂNE No. 48. ANIILALU OPTULEA. VOIE8CE ȘI VEI PUTE. Capit. — Distr. Pe anii — lei 128 — 152. Pe șase luni— „ 64 — 76. Pe trei luni — „ 32 — 38. Pe o lună — „ 11 — — Unü esemplarö 24. par: Pentru Paris pe trimestru fi. 20 — Pentru Austria „ fior. 10 v. a VINERI, 14 FEVRUARIU 1864 LUMINEZĂ-TE ȘI VEI PI. Abonamentului în Bucuresci, Pasagiu Romanii No. 48. — în districte la Corespondinții Jiarului și prin Poștă.—La Paris, la D. Isaile,grain, rue de l’ancienne Comedie, Nr. 5.—• Administratorele Jiarului D. Gr. Serurie, ANTINCIIEILE. liniă de 30 litere — 1 — leii. Inserțiunî și reclame, linia 3 — „ REVISTA POLITICĂ. ll]CIIKES i iS Faurare. D- Steege a reintrată în ministeriu, d, iftr’a fi siliți nici într’unu modă, dechinrâmă din nou că redurămu cu mare bucuria reintrarea domniei sale. D-na Steege se bucură d’uă reputațiune de adeverată onorabilitate și îngagiamentele ce o luatuj, în mai multe rânduri naintea națiunii, ca nu va cheltui să lescară afară din lege suntă, dupe noi, de cea mai mare însemnetate spre a nu vede revenirea d-lui Steege la ministerial financielară nu numai cu bucurie, dară chiar cu fericire. Dară cumă se facemu spre a aruta prin faptă, era nu numai prin cuvinte, bucuria, fericirea ce avem ă d a vedé pe d. Steege ministru de financie ? Micloculu ne pare limpede, căci nu póte fi altulu decâtă a-i vorbi cumă se vorbesce bărbaților, onorabili, a lă ajuta în greaca sarcină ce are se parte, spuindui adeverulu, și prevestindu-lu despre stâncile ce suntă în cale-î, prevestindu-lă chiară despre mânuelile cele nedrepte, ce adesea uă scăpare din vederea ministrului le póte produce. Amu credută, și stăruimu a crede, că adeverații amici nu suntă cei cari laudă, ci cei cari critică; nu cei cari lasă pe guvernă a merge singură, cumă pate și se pricepe, ci cei care îi arătă scăpările «Nu vedere și greșilele; nu cei cari lasă pe guvernă se se lumimeze dupe raporturileplătite Poloniei ci cei cari îi raporteza în publică despre opiniunea pubică și chiară despre nedreptele temeri sce bănuele ale publicului. Astă-felă amă credulă că este bine, astă-felă credemă ș’acumă; astăfelă amă lucrată și astă-felă vomu lucra totă demea, plăngăndu pe cei care ’nțelegă că astă-felă se esprimă adevărații amici, că astăfelă numai se served* Miniștrii cei buni, Miniștrii cari suntă în adeveru bărbați, ca astufe să se servesce națiunea. Ș’aceste disc, se ne ’nplinimă datoria nóstră către d. Steege, către Ministeriu, către națiune, și se ne o ’nplinidă,tratăndui ca bărbați, ca Miniștrii, ca Romăni. O Steege a revenită la putere, înse d-lui scie că toți dică că domnia-sea se retrăsese. Dacă acestă scomotu a fostă numai ună scomotu, atunci sai făcută uă mare greșală că nu s’a demințită din dica d'ănteiu. Dacă a fostă adevărată, s’a făcută éro uă mare greșală că nu s’a găsită ună mijlocă indirectă, uă șimplă la vr'una din foile publice, spre a s’arela curată causa ce făcuse pe d. Ministru de financie ase retrage și causa care l’a făcută a reveni la putere. Căndă nu se cunoscă căușele cele adevărate, lumea le caută, și cele ce ea presupune suntă totădeauna mai rele, mai vătămătorre de cătă cele adevărate, chiară atunci căndă ele ară fi rele. Deci, lumea a disă că retragerea d-lui Steege venise din causa unoră greșiele comise de prefectură districtului Suciava și care greșiele d. ministru din întru voia se le lămurescă și se le curme. Relatarea domniei sale, prin urmare, este explicată prin consimpumîntulu ce ar fi dată d. primă ministru d'a lăsa se tréca aceste greșiele, d a lăsa se facă, prefectură de la Fălticeni. Ceremă dar, în interesul ă d-loră Steege și Cogălnicianu, și în interesul ă publică că acestă cestiune se se tratede și se se lămurescă în lumina cea mare, și astă feiu încătă „nici bănuită măcară se nu mai potă fi soda loru Cesarä.“ Și încă una. D. Primă ministru a dechi arată în Adunare, avăndă alăturea sea pe d-nu Steege, ministru de financie, că este în Iașină companiă de splótare a averiloru publice. Dechlararea fiindu făcută oficiale, oricine vede că séü trebue distrusă compania, sécea devine legale, și prin urmare brigandagiulă ie la noi patentă oficiale, pasportă prin care se ordină tutoră autorităților: „s’o lase se facă, s'o lase se traică și, la casă de trebuință, se-i dea najiutoriu și protegere.a Aci este și mai multă, dacă mai multulă ar mai pute ave locö. Fata acésta a ’nfăcișiază, in facia publicului, martori cari au deechiarată că suntă gata a mărturi, a dovedi faptele companiei, și ministerială, nicî păn’acumă n’anumită cercetători. Cumă se chiamă acestă neînțelesa tăcere, de nu, oficiale protecțiune a brigandagiului, acordată oficiale și în lumina cea mare de către dol. Steege și Cogălniceanu? Ei bine, nu! Acesta nu póte fi. In numele dumneluru, protestămă, în numele moralității publice, în numele României, ce pere de sicură de vomă lăsa imoralitatea se plutescu, se facă, se treca, reclămămă de la doi. Miniștrii se numciscă îndată pe cei mai onorabili cetâți ani spre a cerceta, se publice raportul ă soră și se dea în mâna justiției pe cei culioși. Fără d’acésta, lumea va bănui, și Va bănui forte. Miniștrii perdu puterea lorü, ș’atunci s’afundă și cu dânșii, vai ne-afundămă póte și noi toți. Credemu că d-loră voră înțelege gravitatea lucrului, precum și devotamentul nostru pentru interesele publice și pentru stabilitate, ce le dovedimă prin stăruința nóstru. De nu potă — ceea ce n’o putemă admite — de nu potă lovi iițială, apoi se se retragă îndată, căci numai astă—fel nu mai putemă dobândi sorți de scăpare. C. A. R. în acea ședință s’a resolvată întocmirea unei secțiuni spre a examina plângerea Oldenburgului în contra Prussieî. Alegerea secțiunei se va face in ședința viitoria. — Dresden, 18 Fevruarie. Diabiulu de la Dresden, de, astăzi, publică oă telegramă de la Wurzburg, care spune că conferințele se voră deschide astăzi. La acea conferință sunt represintate: Bavaria, Sacsonia, Wiurtemberg, Baden, Hessen—Darmstadt, Brunswig, Weimar, Sacsă—Meiningen, Gotha și Nassau — Hannovra, 18 Fevruarie. Astăzi s’a deschisă dieta. Ministrul de rebelă a citită discursul tronului, care duce: Regele, spre a contribui la oă mai mare uniune a Germaniei, a luată parte la legislatura comună a confederațiunei și la congresul suveranilor, și s’a ocupată și altă fală spre a dobândi uă reformă a confederațiunii pe basa federativă și pe căile constituționale. Regele persistă la acea cale, silindu-se a apăra dreptul Ducaturi- soră. Regele se va abține două lucrare isolată și nu va neglige nimică spre a veghia asupra constituțiunii confederațiunii și asupra autonomiei țorei, pe lângă constanta silință d’a înlătura amenințătorea despărțire între membrii confederațiunei. Regele deplânge că nu s’au împărtășită trupele confederațiunii întregi, și ’n parte cele hannoviane, la faptele de arme ale Austriacilor și Prussianilor. Nu repeda speranța că asociațiunea duaniară se va pute menține. Discursul tronului are la situațiunea internă satisfăcătorre și promite mai multe proiecte de lege. — Hanovra, 18 Fevruarie. Pentru alegerea președintelui s-au propus: Pentru comuna nobilimea, vice-președintele Schleppegren, consilieriul tesaurului Rothmer, Cornițele Knyphausen. Pentru camera deputațiloru, cornitele Benningsen, consilierul o țerei Neubourg și domnu Rudolf Benigsen. — Altona, 18 Fevruarie. Sera. Comercianții hamburgiani au închiriatăuă vapore englese a face în canală crucile și a prevesti pe corăbiele germane d’a se feri a intra în porturi daneze. — Flensburg, 18 Fevr. Uă proclamațiune a Mareșalului Wrangel mulțăroesc o locuitorilor de la Schleswig pentru amicala loră primire și pentru buna loră voință d’a purta greutățile resbelului. Comanda superionică s’a înțelesă cu direcțiunea căei ferate pentru regulata comunicațiune a liniei ferate între Altona și Flensburg. Amestecarea autoritățiloră s-a înlăturată. Se așteptă demonsarea fortificațiunelor. Dannewirke. Comisarii civili au declarată unei deputațiuni de la Angern, că în scurtă timpă se vor abroga rescriptele atingatorie de limbă. Mercurea trecută s’a descoperită magasii clandestine danese. Mareșalul Wrangel a împărțită serociloră 20,000 pani din magasiile danese. — Paris, 19 Fevruarie. Ciumă în Monetară. Deputatulă Corla, însărcinată c’uă misiune, s’a îmbarcată pentru Medsică Elă va ave supraveghiere asupra funcționarilor și agințiieră ministeriului de financie. — Triestă, 18 Fevruarie. Corabia danese, Schooner „Vernes“ luptă comanda căpitanului Brache, ancorată în portul nostru, a fostă pusă la embargo (secestrată) — Sara. Fiindă că corabia „Vernes“ s’a dovedită a fi nu danesă, ci holsteină, se aștaptă ordine, cumă au a urma autoritățile în privința unoră asemenea corăbie. Și aici s’a formată ună comitată spre a veni în ajutorul vulnerațiloră. — Kopenhagen, 17 Fevruarie. Guvernul a proclamată ună reglementă de blocadă. Ambasadorele Suediei a fostă chiămată la uă conferință la Stockholm. Inamicul de la Sandberg (muntele nisipului) și Danesii de la Roedhof s’au bombardată reciprocă , fără nici ună resultată. — Francfort, 18 Fevruarie. In ședința de astăzi a dietei confederațiunei s’a luată decisiunea a pune embargo (secvestru) pe corăbiile danese ancorate în porturile germane, acesta ca represalie pentru embargo ce au pusă Danesii pe corăbie germane, cari nu suntă de naționalitate ale puterilor mari (austriace și prusiane). Totă l Adunarea a Electivă Ședința de la 10 Făurarii 1864. D. secretară citesce comunicațiunile, citesce petițiunea d-loră Mavrogeni și Suțu relativă la drumulu de seră. D. I. Ghica. D-loră, se’mi dați voe se dedică două trei cuvinte asupra acestei cestiuni. Am luată cunoscință adineaori de modificațiunile care le introduce d-nii Mavrogeni și Suțu, și ca raportatore suntă gata a da explicațiunile trebuinciuse Camerei. Socotescă că ar fi de prisosă a se trimite acesta petiție de isndvă la comisiune amă vorbită și cu majoritatea colegilor mei din comisiune și suntă gata a susține lucrarea ori căndă va voi onor. Cameră. D-lorö, Iasă la apreciarea r.nmun AÎ a rmun aân pentru aiutemnlfi ------. ~ r ------ r------ -----------d-lui Mavrogeni, sec pentru sistemul d-lui Salamanca, prin urmare, daca se va adopta de Cameră ună sistemă, atunci suntă uă șiră de modificațiune pe care le aveți aci sub ochi, pentru că d. Mavrogeni Ie a adusă tipărite cu totă proiectulă. Daca se va lua sistemul Salamanca, asemenea d-loră, aă făcută modificațiunî care suntă mai multă séc mai puțină însemnare și pentru care potă da deslușiri ori căndă va cere onor. Adunare. Se trece la ordinea dilei. D. președinte anunță că la ordinea dilei e continuarea discuțiunii asupra proiectului de lege pentru pensiunea cerută de d. Vaillant. Mai nainte se dă cuvăntul d-lui C. A. Rosetti pentru o interpelațiune. D. C. A. Rosetti In ședința trecută, după ce d. prim ministru a vorbit, am cerută cuvăntulă, căci voiamă se relevă orecare cuvinte ale d-sale, ănse discusiunea s’a închisă și prin urmare n’amă altă mijlocă a reveni de cătă printr’o interpelațiune; ănse după mine nu este o interpelațiune, ci mai multă o întrebare, o deslușire, o explicare. In ședința trecută d. prim ministru, vorbindă asupra proiectului de armată, a a începută prin a ifice. (citesce.) D. președinte întrabă pe d. ministru daca voesce a respunde acumă sau după trei zile. Președintele consiliului. Aci nu vadă o interpelare. însuși Adunarea deunării asupra unei interpelări făcute de d-nu N. Catargiu a declarată, prin glasulu d-lui președinte, cumă că interpelațiunile se facă pentru fapte. Atunci toraulă ăntăiă, acumă ală doilea. D-loră, în ședința trecută amă vorbită aci în facia Adunărei întregi, adunarea a declarată că discuțiunea este închisă și au votată în suveranitatea ei; nu suntu datoră nicî într’ună felă a respunde la interpelări de vorbe, ci numai de fapte. D. Președinte, întrebă ce încuviința că Adunarea? se desvolte de la Rosetti interpelațiunea sa, see trecu la ordinea dilei. D. Președinte alu consiliului. S’a votată. Biurculă n’a întrebată deunădi Adunarea pentru interpelarea d. N. Catargiu care a interpelată dră și pentru cuvinte ^ise aici, ci afisă că nu póte priimi o interpelare pentru vorbe, ci pentru f fapte. D. Președinte. El credă că este de datoria mea a supune casulă la aprobarea Adunărei, și departe de a me povățui de cuvintele d-lui prim ministru, așteptă hotărârea Adunării în cestiunea de facă. Adunarea voesce c d-lă Rosetti se dea cursă interpelațiunei sale sau se treca la ordinea dilei. D. B. Boerescu. D-loră, am luată și eu cuvăntură, a proposit’o de interpelațiunea d-lui N. Catargiu și prin urmare socotescă de datoriă a areta care a fosta opiniunea mea, pentru că acesta me atinge pe mine personală. Ei bine, atunci am u disit că nu se cuvine a se lua în considerațiune interpelarea d-lui N. Catargiu pentru că ea era aproposită de alte interpelări deja făcute, și asupra unoru cuvinte ,zise de ună deputată, pe căndă interpolarea d. Rosetti, nu știu care este încă valorea ei, déra mi se pare că nu semănă cu acea, este pentru niște cuvinte care le adisă d. prim ministru. In casuță dintăiă, amă ifisa că interpelarea nu o consideră și se trecemu la ordinea dóiei, pe căci du adi nu potă dice aceași, și chiară în interesulă d-lui prim ministru ar fi se vie a ne da acestei esplicare. D. IV. Catargiu. Viă arespunde d. Boerescu, că interpelațiunea care amă făcut’o atunci era tocmai asupra cuvintelorucise de d. Primă-Ministru, cuvinte susținute și repetate de d-nu L. Catargiu și de d. Sichlenu, că d-lui ar avea intențiunea a trece asupra legii loră pentru a prelungi termenul ă chiămării d-lui Sichienu și asupa acestora biuioulă și Adunarea hotărîtă se trecemă la ordinea dilei, că nu este o interpelare ci o explicare la care d. Ministru dâcă va voi va respunde érude nu, nu. Apele să la d. I. Ghica, care a presidată atunci. D. Președinte. Dacă se cere ordinea dilei se binevode că Adunarea a manifesta acesta. Suntă de ce deputați care o susține. Se pune la voiă trecerea la ordinea dilei și nu se primesce. D. Președinte. Invită pe d. Rosetti se vie se desvolte interpelațiunea. D. Președ. Consiliului. Nu pute d. Rosetti desvolta interpelarea de cătu căndă voiă declara că că respundă adj. D. Președinte. Amu avută onore a ve întreba, dacă voiți a respunde adi sec nu. D. Președ. Consiliului. Dar ce am respunsă că? am respunsă că nu este o interpelare. Și încă adi declară cumă că cuvintele mele suntu publicate în procesele versale. D-v. aveți dreptă ori căndă voițî ca pentru acele cuvinte se me dați în judecată, dar pe mine nimeni, nicî regulamentulă d-v. nici Convențiunea nu me silește, nu me póte sili ea se vă se-mi tălmăcescă cuvintele mele, precumă nu potă întreba pe nimeni, nici pe d. L. Catargiu pentru cuvintele forte respresive cari te-a íjișit deunăzi. D-vóstră aveți dreptul ă și puterea se me daui și în judecată, ear că nu suntă datoriă se respundă la o interpelațiune de vorbe, dupe ce s’a închisă discuțiunea. în vremea discuțiunii pute se vied. Rosetti se midică, nu teamă înțelesă, nu scă ce a’i disă, a’i disu nisce cuvinte întunecase, și ce să se mi le esplici. Era odată ce s’a discutată, si s’a dată votulă, nu recunoscă nimeni dreptulă se vie se-mi facă o interpelare asupra cuvintelor mele. Voiți? dați-mă în judecată, ore pe mine nu me puteți sili se le telmărescu; le am disu acele vorbe; găsiți în ele mă atacă? Dați votă de hramă; am călcată legea? tri