Romanulu, aprilie 1864 (Anul 8)

1864-04-08

loculu casei și a îngrăditurei! Cândă I cei mulți din proprietari, după nume- j rrile locuitoriloru ce au, nu vomi da j nici a 10 parte din pământurile cultivate. Că, ca proprietară, nu sunt în condițiunea celorii d’âuteiur, daru totu me , revoltă uă așa nedreptate, când ă cunoscăi de esemplu pe unul. Manolache Go jlery, carele are vreuă 12 copii, și j vreuă sură fălci pământ«, împopulațui cu locuitori; prin urmare, d ându-se să- itrănitorii douo treimi din moșie, corpii lui reni erau despoiați, căci despăgubirea din proiectului guvernului este mai mulții ilusoriă ca și despăgubirea , pe ntru sclavii emancipați. Nu înțelegă:m pentru ce locuitorii da pe moșiere strâm te, se ou remâie în locurile cu care s’au mulțămilu până acumu după învoe se ce au cu proprietarii, érti «iacă vroescu acuma a ave mai multe pământuri, se se strămute pe moșiere largi și nepopulate, sau pe ale Statului. ’Repetă că dacă suntem« chiămați a face sacrifice, se le face mă deuăpotrivă cu toții. e.) 3 mai chiamă atențiunea asupra cașului unde casele sătrănitorii sunt reslețite, fiindă ale unora în mijloculu țermnelor, proprietariului, prin urmare, sătianiulu deviindu proprietariă pe locului casei sale, ar trebui a se strămuta în satu, ére nu a’lu face săzașu în mijloculu țerineî proprîatariului. Eră pentru locurile de hrană, din contra, fiindă proprietari care au mai multe hlrse, aru trebui a se da săteniloru Ulisele cele mai depărtate, ca se rámâie proprietarilor!! la mijlocii pueiaulă pámêntulu ce le va române, íérü nu petici reslețite, ca se nu și le pótă opera de încălcări, și ca se le póta vinde mai cu înlesnire, când ar avè nevoiă. George Boteza, venită aici uă mulțime de plângeri și de reclamațiuni în contra, procedării arbitrare a comisarului imperială, petițiunile fură puse la dosare, era banii în casele gole ale tesnurului. Ei bine! Dacă Ahmet Velik Efendi dă măna pentru asemenea fapte arbitrare, ce se pute aștepta de la ceilalți comisari imperiali ? Acesta manieră de administrare și guvernare, forte comună în Turcia, nu este cunoscută în Europa, sau mai bine dicendu puterile mari creștine nu voesc, s’o cunoscä, dară poporală suferă și suspină suptă greutatea apăsătoria a arbitrariului. Că cele relatate suntă una adeveră, o potă garanta, fiindă că mi s’a comunicată chiară de unulț din acei nenorociți jăfuiți. Cu acestă ocisiune trebue se facă mențiune că aă trecuta abia căți-va ani, de căndă s’a luată cu sila țeranului cea dupe urmă monetă de aură, dăndu-i în locă dăriță, care nu valoreza nici uă para, fiindă că n’are nici una cursă. Familiei reposatului directoră alți fabrice de prafă de pușcă (parudsehi baschi) care furase Statului miliune spre a le lăsa familiei sale, i s’a acordată u pensiune de 5000 lei pe lună. Pentru nisce asemene cheltuieli se găsescă bani. Suntă câteva zile de cândă serdarulü Omer pașa a avut auă audiință de trei ore la Sultanulă; de aci se trage conclusiunea că i se va încredința orecomanda superiora asupra trupel oră concentrate la Dunăre în contra Principatelor, de care Porta nu este mulțumită. Acesta este cu atătu mai probabiu, că nu se póte tăgădui talentulu militară a lui Omer pașa, deși steaua sea este aprópe d’a apune, fiindăcă în scurtă timpü vor ieși din scala militară d’alți bărbați cari vor întuneca gloria su! trecută. ROMANUL 720 APRILIA: 343 OPERAȚIUNI FINANCIARIE TURCESCI. IHabulu vienesc „Wanderer“ publică un corespondință de la Constantinopole, pe care o reproduce«TM, lăsîndă respunderea confratelui nostru de la Viena „Cuvintele geniale și memorabile a celui mai mare diplomat” al secolului nostru: „voiu lua bani ori unde-i vomi găsi“, n’au făcuții de sîcuru nici unui bărbații de Stată uă intipărire mai adincă, de cătii asupra ministrului nostru Fuad Pașa, care e um surisă de doliu pe buzele de ’naintea caselorgele, și se gândesce a inventa mijiloce noue, neusitate încă, spre a face bani. Astafelă a trămîsă pe Ahmed Velik Efendi, care cu mare erudițiune împreună renumele unei onestități severe, ca comisarii imperialii la Brussa cu misiunea, comună tutorii comisarilor imperiali trămîși în provincii d’a descoperii abuzurile și d’a face dreptate. Se vede însă că , pe lîngă aceste scopii publică, s’a mai dati lui Achmet Vefik Efendi instrucțiuni secrete, căci îndată dupe sosirea lui la Brussa ’și-a procurați uă listă de toți locuitorii avuți, mai cu semă de supuși creștini. Scurții timpii dupe acesta fură chiămați înaintea lui Achmet Vefik, însă in deosebi umilă este unulu. Cei d’ănteiu primai ordinea a aduce în termină de doue de ei și patru ore la Konak 5000 lei; bietul lomii îndresiii a întreba: Pentru ce? pentru care scapă ? Respunsulii laconică fu: vei aduce 10,000 lei. Nenorocitul repetă întrebarea lui: Pentru ce? și respunsulü fu îndouirea sumei, adică 20.000 1. Strîngerea acestei sume fu esecutată cu tota severitatea și cu miciaiocele ingeniose ce le saă întrebuința Turcii. Acestă procedură respîndită terare în publică, astufelă, că nîraine nu îndresni a reclama, a face cea mai mică obiecțiune, fi noulă imposită fu plătită fără nici uă contestare, sau mai bine din cândă fiecare se supunea răpirii moderne, cu speranța că va afla dreptate aici la guvernă. Și într’adevĕru, a COLEGIULU ACTUALU ALU CARDINALILORU. Fiindăcă Papa Piu IX este coprinsft d’ua bólá seriosa, și fiindă că în vîrsta sea înaintată este pucină probabiă uă însenetoșire, póte c’ară fi de ore care interesă câte-va notiție asupra colegiului de cardinali, cari voră avea se nlagă, reuniți în conclave, pe succesorele lui. Aimariulă papală pentru anul 1864 prela membrii sântului colegio (sacro collegio) în numera de 64. Din aceștia 17 au fost numiți de Papa Grigorie XVI, ceilalți de actualele Papă. Celă după urmă cardinală din timpul lui Leo XII, Benedetto Barberini, a murită în anulă trecută. Cela mai bătrână dintre cardinali este Antonio Tostî mai ’nainte ministru de finanețe, în vîrstă de 88 de ani; dupe vechime in cardinalată este celă mai vechiu cardinala Decanulufântului colegiu, Mario Mattei, în vîrstă de 72 ani și de 32 ani cardinală. Sunt patru cardinali cari au trecută peste vîrstă de 80 ani; doar spredecesă trecută virata de 70 ani. Numai dour sunt în etate mai mică de 50 ani. In colegiulă cardinaliloră se află 8 francesi, 6 germani și unguri, 4 spanioli, 1 portugesa, 1 englesă, 1 belgiană, peste totu 21 străini și 43 italiani. Din cardinalii italiani cei mai mulți sunt născuți în Italia centrală și meridională. De la alegerea lui Piu IX, adică de la anul 1846 au murită 65 cardinali, din cari doui din timpul lui Piu VII, șapte din timpul lui Leo XII, 34 din pontificatulu lui Grigorie XVI, și 21 numiți de pontifulă actuală. Intre 64 cardinalii actuali se află 38 arhhiepiscopi și episcopi. Cardinalii cari nu sunt episcopi locuescă la Roma, între dăcșrî se aflu 10 diaconi; cardinalulu Antoneli este din numerală loră. Patru cardinali sunt monarhi, facă parte de ordine religiose, și anume: ordinea Benedictiniioră, Dominicanilor, Minoriților — Conventual!, și Minoriților — Oservanți. Din familiele princiala ale Romei se află numai un singură membru în colegială cardinalilor familia Altieri. De nobilimea romană sunt cardinalii Patrizii și Dipietro. Ceilalți cardinali născuți în staturile romane sau es paiale suntă din nobilimea provincială sau dintre burgess. Opiu cardinali au făcută uă carieră diplomatică (nunciatură); opiu suntă doctori în dreptu. Toți ceilalți suntă lauriațî în teologie și au făcută uă carieră de funcționari. Atribuțiunile Consiliului judițianu. Art. 49. Cosiliulă judițiană se pronunță asupra tutuoră intereselor d esclusivă locale ale județului, fară projudiciulu aprobațiunei cerute pentru validitatea încheieriloru sale, în cașurile și modulă prevedutu în capitolul« următorii. El este chemată a se rosti și asupra tuturoră obiecteloru ce i se deferă de către corpul ă legiuitorii său de către guvernă. Art. 50. In fie care an, consiliulu votésá bugetul cheltuielilor anului viitorii și mijlocele pentru a le acoperi; asemenea cerceteză și încheie lumile veniturilor și cheltuielilor anului trecută. Art. 51. Veniturile județului se compună acumă demâdată: 1) . De contribuțiunile adiționale pentru trebuințele județului, votate de constiință județană, în margine de autoritare puterei legiuitare, pe lingă contribuțiunea directă către Stată. Aceste contribuțiuni sunt: a) . Obligatorie, pentru acoperirea cheltuelilor, ce legea pune în sarcina județului. b) . Facultative, pentru acele cheltuieli, ce consiliulă județană ară găsi cu cale a vota, spre întâmpinarea vreunui altă interesă ală județului. 2) . Din o subvențiune din casa Statului in proporțiune cu cheltuielile ce trecă de la Administrațiunea centrală în sarcina județului. Cifra acestei subvențîuni se ficșeze pe fiecare ană de legea financiar (bugetulă) 3) . De alte venitunî întămplătore ce se pot înfiița, de trecaterea pe poduri stabilite cu cheltuiala județului, etc. Art. 52. Cheltuielile județului sunt: 1) obligatori, 2) facultative. Obligatorii sunte tóte cheltuielele ce legea pune în sarcina județului și pe care consiliul« este datoră a le trece neapărată pe fie care an, în bugetul județului Ele sunt mai cu osebire următorele: 1) . Chiria și reparațiunile localuriloră pentru Tribunale, prefectură și casarma de semiarmî, destinate județului, cumpanarea și întreținerea mobiliarului trebuitorii pentru acesta. 2) . Legile membriloru comitetului permanentă, aceea a secretaturului consiliului județeană și a celorălalțî impiegați ce depindă de acestu consiliu, precum și tóte cheltuielile cancelariei. 3) . înființarea, căndă vară ajunge mijlocele, iară pănă atunci chiria localului, precumă și întreținerea și mobilarea închisorilor civile ale județului, în care nu se cuprindă vise inchisorile centrale atârnate directă de Stată. 4) . întreținerea drumurilor și podurilor județiane, precum și a altora lucrări publice ce legio le arupune în sarcina județului. 5) . Legile și cheltuielile de drumă pănă la cifra ce se va ficșa prin o disposițiune specială, a ingineriloru și a altoră impiegați de poduri și șosele în serviciulu județului. 6) . Cheltuiala tipărire listelor electorale ale județului și a listelor« jurațiiară, căndă se va înființa acesta instituțiune. 7) . Cheltuiala membrilor consiliului ce s’ară trimite de către elă cu vreo însărcinare în județ. 8) . Cheltuiala aședămintelor e de instrucțiune, conformă legei de insrucțiune publică, ajutorul ce s’ar acorda comunelor sărace pentru instrucțiunea primară. 9) . Jumătate din cheltuiala alcătuirea tabeleloră decemali pentru statuia civilă. 10) . Instrucțiunea spitaliloru și așezămintelor de binefacere atârnate de județu, cheltuiala întreținerii copîilorii găsiți (lepădați) și a smintițiloru, întru cată aceștia n’ar găsi adăpostire Iin aședămintele statului, ale județului sau ale particolarilor, astăzi în ființă, i și întru cătu s’ar recunosce de consiiiă sau de comitetulă permanentă neputința comunelor respective de a acoperi acea cheltuială. 11) . Cheltuiala organisării și întreținerii unui serviciu de poștă de scrisori, între capitala județului și comunele principale. 12) . O sumă destinată pentru cheltuelele intemplatare și neprevăzute ale județului. Cheltuelele facultative se voteză de consiliă în marginile mijlocelor ce s remănă județului dupe acoperirea cheltueleloru obligatorii. 1 Art. 53. Tóte veniturile si cheltuelele județului trebue se figureze în bugetu și in semnele județeane. Nici o stremutare de cheltueli nu se póte face de la unu capitală la altulil, nici de la unu articolă la altură au bugetului, fără prealabila autoritare a consiliului județană și fără aprobarea Domnului. Art. 54. In luna ce urmeza închiderea sesiunii consiliului, unii est traetă ală sernilor județului, regulată dupe natura veniturilor și a cheltuelelor, se publică în Monitorul Oficială și se depune în arhivele Camerei legiuitore. Asemenea se va urma și cu bugetele pană într’o lună dupe aprobarea loră. Semele se depună totoșădată în cancelaria comitetului permanentă, ani de vară sta deschise timpă de o lună, ori cui va voi a se cerceta. Art. 55. Consiliuli județeanu otărasee lefile tuturoră impiegații oră plătiți de județă. Ele numesce d’a dreptură pe toți impiegații carii priimescă retribuțiune de la dănsulă. Art. 56. O casă de pensiune se va institui în fiecare reședință de județă de către constliuță județeanu, pentru impiegații sei particulari. Art. 57. Consiliul decide despre înființarea și îmbunătățirile stabilimentelor publice atârnate de județu. Art. 58. Eră autorisă împrumuturile ce ar fi de neaperată nevoc a se contracta pe câmpia județului, înstrăinerile și schimbările averei ce ar poseda județulu, precumă și transacțiunele atingatorii de acestă avere. Art. 59. Eră autorisă pornirea și urmărirea înaintea tribunalelor, a proceseloru privitorie la averea județului, fie pentru a reclama, fie pentru a apera fără prejudicială glăsuirei Art. 88, alineatulă 5 a legei de față. Urmăririle proceselor se voră face potrivită Art. 106 Art. 60. Consiliul statuează asupra construcțiunei drumurilor și podurilor județeane, canaleloru și a altoru lucrări publice, ce ar avea a se face, sau în totalis sau în parte, cu cheltuiala județului. Art. 61. Urmându a se esecuta vreo lucrare de înființare, de întreținere sau de reparațiune, ating blomie de mai multe județe, fie-care județă interesată este chemată a se pronunța asupra unoru asemenea cestiuni; în casă de neunire, guvernulăotărasce, dupe ce a ascultată întâmpinările fiecăruia consiliu în parte, consultândă și opinia consiliului de Stat. Art. 62. Consiliuiă adoptă proectele, planurile, devisurile (suneturile) aceloră lucrări a căroră cheltueală se votesci de ele, afară dacă ar însărcina cu acesta pe comitetul permanentă. Art. 63. Clasificarea drumurilor județiane ca și a acelora ale Statului, se face prin o lege, dupe ce se va supune mai nainte Camerei legiuitare socotința consilielor județea respective. Art. 64. Consiliul pronunță asupra esecutărei lucrurilor ce intereseză totu odată pe mai multe comune ale județului, precum și asupra părței de cheltuială ce se cuvine a se purta de fiecare comună, după ce va fi cerută mai nainte socotința consiliurilor respective. Aceste păstrază însă dreptul de a reclama la consiliul de Stată, asupra hotărîrei consiliului județianu pînă în 40 dile de la notificareaotărîrei. Art. 65. Consiliuiă pronunță asupra cereriloru privitóre la înființarea, desființarea sau schimbarea dileloră de târgă în județă. Art. 66. Consiliuiă își dă socotința asupra modificăriloru propuse la circonscripțiunea (otarele) actuale ale județelor, ale plaseloru (ocaleloru) și ale comuneloru, precum și asupra designațiunei residențelor de sub-prefectură. Art. 67. Consiliuiă póte însărcina pe unul sau pe mai mulți din membrii săi de a aduna la fața locului șeiințele de care ar avea trebuință în marginea atribuțiunelor sale. El pote corespunde cu autoritățile constituite și cu funcționarii publici pentru a dobindi asemenea șeiințe. Dacă după două cereri, constatate prin corespondință, vreo autoritate administrativă subalternă n’ară fi urmat« a da șelințele cerute, consiliuiă póte delega pe unulă sau pe mai mulți din membrii săi pentru a se dobândi la fața locului, pe cheltuiala personala a disei autorități, afară când ea ar dovedi că întărzierea n’a provenită din vina sa. Art. 68. Consiliuiă județianu póte face reglemente pentru administrarea intereselor speciale ale județului, pe care le publică în forma prevăzută la art. 98 și 99 a legei de față; pentru a asigura esecutarea lor, ele póte statornici pedepse bănesci pînă la 200 lei. Aceste reglemente nu potă însă atinge obiecte deja prevenute de legi și de reglementele administrațiunei generale, ce sunt de sine desființate de îndată ce administrațiunea generală ar statua în urmă asupra obiectelor reglementate de constiință județiană. La casă de nemulțumire asupra otărîrei administrațiunei generale, se referă la consiiinlă de Stată. Art. 69. Consilință județiană pate adresa d’a dreptulă ministeriului din întru, prin președintele seă, reclamațiunele ce ar găsi de nevoie a face în interesulă esclusivu specială și locală ală județului, esprimândă opiniunea și dorințele sale asupra stărei și trebuințeloră diferitelor servicii publice, întrucâtă privesce pe acelă interesă. A doua zi dupe închiderea fiecăreia sesiuni, biuioală trimite ministeriului din întru tote procesele verbale ale ședințelor. (Va urma). Pentru LEGE înființarea Consiliurilor județiane. ( Vețli No de la 6 Aprilie). CAPITOLULU II. Teatrulu celui Mare. Vineri la 10 Aprilie 1864. SOCIETATEA DRAMATICA va juca, luptă patronagială comercianțiloră din Capitală, piesa: SPIRI1ST MERITU. SAMBATA 11 APRILIU, teatrul de luptă direcțiunea d-lui Millo va juca, în beneficiulă domne! CONSTANDINESCU, piesa: ADAM SI EVA SAU Potopuluiul Noe. SE DĂ CU CHIRIE Stabilimentală supra-scrisului din delu Spiri, ori de a cultiva crescerea viermiloră de mătase, sau de a se fabrica semănță. Doritorii se voră adresa la suptă-însemnatulü. A. Izescă. Semință de gândaci de metase, de cea mai bună calitate, alesă de însuși d. Ion Brătianu, se află în deposită la administrațiunea acestui diariu, cu doui sfanți și dramulă.