Romanulu, iulie 1866 (Anul 10)

1866-07-02

410 I -1 ■■wiiuH a iVim I— w*' ty——— ROMANULÜ a IULIU. Cașurile și modulă urmăririi se voru regula prin anume lege. Disposițiuni speciale în condicele pe­nală voru determina penalitățile pre­­țuitorilor­. Art. 30. Nici ună Romănă fără au­­torisațiunea guvernului nu póte intra în serviciul­ unui Statu fără ca însuși prin acesta să-și pârdă naționalitatea. Estradarea refugiațiloră poliției este oprită. TITLULU III. Despre puterile Statului- Art. 31. Tóte puterile Statului emană de la națiune care nu le póte exercita decât și numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate în Con­­stituțiunea de fașiă. Art. 32. Puterea legislativă se exer­cita colectivă de către Domnii și re­­presentațiunea națională. Representațiunea națională se împarte în două Adunări: Senatulu și Adunarea Deputaților­­. Ori­ ce lege cere învoirea a căroră trei e rausuri ale puterii legiuitore. Nici o lege nu pate fi supusă sanc­țiunei Domnului de cată după ce se va fi discutată și votată liberă de majo­ritatea ambelor. Adunări. Art. 33. Inițiativa legiloră este dată fie căreia din cele trei ramure ale pu­­terii legislative. Totuși ori­ce lege relativă la veni­turile și cheltuelile Statului s’an la con­­tigentul­ armatei, trebue se fie votată mai sintâiă de Adunarea deputațiloru. Art. 34. Interpretațiunea legilor, cu dreptu de autoritate, se face numai de puterea legiuitóre. Art. 35. Puterea executivă este în­credințată Domnului, care o esercită în modulă regulată prin Constituțiune. Art. 36. Puterea judecătorescă se ©n gorcită de Curți și Tribunale. Hotăririle și sentințele lor­ se pronund­ă în vir­tutea legel și se esecuta în numele Domnului. Art. 37. Interesele exclusive județene «aă comunale se regulază de către con­­siliurile județene sau comunale după principiile așe jale prin Constituțiune și prin legi speciale. CAPITOLUI AJ I. Thipr» reprezentarea naționilB­ Art. 38. Membri amăndurord Adu­­nărilor­ represintă națiunea, era nu nu­mai județul­ sau localitatea care i-a numită. Art. 39. Ședințele Adunărilor­ sunt­ publice. Cu tote aceste fie­care Adunare se formază în comitetă secretă, după ce­rerea președintelui saă a fiece membri. Ea decide în urmă cu majoritate ab­solută dacă ședința trebue redeschisă în publică asupra aceluiași obiectă. Art. 40. Fie­care din Adunări veri­fică titlurile membriloră săi și judecă contestațiunile ce se ridică în acestă privință. Art. 41. Nimeni nu pate fi totă­lă­ dată membru ală uneia și ale celei­­alte A­­dunări. Art. 42. Membrii uneia sau celel­alte Adunări numiți de Guvernă într’u­ funcțiune salariată, pe care o primescă, încatază de a fi deputați și nu’și reiau exercițiulu mandatului foră de cătă în virtutea unei nouă alegeri. Aceste disposițiuni nu se aplică mi­niștrilor­. Legea electorală determină incom­patibili­tățile. Art. 43. La fie­ care sesiune, Adu­narea deputaților­ își numesce preșe­dintele , vice - președinții și compune biuroulă seu. Art. 44. Senatulă alege din sinulă seă pe Președintele și pe cel duoi Vice-Președințî al sef, cumu și pe cel­­alți Membri al Biroului seu. Art. 45. Ori-ce resoluțiune este lua­tă cu majoritatea absolută a sufrage­­lor și, afară de cea ce se va statornici prin regulamentele Adunărei în privin­ța alegerilor­ și presentațiunilor­. In casă de irapărțală a voturilor, proposițiunea în deliberațiune este res­pinsă. Nici una din Adunări nu pote lua uă Te soluțiune dacă majoritatea Membri­­lor­ se! nu se găsesce întrunită Art. 46. Voturile se dau prin scu­lare și ședere, prin viu graia sau prin scrutină secretă. Un« project» de lege nu pate fi a­­doptată de cătă după ce s’a votată ar­­ticolu Cu articolul Art. 47. Fie­care din Adunări are dreptul­ de anchetă. Art 48. Adunările au dreptul­ de a amenda și de a despărți în mai multe părți articolele și amendamentele pro­puse. Art. 49. Fie­care membru al­ Adu­­narilor­ are dreptul ă a adresa Miniștri* for­ interpelări. Art. 50. Ori­cine are dreptul ă a a­­dresa petiționi Adunărilor, prin mijlo­cirea biuroului sau a unuia din mem­brii sei. Fia*­care din Adunări are dreptul ă de a trimite Miniștriloră petițiunile ce-I suntă adresate. Miniștrii sunt­ datori a da esplicațiuni asupra coprin­derii loră ori de căte ori Adunările ar cere-o. Art. 51. Nici unul­ din membrii uneia sau celol-alte Adunări nu pate fi ur­mărită sau prigonită pentru opiniunile și voturile emise de dănsulă în cur­­sul r esercițiului mandatului seă. Art. 52. Nici un­ membru al­ uneia sau celel­alte Adunări, nu pate în tim­­pulă sesiune­, se fie nici urmărită, nici arestată în materie de represiune, de cătă cu autorisațiunea Adunării din ca­re face parte, afară de casula de vi­nă vădită. Detențiunea sau urmărirea unui mem­­­bru ală uneia sau celel­alte Adunări este suspendată în totu timpul ă sesiu­ne!, dacă Adunarea o cere. Art. 53. Fie­care Adunare determi­nă prin regulimentulă seu, modulă du­pă care ea își exercită atribuțiuniie. Art. 54. Fie­ care din Adunări deli­­berază și iaă resoluțiunile lorii sepa­rate, afară de cozurile anume specifi­cate in Constituțiunea de faciă. Art. 55. Fie-care din ambele Adu­nări are dreptulă exclusivă, de a exer­cita propria sea poliție prin Președin­tele ei, care singură, după încuviin­țarea Adunării, póte da ordină guardei de servicii. Art. 56. Nici uă putere armată nu se pute pune la ușile sau în jurulu uneia sau alteia din Adunări, fără în­voirea ei. SECȚIUNEA I. Despre adunarea deputaților­. Art. 57. Adunarea deputaților­ se compune de deputați aleși în modulă indicată mai roșui. Art. 58. Corpură electorală este Îm­părțită în fie­care județă, în patru co­­legiuri. Art. 59. Facă parte din întâială co­­legiă acel cari au veniți fonciară de 300 galbeni in susă. Art. 110. Facă parte din aiă dncilea colegiu, acei care au unat venită fon­­ciară de 300 galbeni în josă până la 100 inclusivă. Art 61. Facă parte din ală treilea colegiu al« orașelor», comercianții și industrialii cari plătesc­ către Stată o dare de 80 lei Suntă scutiți de ceasă in acestă co­legiu, tóte profesiunile liberale, ofițe­­rii în retragere, profesorii și pensio­narii Statului. Art. 62. Aceste trei colegiuni alegă directă. Cele duce d’ăntâiă câte ună depu­tata fiă­ care, oră ce fu de ală treilea, precurmi urm­ază: Bucuresci șase; Iași patru; Craiova, Galați, Pioasei, Focșani, Bărladă, Bo­toșani câte trei; Piteșci, Bacău, Brăi­la, Romană, Turnu~Seve­rină căte dubl; âră cete­alte căte umilă; peste totă cinci­­zeci și optă. Tote orașele unul districtă formază unu singur­ colegiu cu orașulu de re­ședință. Art 63. Facă parte din colegiulă ală patrulea toți aceia care plăte-că o da­re către Stată ori cătă de mică și ca­­re nu intră in nici una din categoriile de mai susă. Acestă colegiu alege la ală cincilea gradă ună deputată de districtă. Cinci­zeci de alegători numescă ună delegată. Delegații întruniți la reședința dis­trictului, a legii pe deputată. Art. 64. Censula nu se pate dovedi de cătă prin rolul­ de contribuțiune, chitanțele sau avertismentele din par­tea împlinitorilor, de dări pe anulă în­cetată și pe anulă curentă. Art. 65. Legea electorală bolnrasce tote cele-alte condițiuni cerute de la alegători precurmi și mersul­ operațiu­­nilor­ electorale. Art. 66. Spre a fi eligibilă trebue: a) A fi Română de nascere, sau a fi primită marea împământenire. b) A se bucura de drepturile civile și politice. c) A avea vârsta de dupe-jeci cinci ani împliniți. d) A fi domiciliată in România. Legea electorală va determina inca­t­­acitățile. Art. 67. Membrii Adunărei deputați- oră sunt­ aleși pentru patru ani. SECȚIUNEA II. Despre Senatul- Art. 68. Membrii Senatului se alegă căte duci de fie­care județă, unulă de colegiulă fratein compusă de proprie­tarii de fonduri rurale din județă cari au ună venită fond­ară de trei sute galbeni celă­pucinu; «elă­altă de ală cncilea colegiu ală orașeloră reședințe compusă de proprietarii de nemișcă­­tóre avendu una venită fondiară de 300 galbeni în josă, comformă art. 70. Venitulă se dovedeșce prin rolurile de contribuțiune. Art. 69. Aceste doue colegiuri vo­­tăză separată și alegă fie*care câte ună representantă la Senat­. Art. 70. In orașele unde nu s’ară găsi ună numeră de 100 alegatori pen­tru a forma celă d’ală cincilea colegiu acestă numără se va complecta cu pro­prietarii județului, posedândă ună ve­nită fond­ară între 300 și 100 galbeni, preferindu-se pararea cei mai greă im­puși, și dr­ășanii asupra proprietarilor­ de moșii. Art. 71. Dacă intre cei mai greă impuși ară fi mai mulți cu același ve­nntă, și dăcă prin numerasă lor, el ar covârși pe celă cerută pentru com­­­plectarea colegiului, eliminarea priso­sului se va face prin tragere la sorți. Art. 72. Legea electorală determină celelalte condițiuni cerute de la ale­gători, precum­ și mersulu operațiu­­niloru electorale. Art. 73. Universitățile din Iași și Bucuresci trimite fie-care câte un­ mem­­bru la Senate, alesă de profesorii uni­­versităței respective. Art 74. Spire a putea fi alesă la Se­nate este nevoe: 1 °). A fi Română de nascere sau na­­turalisată. 29­. A se bucura de drepturile ci­vile și politice. 30). A fi domiciliata in România. 4 °). A avea vîrsta de 40 ani, 5#). A avea ună venită de ori­ce natură de 800 galbeni, dovedita în mo­dulă prevăzută la Art. 6>. Art. 75. Sunt­ dispensați de acestă clasă: a) Președinții sau Vice-președinții ai vre­unei Adunări legislative. b) Deputații cari au făcută parte din trei sesiuni. c) Generalii. d) Coloneii­ ce au o vechime de t­rei ani. e) Cel ce au fost­ miniștri sau a­­jienți diplomatici ai țerei. f) Cel ce voru fi ocupată în timpu de ună ană funcțiunile de Presidențe de Curte, de Procurori generală, de consilieră la curtea de Casațiune. g) Cel cu diplomă de doctoratu sau de licențiată de ori-ce specialitate cari­n timpu de șase ani voră fi esercitată profesiunea loră. Art. 76. Voră fi de dreptă membri ai Senatului. 1) Moștenitorul­ Tronului la vârsta de 18 ani, însă elfi nu va avea votă deliberativă de­câtă la vârsta de 25 ani. 2) Mitropoliții și episcopii eparhioți. Art. 77. Membrii Senatului nu pri­mescă nici o dotațiune nici indemnitate. Art. 78. Membrii Senatului se alegă pe 8 ani și se învescă pe jumătate la fie care patru ani prin tragerea la sorț! a unui Membru de fie­care județă. Art. 79. Membrii eșiți sunt­ reeli­­gibili. Art. 80. La casă de disoluțiune Se­natulă se reunesce în întregul­ seu. Art 81. Ori­ ce întrunire a Sena­tului afară de timpulu sesiunel Adu­­nărea deputațiloru este nulă de față. CAPITULU II. Despre Domnii și Miniștri. SECȚIUNEA­­ Despre Domniă. Art. 82. Puterile constituționale ale Domnului sunt­ ereditare, în linie co­­borâtóre directă și legitimă a Măriei Sale Principelui Carulă­­, de Hohen­­zollern Sigm­azingen, din bărbată în barbatu prin ordinul ă de primogeni­­turâ și cu inclusiunea perpetuă a fe­meilor­ și coborîtorilor- loră. Coborîtorii Măriei Sale vor­ fi cres­cuți în renigiunea ortodoxă a răsăritului. Art. 83. In lipsă de coborîtor­i în linie bărbătescă a Mărie Sale Corolă I de Hohenzollern Sigmaringen, succe­siunea Tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre frații sei sau coborî­orilor­ acestora, după regulile stator­nicite în articolul­ precedentă. Dacă nici unul­ dintre frații sau co­­borîtorii soră nu s’ară mai găsi în via­ță, sau ar declara mai dinainte, că nu primescă Tronulă, atunci Domnitorul­ va putea numi succesorulă sef dintr'o dinastie suverană din Europa cu pri­mirea representațiunei naționale, dată la forma prescrisă de Art. 84. Dacă nici una nici alta nu va avea locă, Tronulă este vacantă. Art. 84. La casă de vacanță a Tro­nului ambele Adunări se întrunescă de îndată într’o singură Adunare, chiară fără convocațiune, și celă mai tăriiă pînă în optă zile de la întrunirea loră, alegă unii Domnii dintr’o dinastie su­verană din Europa occidentală. Prezența a trei pătrimi din membrii cari compună fie­care din ambele Adu­nări, și majoritatea de doue treimi a membrilor­ presinți sunt­ necesare pen­tru a se putea procede la acastă a­­legere. La casă cândă Adunarea nu se va fi făcută în termenul­ mai susă prescrisă, atunci în a noua zi la amâjî, Adună­rile întrunite voră păși la alegere ori care ară fi numarul­ membrilor­ pre­­senți și cu majoritate absolută a vo­turiloră. Dacă Adunările s’ară afla disolvate în momentul­ vacanței Tronului, se va unna după modulă prescrisă la Art. următorii. In timpul­ vacanței Tronului, Adu­nările întrunite vor­ numi o Locote­­nență Domnescă compusă de trei per­­sone care va esercită puterile Dom­­nesci pînă la suirea Domnului pe Tronă In tóle­cașurile mai susă aretate vo­­tulă va fi secretă Art. 85. La mortea Domnului Adună­rile se intronescă chitiră fără convoca­țiune, celă tărită 10 zile după declara­­rarea morței. Dacă din întâmplare ele au fostă di­solvate mai ’nainte, și convocațiunea loră a fost h­otărtifi în od­ală de disol­­vare pentru că epocă in urma celoră 10 zile, atunci Adunările cele vechi se adună pint­ru întrunirea acelora cari că a le Înlocui. Art 86. De la data morței Domnului și pînă la depunerea jurămîntului a suc­cesorului sef la Tronă, puterile con­stituționale ale Domnului suntă eserci­­tate In numele poporului Român»­ de mi­niștri Întruniți In consiliu și sub o loră responsabilitate. Ar. 87. Domnulă.este majoră la vârsta de 18 ani împliniți. La suirea sa pe Tronă, el­ va de­pune mai ăntâiă în finulă Adunăriloră întrunite urm­ătorulă jurămintă: ,,Jură de a păzi Constituțiunea și le­­„gile poporului Română, de a mănține „drepturile lui naționale și Integritatea „teritoriului.*’4 Art. 88. Domnulă tn viața fiiidă, pate numi­tă Regență compusă de trei per­­sone, care după mortea Domnului se e­­sercite puterile Domnesc! în timpulu mi­norității succesorului Tronului. Acastă numire se va face cu primirea repre­sentațiunei naționale, dată in forma pre­scrisă la Art. 84 din Constituțiunea de faciă. Regența va esecuta totu de vădată și tutela succesorului Tronului, în tim­­pul­ minorității acestu­a. Deca la mortea Domnului, Regența nu s’ar găsi numită și succesorul­ Tro­nului ar fi minoră, ambele Adunări în­trunite vor fi numi­tă Regență, proce­­dăndă după formele prescrise la Art. 48 din Constituțiunea de faciă. Membrii Regenței nu intră în func­țiune de cată după ce voru fi depusă solemnă, înaintea ambelor. Adunări în­trunite jurămintulă prescrisă prin art. 87 din Constituțiuni de faciă. Art. 89. Dacă Domnulă se afla in im­posibilitate­­ o domni, Miniștrii, după ce au constat legalmente acestă imposibi­litate, convocă îndată Adunările. Aceste­a alegă Regența care va forma și tutela. Art. 90. Nici uă modificațiune nu se póte face Constituțiunei în timpulu Re­genței. Art. 91. Domnulă nu va putea fi totă­­de­cădată și șefulă unui altăjStată fără consimțimântulă Adunărilor!». Nici una din Adunări nu póte deli­bera asupra acestui obiect­, daca nu voru fi presenți celă pușină doue treimi din membrii cari le compună și oțărî­­rea nu se póte lua decătă cu doue treimi din voturile Membrilor­ de faciă. Art. 92. Persona Domnului este ne­­violabilă. Miniștrii lui suntă respun­getori. Nici una actu­ală Domnului nu póte avea tărie deca nu va fi contra-semnatu de unu ministru care prin acesta chiară devine respunsetoră de acelă actu. Art. 93. Domnul o numeșce și revoltă >6 miniștrii sei. Elă sancționază și promulgă legile. Elu póte refusa sancțiunea s­a. El­ are dreptul­ de amnistie in ma­terie politică. Are dreptul­ de a erta sau micșora pedepsele în materii criminale, afară de cea ce se statornicesce în privirea Mi­niștrilor­. Elu nu póte suspenda cursulă urmă­rirea séu ală judecăței, nici a inter­veni prin nici ună modă în administra­­ia justiției. Elu numesce sau confirmă în tote func­­țunile publice. Elu nu pote crea o nouă funcțiune fră uă lege specială. Elu face regulamente necesarii pen­tru esecutarea legilor, fără se p0tă vre­­oădată modifica séu suspende legile, și nu póte scuti pe nimeni de esecutarea eră. Elă este capulă puterei armate. Elă conferă gradurile ruin­tare în con­formitate cu legea Elă va conferă decorațiunea romană conformă unei anume legi. Ela­ are dreptul­ de a bate monedă, conformă unei legi speciale. Elă incheiă cu Statele străine Con­­vențiunile necesarii pentru comerciu, navigațiune și alte asemenea; insă pen­tru ca aceste acte se aibă autoritatea indatoritare, trebue mai ăntâiă a fi su­puse puterei legislative și aprobate de ea Art. 94. Legea fixaza Iinta civilă pen­tru durata flă­cării Domnii. Art. 95. La 15 Noembre ală fie­cărui ană, Adunarea deputaților­ și Senatu­lui se Întrunescă fără convocațiune, daca Domnulă nu le-ar convocată mai Di­nainte. Durata flă­cârii sesiuni este de trei luni. La deschiderea sesiunei, Domnulă es­­pune prin unii Mesagiu starea țezei, la care Adunările facă răspunsurile loră. Domnulă pronund­ă închiderea sesiunei. Elă are dreptul ă de a convoca un sesiune estraordinară Adunările. Elă are dreptul ă de a disolva am­bele Adunări de uădată sau numai una din ele. Actul ă de disolvare trebue se conție convocațiunea alegăitoriloră pînă la două luni de zile și a Adunăr­loru pină în trei luni. Domnulă póte amăna Adunările, pr­­eumi», amânarea nu pot« esceda terme­­nulă do­uă lună, nici a fi reînoită In aceeași sesiune fără consimțimântulă A­­dunăriioru Art. 96. Domnulă nu are alte puteri de cătă acele date lui prin Constituțiune CAP. II. Despre Miniștrii. Art. 97. Nu póte fi Ministru de cătă­celă care este Română din nașcere, sar celă care a dobândită împământenire. Art. 98. Nici­ ună membru al fi fami­liei domnitore nu pote fi ministru. Art. 99. Dacă miniștrii nu ar fi mem­bri al Adunărilor, el potü lua parte la desbaterea legiloră, fără a avea însă și dreptul­ de a vota. La desbaterile Adunărilor, presența celă puțină a unui Ministru e necesară. Adunările potă esige presența Mi­niștrilor­ la deliberațiunile lor­. Art. 100. In nici ună casă ordinală verbală sau înscrisă ale Domnului nu póte apăra pe un­ Ministru de răs­pundere. Art. 101. Fie-care din ambele A­­dunări precumă și Domnul­ au drep­tul­ de a acuza pe miniștrii și al tri­mite dinaintea înaltei Curți de Casa­țiune și justiție, care singură in sec­țiuni unite este tn drept, a­ judeca, a­­fară de cele ce se voru statua prin legi în ceea ce privesce esercițiulu ac­țiunea civile a părței lăsate și în ceea ce privește crimele și delictele comise de Miniștrii, afară de esercițiulu func­­țiunea loră. Punerea sub acusațiune a Miniștri­lor­, nu se póte rosti de­câtă prin ma­joritate de două treimi a membrilor­ de faciă. Uă lege presentată la cea d’ftate in sesiune, va determina cozurile de res­ponsabilitate pedepsele aplicatele Miniș­­trilor și modulu de urmarire in contra lor, atâtu în privirea acusațiunei admisă de representațiunea națională, câtă și în privirea urmărire­ din partea părților­ lesate. Acusațiunea pornită de representa­­țiunea națională contra Miniștrilor­, se va susținea de ea însăși.

Next