Romanulu, iulie 1866 (Anul 10)
1866-07-02
410 I -1 ■■wiiuH a iVim I— w*' ty——— ROMANULÜ a IULIU. Cașurile și modulă urmăririi se voru regula prin anume lege. Disposițiuni speciale în condicele penală voru determina penalitățile prețuitorilor. Art. 30. Nici ună Romănă fără autorisațiunea guvernului nu póte intra în serviciul unui Statu fără ca însuși prin acesta să-și pârdă naționalitatea. Estradarea refugiațiloră poliției este oprită. TITLULU III. Despre puterile Statului- Art. 31. Tóte puterile Statului emană de la națiune care nu le póte exercita decât și numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate în Constituțiunea de fașiă. Art. 32. Puterea legislativă se exercita colectivă de către Domnii și representațiunea națională. Representațiunea națională se împarte în două Adunări: Senatulu și Adunarea Deputaților. Ori ce lege cere învoirea a căroră trei e rausuri ale puterii legiuitore. Nici o lege nu pate fi supusă sancțiunei Domnului de cată după ce se va fi discutată și votată liberă de majoritatea ambelor. Adunări. Art. 33. Inițiativa legiloră este dată fie căreia din cele trei ramure ale puterii legislative. Totuși orice lege relativă la veniturile și cheltuelile Statului s’an la contigentul armatei, trebue se fie votată mai sintâiă de Adunarea deputațiloru. Art. 34. Interpretațiunea legilor, cu dreptu de autoritate, se face numai de puterea legiuitóre. Art. 35. Puterea executivă este încredințată Domnului, care o esercită în modulă regulată prin Constituțiune. Art. 36. Puterea judecătorescă se ©n gorcită de Curți și Tribunale. Hotăririle și sentințele lor se pronundă în virtutea legel și se esecuta în numele Domnului. Art. 37. Interesele exclusive județene «aă comunale se regulază de către consiliurile județene sau comunale după principiile așe jale prin Constituțiune și prin legi speciale. CAPITOLUI AJ I. Thipr» reprezentarea naționilB Art. 38. Membri amăndurord Adunărilor represintă națiunea, era nu numai județul sau localitatea care i-a numită. Art. 39. Ședințele Adunărilor sunt publice. Cu tote aceste fiecare Adunare se formază în comitetă secretă, după cererea președintelui saă a fiece membri. Ea decide în urmă cu majoritate absolută dacă ședința trebue redeschisă în publică asupra aceluiași obiectă. Art. 40. Fiecare din Adunări verifică titlurile membriloră săi și judecă contestațiunile ce se ridică în acestă privință. Art. 41. Nimeni nu pate fi totălă dată membru ală uneia și ale celeialte Adunări. Art. 42. Membrii uneia sau celelalte Adunări numiți de Guvernă într’u funcțiune salariată, pe care o primescă, încatază de a fi deputați și nu’și reiau exercițiulu mandatului foră de cătă în virtutea unei nouă alegeri. Aceste disposițiuni nu se aplică miniștrilor. Legea electorală determină incompatibilitățile. Art. 43. La fie care sesiune, Adunarea deputaților își numesce președintele , vice - președinții și compune biuroulă seu. Art. 44. Senatulă alege din sinulă seă pe Președintele și pe cel duoi Vice-Președințî al sef, cumu și pe celalți Membri al Biroului seu. Art. 45. Ori-ce resoluțiune este luată cu majoritatea absolută a sufragelor și, afară de cea ce se va statornici prin regulamentele Adunărei în privința alegerilor și presentațiunilor. In casă de irapărțală a voturilor, proposițiunea în deliberațiune este respinsă. Nici una din Adunări nu pote lua uă Te soluțiune dacă majoritatea Membrilor se! nu se găsesce întrunită Art. 46. Voturile se dau prin sculare și ședere, prin viu graia sau prin scrutină secretă. Un« project» de lege nu pate fi adoptată de cătă după ce s’a votată articolu Cu articolul Art. 47. Fiecare din Adunări are dreptul de anchetă. Art 48. Adunările au dreptul de a amenda și de a despărți în mai multe părți articolele și amendamentele propuse. Art. 49. Fiecare membru al Adunarilor are dreptul ă a adresa Miniștri* for interpelări. Art. 50. Oricine are dreptul ă a adresa petiționi Adunărilor, prin mijlocirea biuroului sau a unuia din membrii sei. Fia*care din Adunări are dreptul ă de a trimite Miniștriloră petițiunile ce-I suntă adresate. Miniștrii sunt datori a da esplicațiuni asupra coprinderii loră ori de căte ori Adunările ar cere-o. Art. 51. Nici unul din membrii uneia sau celol-alte Adunări nu pate fi urmărită sau prigonită pentru opiniunile și voturile emise de dănsulă în cursul r esercițiului mandatului seă. Art. 52. Nici un membru al uneia sau celelalte Adunări, nu pate în timpulă sesiune, se fie nici urmărită, nici arestată în materie de represiune, de cătă cu autorisațiunea Adunării din care face parte, afară de casula de vină vădită. Detențiunea sau urmărirea unui membru ală uneia sau celelalte Adunări este suspendată în totu timpul ă sesiune!, dacă Adunarea o cere. Art. 53. Fiecare Adunare determină prin regulimentulă seu, modulă după care ea își exercită atribuțiuniie. Art. 54. Fie care din Adunări deliberază și iaă resoluțiunile lorii separate, afară de cozurile anume specificate in Constituțiunea de faciă. Art. 55. Fie-care din ambele Adunări are dreptulă exclusivă, de a exercita propria sea poliție prin Președintele ei, care singură, după încuviințarea Adunării, póte da ordină guardei de servicii. Art. 56. Nici uă putere armată nu se pute pune la ușile sau în jurulu uneia sau alteia din Adunări, fără învoirea ei. SECȚIUNEA I. Despre adunarea deputaților. Art. 57. Adunarea deputaților se compune de deputați aleși în modulă indicată mai roșui. Art. 58. Corpură electorală este Împărțită în fiecare județă, în patru colegiuri. Art. 59. Facă parte din întâială colegiă acel cari au veniți fonciară de 300 galbeni in susă. Art. 110. Facă parte din aiă dncilea colegiu, acei care au unat venită fonciară de 300 galbeni în josă până la 100 inclusivă. Art 61. Facă parte din ală treilea colegiu al« orașelor», comercianții și industrialii cari plătesc către Stată o dare de 80 lei Suntă scutiți de ceasă in acestă colegiu, tóte profesiunile liberale, ofițerii în retragere, profesorii și pensionarii Statului. Art. 62. Aceste trei colegiuni alegă directă. Cele duce d’ăntâiă câte ună deputata fiă care, oră ce fu de ală treilea, precurmi urmază: Bucuresci șase; Iași patru; Craiova, Galați, Pioasei, Focșani, Bărladă, Botoșani câte trei; Piteșci, Bacău, Brăila, Romană, Turnu~Severină căte dubl; âră cetealte căte umilă; peste totă cincizeci și optă. Tote orașele unul districtă formază unu singur colegiu cu orașulu de reședință. Art 63. Facă parte din colegiulă ală patrulea toți aceia care plăte-că o dare către Stată ori cătă de mică și care nu intră in nici una din categoriile de mai susă. Acestă colegiu alege la ală cincilea gradă ună deputată de districtă. Cincizeci de alegători numescă ună delegată. Delegații întruniți la reședința districtului, a legii pe deputată. Art. 64. Censula nu se pate dovedi de cătă prin rolul de contribuțiune, chitanțele sau avertismentele din partea împlinitorilor, de dări pe anulă încetată și pe anulă curentă. Art. 65. Legea electorală bolnrasce tote cele-alte condițiuni cerute de la alegători precurmi și mersul operațiunilor electorale. Art. 66. Spre a fi eligibilă trebue: a) A fi Română de nascere, sau a fi primită marea împământenire. b) A se bucura de drepturile civile și politice. c) A avea vârsta de dupe-jeci cinci ani împliniți. d) A fi domiciliată in România. Legea electorală va determina incatacitățile. Art. 67. Membrii Adunărei deputați- oră sunt aleși pentru patru ani. SECȚIUNEA II. Despre Senatul- Art. 68. Membrii Senatului se alegă căte duci de fiecare județă, unulă de colegiulă fratein compusă de proprietarii de fonduri rurale din județă cari au ună venită fondară de trei sute galbeni celăpucinu; «elăaltă de ală cncilea colegiu ală orașeloră reședințe compusă de proprietarii de nemișcătóre avendu una venită fondiară de 300 galbeni în josă, comformă art. 70. Venitulă se dovedeșce prin rolurile de contribuțiune. Art. 69. Aceste doue colegiuri votăză separată și alegă fie*care câte ună representantă la Senat. Art. 70. In orașele unde nu s’ară găsi ună numeră de 100 alegatori pentru a forma celă d’ală cincilea colegiu acestă numără se va complecta cu proprietarii județului, posedândă ună venită fondară între 300 și 100 galbeni, preferindu-se pararea cei mai greă impuși, și drășanii asupra proprietarilor de moșii. Art. 71. Dacă intre cei mai greă impuși ară fi mai mulți cu același venntă, și dăcă prin numerasă lor, el ar covârși pe celă cerută pentru complectarea colegiului, eliminarea prisosului se va face prin tragere la sorți. Art. 72. Legea electorală determină celelalte condițiuni cerute de la alegători, precum și mersulu operațiuniloru electorale. Art. 73. Universitățile din Iași și Bucuresci trimite fie-care câte un membru la Senate, alesă de profesorii universităței respective. Art 74. Spire a putea fi alesă la Senate este nevoe: 1 °). A fi Română de nascere sau naturalisată. 29. A se bucura de drepturile civile și politice. 30). A fi domiciliata in România. 4 °). A avea vîrsta de 40 ani, 5#). A avea ună venită de orice natură de 800 galbeni, dovedita în modulă prevăzută la Art. 6>. Art. 75. Sunt dispensați de acestă clasă: a) Președinții sau Vice-președinții ai vreunei Adunări legislative. b) Deputații cari au făcută parte din trei sesiuni. c) Generalii. d) Coloneii ce au o vechime de trei ani. e) Cel ce au fost miniștri sau ajienți diplomatici ai țerei. f) Cel ce voru fi ocupată în timpu de ună ană funcțiunile de Presidențe de Curte, de Procurori generală, de consilieră la curtea de Casațiune. g) Cel cu diplomă de doctoratu sau de licențiată de ori-ce specialitate carin timpu de șase ani voră fi esercitată profesiunea loră. Art. 76. Voră fi de dreptă membri ai Senatului. 1) Moștenitorul Tronului la vârsta de 18 ani, însă elfi nu va avea votă deliberativă decâtă la vârsta de 25 ani. 2) Mitropoliții și episcopii eparhioți. Art. 77. Membrii Senatului nu primescă nici o dotațiune nici indemnitate. Art. 78. Membrii Senatului se alegă pe 8 ani și se învescă pe jumătate la fie care patru ani prin tragerea la sorț! a unui Membru de fiecare județă. Art. 79. Membrii eșiți sunt reeligibili. Art. 80. La casă de disoluțiune Senatulă se reunesce în întregul seu. Art 81. Ori ce întrunire a Senatului afară de timpulu sesiunel Adunărea deputațiloru este nulă de față. CAPITULU II. Despre Domnii și Miniștri. SECȚIUNEA Despre Domniă. Art. 82. Puterile constituționale ale Domnului sunt ereditare, în linie coborâtóre directă și legitimă a Măriei Sale Principelui Carulă, de Hohenzollern Sigmazingen, din bărbată în barbatu prin ordinul ă de primogeniturâ și cu inclusiunea perpetuă a femeilor și coborîtorilor- loră. Coborîtorii Măriei Sale vor fi crescuți în renigiunea ortodoxă a răsăritului. Art. 83. In lipsă de coborîtori în linie bărbătescă a Mărie Sale Corolă I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai în vârstă dintre frații sei sau coborîorilor acestora, după regulile statornicite în articolul precedentă. Dacă nici unul dintre frații sau coborîtorii soră nu s’ară mai găsi în viață, sau ar declara mai dinainte, că nu primescă Tronulă, atunci Domnitorul va putea numi succesorulă sef dintr'o dinastie suverană din Europa cu primirea representațiunei naționale, dată la forma prescrisă de Art. 84. Dacă nici una nici alta nu va avea locă, Tronulă este vacantă. Art. 84. La casă de vacanță a Tronului ambele Adunări se întrunescă de îndată într’o singură Adunare, chiară fără convocațiune, și celă mai tăriiă pînă în optă zile de la întrunirea loră, alegă unii Domnii dintr’o dinastie suverană din Europa occidentală. Prezența a trei pătrimi din membrii cari compună fiecare din ambele Adunări, și majoritatea de doue treimi a membrilor presinți sunt necesare pentru a se putea procede la acastă alegere. La casă cândă Adunarea nu se va fi făcută în termenul mai susă prescrisă, atunci în a noua zi la amâjî, Adunările întrunite voră păși la alegere ori care ară fi numarul membrilor presenți și cu majoritate absolută a voturiloră. Dacă Adunările s’ară afla disolvate în momentul vacanței Tronului, se va unna după modulă prescrisă la Art. următorii. In timpul vacanței Tronului, Adunările întrunite vor numi o Locotenență Domnescă compusă de trei persone care va esercită puterile Domnesci pînă la suirea Domnului pe Tronă In tólecașurile mai susă aretate votulă va fi secretă Art. 85. La mortea Domnului Adunările se intronescă chitiră fără convocațiune, celă tărită 10 zile după declarararea morței. Dacă din întâmplare ele au fostă disolvate mai ’nainte, și convocațiunea loră a fost hotărtifi în odală de disolvare pentru că epocă in urma celoră 10 zile, atunci Adunările cele vechi se adună pintru întrunirea acelora cari că a le Înlocui. Art 86. De la data morței Domnului și pînă la depunerea jurămîntului a succesorului sef la Tronă, puterile constituționale ale Domnului suntă esercitate In numele poporului Român» de miniștri Întruniți In consiliu și sub o loră responsabilitate. Ar. 87. Domnulă.este majoră la vârsta de 18 ani împliniți. La suirea sa pe Tronă, el va depune mai ăntâiă în finulă Adunăriloră întrunite următorulă jurămintă: ,,Jură de a păzi Constituțiunea și le„gile poporului Română, de a mănține „drepturile lui naționale și Integritatea „teritoriului.*’4 Art. 88. Domnulă tn viața fiiidă, pate numită Regență compusă de trei persone, care după mortea Domnului se esercite puterile Domnesc! în timpulu minorității succesorului Tronului. Acastă numire se va face cu primirea representațiunei naționale, dată in forma prescrisă la Art. 84 din Constituțiunea de faciă. Regența va esecuta totu de vădată și tutela succesorului Tronului, în timpul minorității acestua. Deca la mortea Domnului, Regența nu s’ar găsi numită și succesorul Tronului ar fi minoră, ambele Adunări întrunite vor fi numită Regență, procedăndă după formele prescrise la Art. 48 din Constituțiunea de faciă. Membrii Regenței nu intră în funcțiune de cată după ce voru fi depusă solemnă, înaintea ambelor. Adunări întrunite jurămintulă prescrisă prin art. 87 din Constituțiuni de faciă. Art. 89. Dacă Domnulă se afla in imposibilitate o domni, Miniștrii, după ce au constat legalmente acestă imposibilitate, convocă îndată Adunările. Acestea alegă Regența care va forma și tutela. Art. 90. Nici uă modificațiune nu se póte face Constituțiunei în timpulu Regenței. Art. 91. Domnulă nu va putea fi totădecădată și șefulă unui altăjStată fără consimțimântulă Adunărilor!». Nici una din Adunări nu póte delibera asupra acestui obiect, daca nu voru fi presenți celă pușină doue treimi din membrii cari le compună și oțărîrea nu se póte lua decătă cu doue treimi din voturile Membrilor de faciă. Art. 92. Persona Domnului este neviolabilă. Miniștrii lui suntă respungetori. Nici una actuală Domnului nu póte avea tărie deca nu va fi contra-semnatu de unu ministru care prin acesta chiară devine respunsetoră de acelă actu. Art. 93. Domnul o numeșce și revoltă >6 miniștrii sei. Elă sancționază și promulgă legile. Elu póte refusa sancțiunea sa. El are dreptul de amnistie in materie politică. Are dreptul de a erta sau micșora pedepsele în materii criminale, afară de cea ce se statornicesce în privirea Miniștrilor. Elu nu póte suspenda cursulă urmărirea séu ală judecăței, nici a interveni prin nici ună modă în administraia justiției. Elu numesce sau confirmă în tote funcțunile publice. Elu nu pote crea o nouă funcțiune fră uă lege specială. Elu face regulamente necesarii pentru esecutarea legilor, fără se p0tă vreoădată modifica séu suspende legile, și nu póte scuti pe nimeni de esecutarea eră. Elă este capulă puterei armate. Elă conferă gradurile ruintare în conformitate cu legea Elă va conferă decorațiunea romană conformă unei anume legi. Ela are dreptul de a bate monedă, conformă unei legi speciale. Elă incheiă cu Statele străine Convențiunile necesarii pentru comerciu, navigațiune și alte asemenea; insă pentru ca aceste acte se aibă autoritatea indatoritare, trebue mai ăntâiă a fi supuse puterei legislative și aprobate de ea Art. 94. Legea fixaza Iinta civilă pentru durata flăcării Domnii. Art. 95. La 15 Noembre ală fiecărui ană, Adunarea deputaților și Senatului se Întrunescă fără convocațiune, daca Domnulă nu le-ar convocată mai Dinainte. Durata flăcârii sesiuni este de trei luni. La deschiderea sesiunei, Domnulă espune prin unii Mesagiu starea țezei, la care Adunările facă răspunsurile loră. Domnulă pronundă închiderea sesiunei. Elă are dreptul ă de a convoca un sesiune estraordinară Adunările. Elă are dreptul ă de a disolva ambele Adunări de uădată sau numai una din ele. Actul ă de disolvare trebue se conție convocațiunea alegăitoriloră pînă la două luni de zile și a Adunărloru pină în trei luni. Domnulă póte amăna Adunările, preumi», amânarea nu pot« esceda termenulă două lună, nici a fi reînoită In aceeași sesiune fără consimțimântulă Adunăriioru Art. 96. Domnulă nu are alte puteri de cătă acele date lui prin Constituțiune CAP. II. Despre Miniștrii. Art. 97. Nu póte fi Ministru de cătăcelă care este Română din nașcere, sar celă care a dobândită împământenire. Art. 98. Nici ună membru al fi familiei domnitore nu pote fi ministru. Art. 99. Dacă miniștrii nu ar fi membri al Adunărilor, el potü lua parte la desbaterea legiloră, fără a avea însă și dreptul de a vota. La desbaterile Adunărilor, presența celă puțină a unui Ministru e necesară. Adunările potă esige presența Miniștrilor la deliberațiunile lor. Art. 100. In nici ună casă ordinală verbală sau înscrisă ale Domnului nu póte apăra pe un Ministru de răspundere. Art. 101. Fie-care din ambele Adunări precumă și Domnul au dreptul de a acuza pe miniștrii și al trimite dinaintea înaltei Curți de Casațiune și justiție, care singură in secțiuni unite este tn drept, a judeca, afară de cele ce se voru statua prin legi în ceea ce privesce esercițiulu acțiunea civile a părței lăsate și în ceea ce privește crimele și delictele comise de Miniștrii, afară de esercițiulu funcțiunea loră. Punerea sub acusațiune a Miniștrilor, nu se póte rosti decâtă prin majoritate de două treimi a membrilor de faciă. Uă lege presentată la cea d’ftate in sesiune, va determina cozurile de responsabilitate pedepsele aplicatele Miniștrilor și modulu de urmarire in contra lor, atâtu în privirea acusațiunei admisă de representațiunea națională, câtă și în privirea urmărire din partea părților lesate. Acusațiunea pornită de representațiunea națională contra Miniștrilor, se va susținea de ea însăși.