Romanulu, noiembrie 1866 (Anul 10)
1866-11-19
342 ROMANULU 19 NOEMBRF dependință, pentru că mai multă decătu oricare altul« este convinsă că potă fi concese fără ca drepturile națiunii ce represintă se fiu vetamate în ceva. Acumă darn căndă stindarmlă nostru flutură asupra Veneziei, este neapărată ca se cugetămă a întări tóte ordinile Statului, aplicăndu ne a desvolta tóte elementele de putere și de fidelitate ce posede. Italia nu póte și nu trebue se cerească atenție, de la Europa, industria, cultura, creditulu; ea este obligată a contribui de acumă înainte la prosperitatea universale cu tóta activitatea de care este capabile, facîndu se derâde forțele abundand ce Provedința a pusă într’Insa și cari pîn’acumă au fostu distrase de tristele condițiuni ale patriei. Cămpul ă astei activități neaperate este deschisă tutuloru. De la tatfilu de familiă, trecîndu prin administratorele comunii și ală provinciei, pînfi la ohnistru, toți aă obligațiunea d’a-și da măna, d’a se ajuta reciproce, după sfera lorii de acțiune. Domnia vóstra va bine voi a se sili se concure ,țin parte I la acésta intențiune, ținò ndu mă comptu essetú de condițiunile morali și materiali ale provinției sale și de ce este de făcută pentru îmbunătățirea și prosperitatea sea. Acolo unde acțiunea particulariloru este încetă și defectuosa, trebue se căutați a o stimula, a o suplini chiară pînă ce-șî va relua vigorea, daru nu trebue a ave presumpțiunea d’a pune în locului ei acțiunea guvernului singură, spre a nu slăbi acele forțe ce trebuiesc renăscute și ținute viine. Fiți încredințați că veți fi făcută multă pentru educațiunea politică a administrațiior fi dv., căndă, conservăndă deplinare autoritate, tî veți fi redusă a simpli mai pucina trebuința amestecului dv. și a recurge mai puțina la inițiativa dv. Trebue ca libertatea se servesca a descapla și a ține vina la omeni conscitația propriei lor demnități și propriei lor si puteri, a face eficace simplimentului respunderii și alu solidarității, a intorce facultățile active ale inteligințeî și ale sufletului în folosulu prosperității generale, său încasă contrariu, acea libertate nu servesc» de cătă a deschide calea ambițiuniloru vulgare și cupiditațiloru fosofile ale celor« mai aodacioși și mai întreprinde tori. Apoi, pentru ca Statuii se potă procede, prosperă și vigurosu, în misiunea sea, făr’a asorbi, nici împedica, nici turbura in nici unufern, activitatea cetâțianîtoru, guvernulu trebue se aproonîseze prin înțelepte disposițiuni diversele părți ale administrațiunii, se distingă și se definescă cu precisiune funcțiunile iei, și în aceste funcțiuni se paiă ómeni probi, inteligeiți, laborioși cari, satisfăcuți d’a câștiga din concursul« loră dă compensare cuviînciosit și onestă, se le placă a împlini cu eficacitate datoria ce are totă cetățianulu unei țeze libere d’a coopera la binele tutorii celoru lalți. Acumă cândv o se avemă timpii, trebue se examinămă instituțiunile nóstre la lumina acestora principie, spre a ne asigura dacă suntă conforme loru. Este neaparatu a avéuă legislațiune simplă, repede, pucina costătoriă. Acésta este să opere cu care guvernul are de scopu a procede cu prudință, derft cuotărîre, și pentru care are nevoiă de concursulu funcționariloru coloră mai autorisați, și mai aleșii de concursulu și de ajutoriul Parlamentului. P’acestu concursă și p’acestu ajutoriű completa mai ales a guvernulu, și are nncrederea că, în situațianea așta de schimbată în care se află națiunea, represibilanții sei își voi üntorce ochii și îngrijirile spre cestiunile urgicil ce se raporta la afacerile interiore ale Statului. Tótă lumea, tu adeverit, vede cătă este de arginte a restaura creditulu publică, a lărgi și reînviua sorgințile averii publice, a deschide altele noue, a căuta cari suntă chieltuielele nefolositorie, escesive sau neproducătorie, spre a le reduce sau a le suprime, spre a una de chieltuielele productive cu cumpetit și precauțiune, spre a introduce în tote serviniele unu spiritu severe de economia și de moralitate, fără care este cu neputință ca țara se se restabilescă și se-și redobîndăscă puterile. Acesta misiune nu e numai a guvernului, și nu privesce numai financier si pe Stată. Comunile și provinciele cari aă financiere loru proprie și ’ntinse facultății d’a pune la contribuțiune averile private, nu trebue, din parte-le, se perda din vedere că potă esercita, prin acestă dispu, uă mare influință asupra averii Statului, deci se cuvine că comunile și provinciele se procedă cu prudință căndă este vorba de a impune, și se considere că nu e mare lucru pentru particular dacă averea loru sufere uă însușinare în urma voinței represintanțiloră națiunii, sau în virtutea unei deliberațiuni a comunei sau a provinciei. Și fiin ducă desordinile în financiele comunii ș’ale provinciei se resolvă în desordine pentru Statu, care nu e bogată și prosperă de cätu cându particularii și masorzi suntă bogați și prosper, este folositoră daru ca voința d’a cheltui se fiă stîmperată d’acésta cugetare, și, la nevoia, de consiliele vóstre autoritate, și de remediere aretate de lege. Nu este mai puțina arginte d’a face se dispară acele milione de ómeni ce nu scru carte, căci suntü sătată pentru Italia și cea mai teribile condamnare a guvernelor trecute. Căci exemple vechie și noue confirmă adevărul, că unii poporu póte arătă cătu scie, și că nu se va pute ascepta nimica mare, nimică durabile, nimica gloriosă de la Hă națiune care nu s’ar îngriji de locă d’a se vindeca de lepra indipranției. Asemenea asupra acestui puntu, comunii ® și provinciele sunt ă chrămate de lege a aduce cooperațiunea loru, și ele vorü face-o cu atătă mai multă activitate, cu cară se vor găndi că crescerea culturei ș’a instrucțiunei servesce, nu numai la desvoltarea bogăției, ci dă încă și cele mai bune garanții pentru securitatea publică. In adeverii, inteligințele cultivate, consciințele luminate înțelegu că orice cetățiană póte și trebue se concure cu partea lui la menținerea ordinii, adică la oservarea legii, nu numai respectăndu-o, ci și făcendu a se respecta și invocăndu-o la nevoie. In facia unui cărpu de activitate atâtu de întinsă, plălu de nobile ș’arătă de secundă, este de crezutu că partidele politice în cari e împărțită pîn’acumu represintațiunea parlamentariă, ▼oră vede necesitatea d’a se disolve, pentru a se recompune s'a se grupa după cerințele nouelor condițiuni ale țerei. Nu este vorba în acestă momentu d’a grăbi mai multu sau mai pucinu pregătirile unui resbelu neînlăturată, nici d’a-î prescrie mai multă sau mai pucina termenile apropiate, nici d’a olări caracterulu lui. Nu mai póte existe astă-di uă partită care se aibă de programă prudință. Astăzi este vorba d’a guverna Italia și d’a o administra astafelü încătă se fie bogată, puterică, fericită, și se contribuiesca și ea, prin operea sea, la progresulu civilisațiunii universale. Ar fi de cuviință ca orice partită politică se intre In viața parlamentariă c’un programă de djuvernămețtă și de administrațiune completă, și că, lasându la uă parte simpatiei» personali, urele personali sau municipali, represintanții țerei se se grupeste după principii și sisteme. In acestă chipa, instituțiunile parlamentari» cu sinceritate esercitate, vor aproba tótă fecunditatea și totă eficacitatea de care sunt ă capabili pentru bine. Atunci, îmbunătățirile și reformele, producte ale unei sincere și large discusiuni, nu vom ave destinata nestabile a partitelor împărțite într’ună modă nemărginită. La acestei nouă opere de îmbunătățire și de reforme vor contribui cu eficacitate nouele provincie, moștenitori ale acelei înțelepciuni politice, care o avută uă parte atătă de mare in civilisațiunea italiană. In fise, dacă In cei șase ani trecuți, pînă acumă a trebuită mai ’nainte de tote a tinde la unificarea instituțiunilor legiuitorie și administrative, pentru a face din septe State deosebite una singură ligatu ala Italiei, este timpu acum si ca Italia, una, se esamina care suntă instituțiunile cele mai apte administrațiunii sale. Insă pentru ca acestă esame se fiă folositoră, se cuvine a fi făcută cu maturitate, și trebue a ne păzi d’a confunde necesitatea și folosulu îmbunătățirii cu mania inovării. Trebue ca instituțiunile se trecu printr’unu timpu de încercare cuviinciosă, se fiă studiate în disposițiunile și în aplicațiunile lor, pentru a trage din ele unu mare folosă. Invețămintele ce a trebuită se dobîndiți, prin speranța vóstru, în exercițială funcțiuniloră ce ați ocupată, voră contribui multă la acestă resultată și veți bine-voi a face pe guvernă se profite din ele, cu asigurarea că voră fi apreciate, și că utilitatea loru va fi atătă mai avantagios, cu cătă veți fi profitată, mai multă, fără prejudiciu pentru propriele vostre oservări, de oservările celoră cari au avută pensiunea a studia instituțiunile nóstre în practică. Italia In momentul ă căndă dobindesce deplinarea independință, se află în posesiunea tutorii instrumentelorü de libertate, și prin urmare, a tutorii condițiunilor, necesarie pentru dobîndirea prosperității, puterii și măririi, însă tóte ar fi nefolositorie dacă activitatea cetățianiloru nu s’ar aplica cu ardere a le face se de fructulu loră. Veți fi asicurată, domnule Prefectă, c’ați interpretată bine intențiunile guvernului, alunei căndu, fără a ve feri de ostenelile ce ve suntă impuse de funcțiunile d-vastre, veți fi stimulatu și făcută eficace activitatea administraților- voștri, facându se se întrunesca silințele loră ș’ale d-vóstre spre totu acelașă scopă. Ministru Ricasoli. SCOPULU COMITETULUI COMERCIALE ȘI INDUSTRIALE DIN BUCURESCI. Intr’uă societate bine organisată trece ca tóte clasile se lucreze spre progresulu comune, pentru ca se potă ajunge în același timpu la ținta la care este menită. Societatea este in mare ceea ce familia este în mică, și, precumu uă familiă nu póte fi fericită, căndă anulă seă mai mulți din membrii sei suntă în nenorocire, totă asemenea și că națiune nu póte fi fericită, căndă chiară numai că clase a iei este necultivată și înapoiată. Gradul clară de desvoltare ală unei societăți se consideră dupe gradul de progresă în care se găsescă tote ramurile ce compună societatea. Uă națiune numai atunci se pote numi civilizată căndă tote clasele sociale sunt cultivate. Astăzi dlată cândă prin noua constituțiune avemă oă dinastiă stabile și ereditară, alesă din una din familiile cele mai ilustre ale Europei luminate, astăzi, căndă avemă dreptulu celu mai mare ale omului: libertatea întrunirilor, astăzi, căndă tóte ramurile societății nóstre se mișcă ca se ajungă la ună gradă mai inultă de desvoltare, este nedemnă și chiară nedreptă ca numai ramurea Comerciale și Industriale se fiă indiferinte pentru sartea iei, și, prin indiferențiă se aducă obstaclu la progresulă celorălalte ramuri sociale. Comercială și Industria jucá ună rolă forte însemnată în societățile moderne, ele pună astăzi în contactă națiunile cele mai depărtate ale globului. Țera nostrá este menită, prin posițiunea sa, a juca ună rolă însemnată și în sfera Comerciale și Industriale. — Arătă posițiunea iei geografică cătă și fertilitatea solului iei, o chiamă se știe loculă între națiunile cele civilizate. Puntală geografică ce ocupămă în Europa este inelulă lanțului ce unesce luminatură Ocidinte cu Oriintele; acestă pantă clară este menită ca se atragă luminile Ocidintelui și se le reflecte asupra Orientelui, împinși de aceste rațiuni, dă parte din corpuri comerciale și Industriale din Capitale, luăndă inițiativa s’a constituită în comitată provisorii Comerciale și Industriale, și face apelă căldurosă la toți Domnii Comercianți și Industriali ca se visă fiecare se le de concursură și luminile d-loră. Băndă numerală comercianților și industriașiloră întruniți va fi celă puțină de una sută persone, se va procede la formarea Comitatului definitivă, prin alegere de Președinte, vice-Președinte, secretari și membri. Comitatul definitivă constituindu-se va cere îndată de la guvernă care se constitue camera de Comerciă, alesă prin votulă comercianțiloră și industriașiloră. Camera de Comerciă înființăndu-se, acestă comitată se va pune în relațiuni directe cu corpuri comerciale și industriale și totă de uădată și cu Camera de comerciă, va priimi proiectele și luminile de la corpuri, le va desbate în senula scă și le va înainte Camerei de Comerciă, care la răndulă scă le va desbate din nou și se va comunica Guvernului și Guvernul Corpurilor legislative. — Aci credemă că vom găsi nișce frați legiuitori, cari vor pune să baie solidă comerciului și industriei naționale, căci toți sunt fii ai aceleiași mame-Patrie și dorescă prosperitatea iei. Acestă Comitată va mai cere Camerei de Comerciă ca se stăruiască pe lângă Guvernă a înființa scule de Comerciă, scule politecnice, bănci, burse, căi de comunicare, poștă maritimă și alte stabilimente cari desvoltă Comercială și industria unei țere; se mai slăbuescâ asemenea a se face legi și regulamente cari se apere comercială și industria naționale; se lumineze camera de comerciă la facerea proiectelor de tarife vamale, se prepare proiecte de reorganisare a corporațiunilor pe basile solide ale asociării. In fine acestă Comitată va fi interpretată între corpuri comerciale și industriale și Camera de comerciă, și totă devadată și centrulă de relațiuni cu celelalte comitate comerciali și industriali, ce sperămă că se voră mai forma și în judecie. Se începe să dară a ne întruni, a ne asocia, a lucra, și se simă șirum că vomă reeși, căci unirea dintre frați este binecuventarea scopului ce ei urmarescă. Matache Avram, Stefan Ioan, Preda Pandele, din orașiul Cămpulungă, județul Muscel și în calitate de delegați amă procedată la alegerea deputatului celui de ală 4-le colegiu, pentru onor. Cameră a deputaților. Alegătorii sau delegații presinți amu fostă în numeră de 162, numirea biurourilor și votarea s’a urmată după tóte regalele și la despuiărea scrutinului s’a constatată că d-nu Scarlat Târnavilu a avută pentru d-lul 10 voturi, d-nu loan Potoceanu 24, d-nu Procopie Constentinescu 47 și d-nu Grigore Iorgulescu 81. Biuroulă fiindă compusă de d-nu loan Potocenu ca președinte, de d-soră Dimitrii Petrovici și Constandin Vlădescu ca secretari, și de alți doui scrutători a proclamată în fada adunării alegătorilor, de deputată pe d-nu Grigore Iorgulescu ca unulă ce a întrunită mai multe voturi, și formăndă actă pentru acesta, adunarea s’a risipită și alegătorii au plecată pe la casele loră. Audimă că astăzi d-nu primară a convocată prin barabană de ală douile pe delegații câți s’aă mal găsită în orași6 și în numeră de 22 aă procesă din mod la votare și s’ară fi alesă ună altă deputată anume d-nu Procopie Constantinescu cu 16 voturi. Domnule Ministrul ca delegați, neputândú abusa de încrederea alegetorilor noștri, protestămă uă asemene alegere ilegale și arbitrariă și stă motivele nóstre. Din momentul ce biuiculă definitivă a proclamată deputată în faca adunării pe d-nu Grigore Iorgulescu și a subscrisă actele relative la acastă alegere, puterea și autoritatea delegată biuroului încetăză și orice lucrare a sea posteriore este ilegale. Dacă acea fracțiune din d - nii delegați ce fără lege s’aă adunată astăzil, aă formată țnă duoă biurou și nui procesă la altă votare se voră fi balăndă pe prescripțiunea art. 68 din legea electorale, care prevede că, alegerea deputaților, sau a senatorilor se face cu majoritate absolută a voturilor, sau relativă la alți douilea scrutină, suntă în erore, și era de ce, biuroulă legalmente constituită evenda in vedere că d-lar Grigore Iorgulescu îi lipsia ună singură votă ca se fiă majoritatea absolută a voturilor, ora în dreptă se încheie ună procesă-verbale și se procede la a doua votare; și pentru că orele erau Înaintate, se puiă în vederea adunării că astă-dl la uă oră lipsată se viiă alegătorii din muoă și cei neveniți se se considere ca absenți și fără dreptă de protestare. Biroulă insă n’a urmată astă-felă, ci proclamăndu deputată pe d-nu Iorgulescu, fără se esiste vr’uă protestațiune, majoritatea delegațiloră a recunoscută lucrarea terminată și cu dreptă a se retrage pe la casile lor, îndată ce ședința s'a ridicată fără a se anunța că a două ședință pentru astăzi. Pe cătă vreme dată, d-e Ministru, alegătorii Deputaților și ai Senatorilor nu se potă aduna ori căndă voră voi de cătă In ijilele anumeotărîte și după regulile prescrise de lege. Pe cătă vreme delegații colegiului nostru s’aă adunată la diția fixată de guvernă și publicată prin Monitoriă. Pe cătă vreme procedarea sea la alegerea deputatului s’a făcută după prescripțiunile legii, și d-nu Iorgulescu s’a alesă cu ună numeră de voturi multă mai mare de cătă au avută ceilalți. Pe cătă vreme biuioulă a proclamată deputată pe d. Iorgulescu în faca adunării fără se proceda lasă a doua votare după art. 68 din legea Electorale. Pe cătă vreme în ședința alegerii, adunarea nu a protestată nici verbale, nici înscrisă, ci consimplundă tacită, ședința sa rădicată și delegații s’aă retrasă in majoritate pe la casile loră, după declararea chiară a biuroului că lucrarea e terminată. Pe cătă vreme din momentulă pro Domnule Ministru, Eri la 7 Noembre, termenu publicată prin Monitorul« Oficială ne amă adunată la localul« consiliului comunală