Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)
1867-01-13
care, décá In adeveră osiile , firmele se fie In dosariele ministerului; vedeți déci acele plângeri suntfundate și deci dupe dânseie ași fi meritată de a fi destituită. — Nu arătă, trimiteți d-le ministru, uă anchetă se eluminezetóte lucrările Tribunalului Argeșă, și de voiți ch’or pe tota timpulă câtă am funcționată ca magistrată , nu me sfiescu, ordonați âncă trimesului de v. de a cere ca oricare din cetățenii și locuitorii distr. Argeșu se presinte reclamațiuni în contra mea décá ar fi avem dü cuvente a se crede lesați în afacerile sale, — eri nu denunoiuri anonime; și Incredințăndu-ve că în tolă d’ama ’mi-amă îndeplinită datoria cu religiositate, ve roga d-le ministru se faceți asta-felu cumă se se rectifice acusările nedrepte aduse în contra mea de d. Cariagdi. Nu ve ceru de a fi reintegrată în funcțiunea mea, pretindă numai ca onerea se-mi fie restabilită, fiind forte tristă ca în vîrsta mea d’astăzi, și dupe indelungele mele servicii, se fiu astufelă lovită. Priimiți etc. N. Viișorianu. Resoluțiune. Considerăndă că în dosarul Ministerului nu se găsesce nici ua plângere formale în contra d- lul Vișorianu, afară de relația revisorului trimese în anul 1859 de acestă Ministeriă și publicată în Monitor^lu No. 29. 1860. Considerăndă că astăfelă fiindă imputările ce se aducă petiționarului de fostul ministru nu potă constitui do cătă nișce simple apreciațiuni ale acelui d. ministru, că, ca nișce simple apreciațiuni, ele nu potă da naștere la nici uă acțiune sau anchetă în contra d-lui Viișorianu . Pe asemene motive, se va pune acesta petițiune la dosar fără a se mai da vermă cursă cererii. I. Cantacuzino. Delegații în unanimitate, considerând« că procedura n’are cuventu de a fi cuprinsă în proiedură de lege,?» cerută înlocuirea acelora 2 aticole prin unu singură articolă. Art. II repartițiunea. Contingentulii si recrutarea se va face conformi legii esistente. Viu D-Ioru Deputați în numele comisiunii a vĕ ruga se bine-voiți a da votulu D-loru Vóstre pentru art. I din proiectur de lege și pentru înlocuirea art. II și 111 cu articolul ce am avut onorea de a vĕ propune. Totu în numele comisiunei vin d-lor deputați a vĕ ruga se va uniți cu ofiniunea d loră delegați cari au cerută o unanimitate d-lui ministru de restelă unu proiectă de lege pentru organisarea armatei țerei. Aportare: Alecsandru B. Știrbei. Domnitoru Deputați. Însărcinată fiindă ca raportare din partea delegaților a diferitelor fi secțiuni în privința proiectului de lege pentru chemarea unui contigentă de 6,100 omeni din clasa anului 1867, amuonorea va supune resultatulă deliberațiuniloru. Din șapte delegați, șase toții două dată cu dorința ce aă esprimată de a căuta tóte mijlocele spre a face economii, au fostă pentru proiectul de lege, delegatulă din secțiunea IV, pe lângă dorința ce aă exprimată celorlalți membri In privința economiilor și, a mai espusă necesitatea imperială agriculturei care simte uă mare lipsă de brațe mai cu suimă după holeră, tifos» și femele ce au decimată țara. In considerațiunea acestoră 2 motive, C-luj a cerută ca contigentulu se fie de 4,000 ómeni. Nefiindă nici o despunere de motive alăturată cu proiectul de lege, D-nii Delegați aă rugată pe d. Ministru de resbelă se binevoiască a da frecare deslușiri. In urma mai multor desbateri ce atacau actuala organisare a armatei, D-nii Miniștrii au răspunsă că actuala organisare a armatei există astăi în puterea unei legi. Proietul de lege de față privesce numai contigentulu. Acestă contigentă in urma reducerilor si făcute In luna lui Augustă suntă de neapărată necesitate atâtă pentru instrucție câtă și pentru disciplină. Incită ceea ce privesce organisarea armatei, Ministerium a declarată că una proiectă de lege este în lucrare, înaintea declarațiunelor formale făcute de d. Ministru de resbelu, toți delegații afară de delegatură secțiunea IV care a menținută contigentulu de 4,000 ómeni ca suficientă, au prii— mită art. 1 din proiectul de lege. Inca in ceea ce privesce art. II și III, aceste două articole sunt copiate întocmai din legea recrutației promulgată la............... ROMANULU 13 IANUARIE. 351 ■ 11-1"*""1 PROIECTÜ DE LEGE Pentru înființarea unei noue sisteme monetare și pentru fabricarea monedelor naționale. ESPUNERE DE MOTIVE. Sistema monetare astă din ființă: Undă incidsă subă tóte punturile de vedere, și anume : 1. Pentru lipsa unei monede representăndâ unitatea monetară, căci leulă nu există de felu. 2. Pentru valorea prea mica a unităței monetare in comparațiune cu însemnătatea transacțiuniloru ; 3. Pentru nepractica împărțire a unități monetare (bulă actuale) în patruzeci parale, fracțiune care ca și unitatea, nu există de feli ; 4. Pentru dificultatea de a constitui din monedele streine, admise în circulațiune, unitatea și fracțiunile acestei sisteme iiciose ; 5. Pentru fluctuațiunea cursului la care sunt dispuse acele monede streine; 6. Pentru grămădirea în țară a monedelor de bilionă (firfirici) și de aramâ ale cărora valore intrinsecă nu corespunde cu valorea loru nominală reclamă inperiosa adoptarea unei nouă sisteme monetară, mai în conformitatea cu trebuințele țerei și cu transacțiunile sale internaționale. Intre tote sistemele monetare ale sumei civilisate, cea mai bună și cea mai practic este acea a Franciei, fiind adoptată de Italia, Belgia și Elveția. Acesta sistemă este cea mai răspăndită In Europa și monedele Francese, Italiano, Belgiano și Elvețiane se primescă în tote Staturile Europei, fără perdere din deplina loră valore. Conferințele internaționale pentru unificarea diferitelor sisteme monetare care s’au ținută în diferitele părți ale Germaniei, s’au pronunciatu în favorea acestei sisteme monetare. Monedele francese de aură sunt de multă în circulațiune la noi, suntemu deja familiarisați cu acea sistemă monetară. In fine fracțiunea cea mai mică a francului, centimulă este mai identică cu fracțiunea cea mai mică a leului, paraua, proporțiunea fiindă de 100 la 108. Pentru aceste consideratie erede, că propunerea de a adopta în țară sistema monetară decimală a Franței nu va intîlni nici un oposițiune, fiindă fără nici uă îndoială cea mai avantagiosă cea mai rațională, cea mai practică și cea mai potrivită cu situația ațiunea nóstru socială și politică. Monedele nóstre naționale de aură și argintă fabricându-se identice cu ale Franciei, voru avea aceiași valo^e intrinsecă, aceiași greutate și dimensiune vor fi aceptate pe deplina lorii valore nominală in Francia, Italia, Belgia și Elveția și’n celelalte țări ale Europei d’uăpotrivă cu monedele Francesc. Avantagele ce rezultă din acesta sunt atîtă de învederate, în căt și se potă abține a le enumera. In proiectul de lege, ce am onorea a va supune, am conservată vechia numire de seă ca unitatea monetară, însă reală noă va fi identică cu franculă și va avea greutatea de cinci grame argintă, din care 4 V, grame argintă fină și '/2 grame alt argiu, și u dimensiune de 23 milimetre. Leulă va fi înpărțită în 100 sutimi cari corespundă cu 108 parale după sistema monetară actuale. Spre a evita cofundarea leului cu leulă vechiă, se pute adăuga pentru una timp care pare Zicerea nou, care va fi de ajunsă spre a depărta orice neî nțelegere. Afară de acesta se înțelege că tóte transacțiunile contractate în urma aplicărei acestei legi se socotescu în lei noul, iară cele din nainte, déci nu coprindu espre sa stipulațiunea de lei noi, se socotescu în leii vechi. Am socotită de cuviință a începe fabricarea monedei Naționale cu piesele de aramă sau bronză, nu numai fiindă că ele lasă «nă profită însemnată în folosulâ Statului, și fiindăcă de acea monedă mențințuse de simpte mai mare și mai imediată necesitate. Lipsa de monedă Națională de aurii și argintă, pănă vomă fabrica și acele piese, se găsesce implinită prin disposițiunea care dă monedelor de aură și argintă ală Franciei, Italiei, Belgiei și Elveției, fabricate după aceași sistemă monetară cursuri legale. Afară de acesta semănă admise în circulațiune și cele alte monede streine de aură și argintă in limitele art. 12 și conformă cu tabela Ut. B. care fixesa cursulu loră. Acestă cursă este supusă modificărilor eventuale după exigențele întîmplătore și in asemenea cazuri ministeriului Financei oră va publica tabele noui. S’a introdusă, mai cu semn în timpulu din urmă un mare câtime de monede de aramă din Austria, cam acolo de multă demonetizare, speculanții cumpără acele monede vechi în valorea loră de greutate metalică și le introducă Clandestin în țară, unde sunt admise în circulațiune p’uă valore nominală mulții mai superiorá decătu valorea lor metalică. In locui acestoră monedi de aramă esă din era monedele de aură și astăfelfi se înpuțineza valorea mijjlocelor de schimbă și prin urmare avuția națională. Uă lege specială pe proibițiunea importului acestoră monede streine de aramă nu există și spre a înplini acesta lacună vom avea onorea a va presinta do uă dată cu acéstä lege, uă lege prin care se popresce cu desăvârșire importuli acestoră monede de aramă. Dérü și legea de proibițiune nu va putea înlătura cu desăvârșire introducerea acestoră monede prin contrabandă și numai de monetizarea loru prin Înființarea monedei Naționale pate fi singurulă mijlocă eficaciă d’a scăpa de acele piese d’aramă, care nu mai au cursă nici la locurile de unde provinfi. Aceste monede de aramă sunt altele pentru partea de dincece și altele pentru partea de dincolo de Milcovu uă împrejurare care aduce mari confusiuni în transacțiunile reciproce, fiindă că piesele de dincolo nu suntu acceptate în plată dincolo de milcovu vice -versa. Uă stare de lucruri anorși mari, care nu póte fi tolerată mai multă. Ministru financeiară. P Mavrogeni. PROIECTU DE LEGE Art. 1. Letară decimală, adoptă sistema moneastafele precumü esistă în Francia, Italia, Belgia și Elveția. Cinci grame argintă din care nouă părți din zece argintă fină și uă parte din «rece »Hagiu, compună unitatea monetară a României sub numire de Leă. Art. 2. Leulă se împarte în una sută sutimi. Art. 3. Monedele Romane suntu: a) în aură. Piesa de 20 lei. ii ii 10 ii ii ii 5 „ b) . In argintă. Piesa de 2 lei. ii ii 1 ii „ ,1 V, sau 50 sutimi. c) . în aramă. Piesa de 10 sutimi. ii ii 1 ii Art. 4. Monedele de aură cuprindu titlul de nouă părți din zece aură fină și uă parte din dece aliagic având urmatórea greutate și dimensiune. Piesa de 20 lei, 6 452/i«»« grame în greutate și 21 milimetre de diametru. Piesa de 10 lei, 3 226/,000 grame în greutate și 19 milimetre de diametru. Piesa de 5 lei, 6,3/i«eograme în greutate și 17 milimetre de diametru. Toleranța titlului este de doue milieme 7,00, n mai multă și ’n mai puțină a titlului exactă. Toleranța greutăței este pentru piesele de 20 și de 10 Iei de doue milieme, 71000i jaru pentru piesele de 5 fei de trei miieme 3,o#t> în mai multă și ’n mai puțină a greutăței esaete. Intrmplatórele diferințe în mai puțină trebuescă a fi compensate prin diferințe în mai multă. Art. 5. Monedele de argintă cuprindă titlul de nouă părți din dece argintii fină și dă parte din dece aliagiö. Greutatea și dimensiunea lor este următorea: Piesa de 2 lei, 10 grame, 27 milimetre diametru. Piesa de 1 lei 5 grame 23 milimetre diametru. Piesa de '/, lei 2 '/„ grame, 18 milimetre diametru. Toleranța titlului este de două miliem 7*00« în mai multă și în mai puțină a titlului exactă. Toleranța greutății este pentru piesele 2 și de 1 leă de cinci mineme 7*poo iară pentru piesele de 1 bă sau 50 susțină de 7 mineme 7/10qa în mai multă și în mai puține a greutății exacte. Art. 6. Monedele de aramă se compună din :.. . 95/kqa de aramă. Idemă .... 4 de cositoră Idemă .... 1/1QQ de zincă. Cu o toleranță de șapte mineme în mai multu și mai pucină. Greutatea și dimensiunea lor este cea urmatore. Piesa de 10 sutimi 10 grame 30 milimetre diametru. Piesa de 5 sutimi 5 grame 25 milimetre diametru. Piesa de 2 sutmi 2 grame 20 milimetre diametru. Piesa de 1 sutimi 1 grame 15 milimetre diametru. Cu o toleranță a greutății de cincispre-zece mineme 15/1000 în mai mult și în mai puțină. Art. 7. După întăis emisiunea monedei de aramă tote compturile statului nu se voru mai ținea în lei vechi și parale, ci în lei noui și sutimi. Asemenea suntă datore tóte stabilimentele publice; toți bancherii, comercianți și industriali a ținea registrele și comptabilitatea loru în lei și sutimi, conformă nouei sisteme monetară. Art. 8. Pentru regularea compturilor și calcularea leiloru vechi și paraleloră in lei noui și sutimi și viceversa ae alătură Tabela lit. A, după care se voru face calculele de transferare a tutuloră compturiloră, obligațiuniloru, bonuritoru, polițiloră, trateloru, $apiseloră, contracteloră și a oricăroru efecte emise înaintea aplicărei legei de faciă. Tóte datoriile contractate înaintea legei de faciă în lei vechi și parale a cărora răfuire se face în urmă, se vor liquida conformă cu acestă tabelă de transformare. Art. 9. Se va fabrica și emite mai târziu moneta de aramă de a cării circulațiune se simte mai imediată necesitate. Monedele de argintă și apoi de aură se vor fabrica și pune în circulațiune treptată și la timpul oportuni. Pentru începută se va fabrica moneda de aramă în următorea cutime: 25.000. 000 piese de 10 su69.000. 000 .... lei 4.000.000 Art. 10. Moneda va avea pe două parte armele ferei și pe la alta indicațiunea valorei nominale și anulă. Art. II. Monedele de aură și argintă ale Franciei, Belgiei, Italiei și Elveției fabricate dupe același sistemă monetară, se voru priimi în ora la tóte casele publice, d’opotrivă cu moneda legală a țerei. Art. 12. Celelalte monede străine de aură și argintă, căre circulă astăzi înord, se voru primi la tóte casele publice încă pentru timpul până căndu se va face emisiunea I, a monedei naționale de argintă și de aură pe preciurile stipulate în tabela lit. B. anexată la acesta lege. După trecerea de șase luni de la Intăia mișune a monedei naționale de argintă și de aură, mondile străine de argintă și aură, afară de cele ce represinta sistema monetară a Franciei, voru înceta d’a mai avea unu cursă legală și obligatoră. Art. 13. Fabricarea monedelor sa va da în întreprindere, luăndu-se tóte precauțiunile necesarii pentru confecționarea lorii identică cu monedele francese, atătă în privința titlului, greutăței și dimensiune! precumu se ști— pusesa prin legea da faciă, cătă și în privința toleranței acordate și a câtimei ceruta și prescrise. Art. 14. Acestă sistemă monetară se pune în aplicare de la data a unei publicațiuni de trei luni termenu fixată de ministerulă financiară. Art. 15. Este interdisă caseloră publice a accepta, după trecerea termenului prevădută la art. 12 alte feluri de monedă de câtă cele legale, Intre care se socotescu și monedele de aur și argintă Francese, Italiano, Belgiane și Elvețiane fabricați? după aceași sistemă monetară. Art. 16. Nimeni nu va fi ținută a accepta în plată monede de aramă pentru u sumă mai mare de trei lei, ori care ar fi suma ce este de plată. Art. 17. După trecere de șase luni de la întâia emitere a monedei naționale, monoxile streine de aramă ce circulă astăzi în țară încetă să d’a mai avea cursă. Art. 18. Corpurile legiuitare fixésa din timpă în timpu, după oportunitatea și in urma propunerea ministrului de financie, felurile și cătimele monedelorü ce se voru fabrica. Art. 19. Monedile naționale usate se voră strânge, topi și se voră înlocui prin altele noui. Cheltuiala acestei operațiuni se va trece în budgetul statului. (Semnată) Min. Financ. P. Mavrogheni. • • ------Domnule Redactare. Bine-voiți ve rogfi a insera în stimabilulii dvriiara respunsulu ce face la publicarea proceselor verbale ale fostului comitetu musicalü din legiunea a II-a. In jrabulu Romănului de la 30 Decembre anula espirate, veți fi publicate procesele verbali încheiate de fostulu comítetu ale înființării musicei acestei legiuni în privința admiterea capeleimaistrului, și fiindăcă acesta comunicată me atinge órecumu pe mine ca șefă al Legiunei în lucrările ce am făcutQ într’acesta, suntu forsatu a e spune și eu Onor, publică în estradă lucrările precurmate. Mai ’nainte de tóte am consultată pe d-niî gardiști despre dorința ce au d'a se înființa uă musică și în acestă legiune, și redândă stăruința ce are majoritatea în favorea înființării musicei, am avută necesitate de unu bună capelă maistru care se ne inițiesc și se ne conducă în urnirea lucrărilor, căci fără uă asemenea persona specială nu putem angajea ómeni cu cunoștință de musică daca nu era cine se-i esamicesc ; prin urmare , dupe mai multe informațiuni ce am luată despre meritele d-lui artistă Petre Nițescu am și luată definitivă înțelegere cu d-lui de a priimi capela acestei musici, și d-nu Nițescu ca cetățiană și ca romănă de inimă, fără a propune vr’aă condițiune, a priimită cu plăcere propunerea ce ’i-am făcută, dupe care, am consultată majoritatea legiunei și l’am aclamată cu toții de capelă-maistru ală musicei legiunei a II-a, și pe lingă acésta l’am și recomendatu la toți d-niî comandanți și chiară onor. comitetă prin ordinul ă de a fi sub No. 64 de la 3 Noembrie acelă ană, care se vede sub-scrisă de către d-loră toți. Astăfelă d-lă Nițescu fără nici ună beneficiu de la Noembre pănă la 10 Ianuarie curentă aă contribuită întru tote. Pentru esactitatea lucrărilor și pentru a ține ună exactă comptă de venitură și cheltuelile acestei instituțiuni am numită ună comitetă de 5 membri care organisesc acesta instituțiune și lucrările d-loră se le comunice subsemnatului spre a le pune în deliberația consiliului de administrație conformă ordinului sub No. 569 aceaași lună, comitetul, însă, se vede că aă scăpată din vedere definitiva înțelegere în privința maistrului de capelă, și mai ’nainte de a păși in atribuțiunile sale , aă convocată și pe ună altă aspirantă pentru capela de musică, și aă chemată pe d-lă Nițescu ca se concurese înaintea unei comisiuni numită de d-loră fără consimțimîntulu legiunei și ală contribuabililor ă, cari dă dreptură absolută asupra acestei instituțiuni și d. Nițescu de și ar fi putut se se pue vis-avis de ori care case concurese, dară verien dă pe de o parte, că după ce au oferiteă concursulă d-sele sub tote condițiunile propuse de legiune, îlă chemă comitetulă se-și mai declare meritile și pentru a doua oră, iar pe de altă parte, reizîndut că, din trei membri numiți de comitetă în comisiunea musicală s'aă presintată numai unulă singură prefută de prisosă a se mai espune și mi-aă făcută cunoscută formală împrejurările, după care prin ordinulă No. 510, amă observată comitetului pentru acesta procedare, iară d-nn membri și-aă dată demisiunile, pe cari priimindu-le am fi și numită una altă comitetu totu de 5 membri. Acestă comitetă observăndă lucrările antecedente și luăndă în considerație meritele domnului artistă Nițescu, s’aă admisă în unanimitate și s’aă și confirmată de către d-lă Inspectoră generală prin ordinulă Mo. 1.245 prin urmare, ca se declară că meritele d-lui Nițescu, póte n’așî fi derulă de competiție dar, esperiența și omeni speciali se voră judeca mai în urmă, căci pre cătă se vede, cu ună asemenea capelmaistru musică legiuni a 2-a, are se progresesc multă, fiindă-că întrunii forte scurtă timpă a pusă musică pe ună dramă de esecuțiune, și în cinci șase zile a dedicată ună marșă în onorea legiunei și care în curîndă se va auzi în publică osebită de alte producțiuni ale d-sele. Comandantul legiunei II din Gluarda Națională. Colonelă I. Saegiu. Simbătă la 14 Januarie 1867. Compania Dramatică. (Sala Besei.) CĂPITANUL CUNARAVU comedie în 3 acte de la teatru de „Vaudeville“ și GUARDA NAȚIONALE, epiisodu originală, cu cântece. ii ii ® ii ii ii 2 ,, timi în valore de lei. . ' . . . 2,500,000 24.000, 000 piese de 5 sutimi în valore de lei........................ 1,200,000 10.000. 000 piese de 2 sutimi în valore de lei........................ 200.000 10.000. 000 piese de 1 sutimi în valoare de ___________lei.......................... 100 000