Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)
1867-01-22
ANULU ALU UNSPREZE CELE VOINICE ȘI VEI PUTE Cap. Dist. Pe anu..............................lei 128 ■— 152 Pe §ése luni.................... » 64 — 76 Pe trei luni..................... » 32 — 38 Peuă lună....................... » 11— — Una exemplară 24 par. Pentru Parisu pe trimestru fr. 20 Pentru Austria.................fior. 10 v. a. ADMINISTRAȚIUNEA, PASAGIULU ROMÂNE? No. 1. — REPACȚII JNEA STRAPA ACAPEMTEI No. 20-Articlele trimise și nepublicate se vor fi arde. — Redactorii respundetorii Eugeniu Carada. Din causa stricării macinei tipografice, Ziar‘ulă 1 n’a putută eși erî. 1 Asociațiunea ,,Amicilor« Constituțiuni»“ va țineuă ’ntrunire Luni séra (23 Ianuarie) la 7 ore-Se vor ține convorbiri despre situațiunea politică a dilei și una cu semn, despre bugetulu Statului, ale comunei și despre împrumută. Intre cei Înscriși spre a lua cuventulu suntă pîn'acumu doi. Georghie Petrescu Vasilie Alesandrescu și Ion Brătianu. Ori ce cetățiană, chiaru nefăcândă parte din asociațiune, póte și asiste și lua cuvântulu !a aceste întruniri. SERVITXU TELEGRAFICII AKU ROIEMULUI. VIENA, 1. Fevruarie. Foiele publice spună că Porta refusă d’a dezerta cetatea Belgradă. Ea nu face greutăți în privința evacuării celorălalte cetăți Serbe și se declarară gata a reduce garnisonea Turcă din Belgrad pînă la gradul d’a deveni uă simplă formă. Cu tote aceste Porta n’a făcută încă un de chlarare definitivă puteriloră mijlocitorie, Austria și Francia. Ună bastimentă de resbelă Austriacă a plecată pentru apele Candiane. FLORENZA ș i Fevruariu. Ună decretă regescă anuliza acțiunea penale pentru crimele politice afară numai din coșurile căndă sunt însoțite de crime contra persanelor, proprietaților, deșertări militari și alte asemeni. ROMA. 1 Fevruarie. Istariul de Roma declară forte neadeverată aserțiunea că operațiunea Langland Dumonceau a fostă subscrisă cu Italia, adăugîndă că aserțiunile (Iiarielor) oficiase Italiane în privința opiniunei guvernului papale sunt nisce manopere ce tindă a amăgi lumea pentru a se pute mai bine sevîrși nisce proiecte nlegiuitee și anticreștine. Irandia urmază. Numirea unui principe creștinii gl de guvernorii este iminentă. Voluntarii desbarcațî ii acumii de curândîi aîi fostă împrășciatî. Albania tr este liniscită. Guarda mobilă a Sultanului s’a a disolvată. r. PARTS 31. — Francia rjice: Guvernul a decisă Ș a înființată tribună în sala corpului legislativă. — te Lucrarea a începută. Consilierii Imperatului suntă C în unanimitate pentru a se aplica scrisarea imperială P1 în sensă liberală. — Autoritarea. iprealabilă asupra si presei va fi suprimată. — Dreptul de întrunire S3 va fi permanentă in privința întreseloru economice, intelectuale. — întrunirile electorale suntă U permise ducezeeî de zile înainte de alegere. — Stindardul spune totă asemenea. BERLIN 31. — Se asigură că Prusia a refuzată negociările particulare cu Statele Germaniei de n Sudă din causa păcei de la Praga. O Pavilionul de resbelă ală Confederației de la Nordă va fi negru, albă și roșu cu aquila prusiana. ă Principele Reuss esteotărîtă pentru legațiunea C din Petersburg. % c Sodea că deschiderea esposițiunei din Paris sau amânată, nu este întemeiată PESTA. 31. — Comisiunea celoră 67 a adoptată aliniatele 25 —43 elaborate de comisiunea l celoră 15 și a cansată amendamentulă următoră. n Ministrul financelară ungare, va fi datoră se dea o șoaptelă pe fiecare lună de veniturile lunare pentru ca se se comunice ministerului de financeală Imperiului. (Serviciul privată ală Monitorului). ATHENA 28.— Printr’ună proiectă se ridică armata la 31,000 omeni. Acesta măsură este motivată de armarea și de notele amenințătore ale Turciei. Insurecțiunea este eminentă în provinciile creștine. Grecia nu provocă pe nimeni, ea cere pacea însă fără umilire. BERLIN, 30.— Noutatea că Prusia a cerută Austriei esplicațiuni asupra concentrare! trupeloră în Galiția s’a desmințită în modă oficiosă.— Prusia n’a încheiată încă convențiunea militară cu Darmstadt. * Deschiderea esposițiunii de la Paris s’a întârziată pentru puțină timpă. Trămisură prusiană, baronulă Rosenberg, numită la legațiunea de la Stutgart, a plecată alaltă era. PETERSBURG, 30.— Imperatorulă a ordonată disolvarea Statelor provinciale ale guvernământului Petersburg. ATHENA, 30.— Se zice că relațiunile între Mustafa-Pașa și clerulă superiorii ală Candiei s’au descoperită. FLORENZA, 30. — Se asigură că s’arată Candioțiloră uă jumătate milionă de franci. PARIS, 30 și 31.— Imperatorulă a ordonată restabilirea tribunei. Autorisațiunea de a crea jumale nu va mai fi necesară.— Erlanger deschide subscripțiuni pentru familiile candiate. PETERSBURG, 30 Ian. — Țarulă printr'ună ordină, a pronunciată închiderea Statelor provinciale ce -șî are ședințele aici din causa atitudine ilegală și ostilă guvernului. PARIS, 31 Ian. — Se asigură că Russia ar fi respinsă la circulara Turciei din 26 Decembre că nu pute se judece de uă camă dată dacă plângerile în contra Greciei suntu întemeiate, mai adăugăndă că numai oă inițiativă generosă din partea Porții ar puteaduce uă soluțiune înlăturăndă conflictele permanente, și că ar fi de interesulă Porții se afbă simpatiile Greciloră. ATENE. O Guvernul a propusă ună proiectă pentru mărirea armatei în considerația situațiunei politice. MADRID. — S’au respănditu scompte de alianță între Ispania și Francia. VIENA. — Negocierile cu Zollverein s’aă amânată. S’a subscrisă discretulă în privința încetării reorganisării armatei pînă la introducerea constituțiunei în țerile de dincece de Leitha. BERLIN, 31 Ian. — Călătoria regelui în provinciile cele noul se va face negreșită la Mariță Se asigură că Russia în responsură seă la note circulară a Turciei ar fi espediată vă depeștă la Constantinopole promițendu asistența sea ca se impedice de a se mai face unor violări tractate soră, dara că ar fi cerută Turciei se ia în considerație căușele conflictului și se aducă oă soluțiune printr-uă inițiativă mărinimosă. Se crede că Prussia va înființă în țările Confederațiunilor, administrații particulare pentru afacerile Confederației în locu de legațiune. Corespondințe din Constantinopole. — Rumperei relațiunilor între Turcia cu Grecia este considerantă ca inevitabile. Viceregele Egyptului și-ar fi reclamată trupele pentru că Sultanulă refuză concesiuni candioților. CONSTANTINOPOLE, 30. — Pacificarea îi D-lui Ion Ghica, ministru din întru și președinte al cabinetului, Iași 19 Ianuarie. Măria Sa Domnitorul«, a bine-voită, prin orașele pe unde a trecută, a venit ajutorul săracilor. La Mîzil unde a fost bună incendiă forte mare, a dăruită 400 galbeni; la Tecuciu 1,000 galbeni; la Rîmnică 1,000 galbeni; la Iași 1,000 galbeni. George Știrbey. REMENYI. Amna spusă publicului impresiunile nóstre asupra primului concertă ală d-luî Remenyi. Ce se spune că despre celă d’ală douile ? — Ce se chemă despre tóte plăcutele serate, în cari am avută ocasiunea a audi, a admira pe eminintele artistă, în unele din salonele capitalii . — Acestele vibranți, suave, puternice ale vioței lui Remenyi le aiuji, te simți mișcată de ele, răpită, strămutată în alte regiuni, transformată în altă ornă, în omulu co artistul care se facă din tine, dară nu le poți spune, nu le poți descrie. Ne vomă mărgini dară a anunța publicului că DUMINECA 22 IANUARIU 1867 LUMINEZA-TE ȘI VEI FI Abonamentele în Bucuresci, Pasagiul Romanii No. 1. — In districte la corespondinții pariului și prin poștă. La Paris, la D. Caras-Hallegrain, rue de l'ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d. C.Ciocârlan ANUNCIURILE Linia de 30 litere........................ 1 —■Inserțiunî și reclame, linia........5 leii București *9 Orizontele politică se ’ntunecă din ce in ce și ’n întru și ’n afară. In întru se ’nlunecă prin măn ținerea rigurosă în totală și 'n tote a stării nóstre dinainte de 11 Făurară. I Nu trebue multă cunoscință politică pentru ca se ’nnaltigă oricine că starea în loeu este peste o putință, este uă regulă nestrămutată a naturei ca t totă ce nu mai merge înainte se de ’napoi, se se 1 t usuce pină ce pere. Acesta lege este și mai ri 1gurósa dup’uă revoluțiune. Istoria arată c’ori ce [ revolațiune, îndată ce n’a mersă ’nainte pe calea prescrisă iei prin programa ce i-a dată nascerei îudată ea s’a oprită în făgași elc. sistemei prece- t dinți, ea și-a perdută cuvântulă iei d’a fi, și trei cutulă revendică îndată drepturile sele mai vechie, i tratîndă de ilegale, și de parvenită pe celă care i-a luată loculă făr’ a-șî împlini programarea, i . făr’a aduce nici aă prefacere, nici uă îmbunetăițire, făr’a legitima prin fapte dreptulă scă d’a fi. i Actul ă d'acusare prin care s’a osândită și s’ai resturnatu sistema precedinte a fost ă: — în întru. • melieiune, desordine și nedreptate, în justiția, în 1 , administrațiune, în financie; împrumuturi grele și făcute nu pentru a deschide sorgințe noue avuției publice și particularie, nici pentru apărarea naționale, ci pentru serviție ordinarie ale (fileî, cea a j ■ ce este ruinare sigură pentru ună Stată ca și pentru ună individă. In afară lipsă totale do uă acțiunei inteliginte și energică prin care îndeplinindu-ne misiunea și dovedindă prin acte că suntemă, se . putemă pretinde la uă susținere ce nu este temeiinică de cătă căndă se vaZmă pe ună schimbă • de serviție. Ei bine, spusă cine va pute, dacă vede, i ■ afară din probitatea ce este acumă la cărma Sta ’ tului, uă singură prefacere în politica și ’n sistema nostră de guvernare, în întru și ’n afară? Amu recunoscută totădauna moștenirea i cea dureresa ce trecutulă a lăsată lui 11 î Fevruarie. Amă recunoscută că posițiunea guvernului a fostă și este din cele mai grele ; și că trebuescă, din partea națiunii întrege, o sacrificie mari și felurite opinteli uriașie spre a putre eși din nomolură în care eramă a- i fundați, și p’acestă terâmă, recunoscemă miniștriloră dreptulă d’a Z>ce că, ’ntr’uă asemene posițiune a intra ș’a sta la putere este celă mai mare sacrificiu ce póte face mă 5 omu pentru Patria sea și merită în adeveră recunoscința națiunii. Recunosceadă însă totul ce este în favorea membrilor guvernului nostru, avemă și dreptură și datoria se îmtrebămă prin ce rătecire nu redă că, fără e voia, și fără spirea loră negreșită staă în îocă ,- și daă astă-felă trecutului și cute-area și i- miZ’loculă d’a se rădica din mormentulüseii, a și ăncă d’a cere socotela presintelui. d’a-lă i- întreba de unde a venită, cumă a venită, pentru cea venită, ș’a-i zice cu vocea sea supulcrale: — ,,dă’mî bilanțiulă anului teă —“ă Și dacă vedă, cumă n’aă făcută și nu facă >î totă ce este prin putință a se face, pentru ea bilanțiulă anului lui 11 Fevruariă se nu preă sinte în mare parte acele așî deficite ce presintaă bilanțiurile guvernelor. Convențiuniî i- ș’ală lui 2 Masă. Cumă nu vedă că cu cătă moștenirea a fostă mai rea și situațiunea mai gravă, cu atătă și datoria loră d’a arata uă i-asțiune continuă, energică, inteliginte și dreptă este mai imperiosă. D. Primă ministru a averutS, s’a și spusă în Adunare că Miniștrii ă, cari aă priimită guvernulă într’un asemenea situațiune merită recunoscința națiunii. Așia sa este, cumă însă, căndă a vezută partea de rose cunoscință, n’a vezută totă într’ună timpă, e că nu este d’ajunsă se primescu a servi înttr'uă situațiune grea, ci că trebue ăncă do nu >- a faci, fiă ctdă pucină a lupta cu energie, ș’a se vedea în totă și pe totă Ziua acea lupîta, spre a ’nvinge treptată darâ necontenită a greutățile ș’a ’nlătura suferințele? Cumă nu vedă, mai repetimă, c’acesta datoria este multă >a mai mare pentr’uă guvernă ce vine dup’un i- revoluțiune care are datoriă prin faptele iei se-și atragă amerea națiunii întregi, ca astău- fară regimele resturnatu so nu mai potă cânteZ« se rădice capulă și se revendice puterea ce s-a căzută din mine? Cumă nu vedă e’aîncésta datoria devine și mă imperiosă pentru ivernnță unei națiuni care este ocolită Ho nimioî și cari potți avea, dintr’uă ții în alta tebuință neaperată a provoca tulburărî spre a pute găsi înlesniri mai mari pentru pune- tia în lucrare a scopurilor«! ce urmărescă? acumit miniștrii noștri bărbați onorabili, ind liginți și devotați binelui publică nu vedă Ș administrarea loru merge p’aceea așî șine cu cari au mersă și s’aă rostogolită administațiunile precedințî, și c’astă-felă aă lăsată le lasă se se producă in totulă nârlestră ti are cu atătă mal și tărnăUină cu câtă este zi destrămare, uă an-arhiă legile și se ur flezâ dup’uă Revoluțiune de la care toți ce- 1 aă binele pe care nimine nu lua dobândă pîn’acumă, în nici într’ună modă, în cî nă ramure, la rici uă trebuință? Și cumă n i-i descepta nici chiară atacurile cele mai țorințî, cele mai cutezătorii și cele mai necrepte ce se facă, din ce în ce mai tari și s iri aă începută a se face în tribunale, în £imțiie judecătoresc! și chiară în Adunarea Naționale contra,revoluțiunii de la 11 Fevruarie? urnă nu redă nici chiară acumă că în adev eră Anibale este ln porțile Romei, și că deș u T voră opune drapeli’a dreptății și ală raționalității, amórea celoră buni și setoșî de treptate. Cartaginea cea speculăturiă póte, de ce învinge, dară compromite pe Roma, re- tresintante a dreptului? Ș’aci este loculu s’atragemă ș’atențiunea publicului asupra acelei propagande ce se face ne- 1 Dntenită de la 11 Fevruarie și care, profităndîie suferințele ce trecutulfi a aruncată asupră-nei , cari acumă ne bântuie, cresce din iji în Ji în îiolința și curcetare și puindă ’nainte povesea de i disciplină militariă și de respectă jurământului“ p avese ce póte amăgi pe mulți, lovesce pe 11 fevruariă în originea sea și, prin sclință seu ne- ] ființă, sapă astă felă în temelia sea totă edificiulă naționale. Ună jurămentă este ună contractă sinalagmatică între două părți; ele nu o trigă pe una, fără a obliga și pe alta; căndă una ja călcată, cealaltă este liberă și are dreptulă -lă resilia. Se nu se ’nșcic publiculă crescândă iă ostașială este legată de jurămentulă seă, chiară tunel căndă acelă către care a jurată calcă ne- i ontenită p’ală seă, căndă națiunea întregii, orfi iu uă partită strigă contra acestei călcări, căndă 1 iama comune vine ’naintea fiilor ăici și le arată că este insultată, maltratată, jăfuită, junghiată și iu mai are altă. mi Jto-ă de scăpare de cătă în ’ evotamentulă soră. Nu „Soldatulă, rice Lamenais, trebue sc combată pentru ca fia care se re îănînce în pace fructură muncei sale; pentru ca le usuce lacrămile copilașiloră cari plăngă, căci ii s’a răpită pănea; trebue se combată spre a eda acelora căroră opresorii le aă răpită aerulă e reclamă peptulă loră și lumina ce o caută or hin loră; trebue se combată pentru legile eterne, pentru justiția ce protege drepturile.“ — „Onorea soldatului, ța ijisă generaliulă Fairier la tribuna naționale a camerei franceziloră a 16 Fevruarie 1850) Onórea soldatului este inpararea ordinii ce o realiseză justiția. . . . Degradarea lui este în susținerea ce dă despotului spesătoră ală drepturilor națiunii , căci soldațilă nu este atunci altă ceva de cătă temniciaiulü popor el oră, căndă nu este chiară calculă.“ Acesta este misiunea soldatului și elă și-o întlinesce atunci căndă națiunea întregă pronuneiă entința și ’n unanimitate arîtă reală, desemnă ie capulă spergiură, pe ucigașiă seă și reclamă ilutoriulă seă. Acesta este adeverulu ; astă-felă i urmată armata în Francia la 1830 și la 1848, istă-felă a urmată în Grecia la căderea lui astton, astă-felă a urmată și la noi la 1848 și 11 Fevruarie, și d’acea a națiunea a binecuvîntatu-o și va binecuvînta-o din gen .‘rațiune n generațiune, căci ieia datorită, în parte, restaurarea și ’nvinarea ici și ia 1848 și ia 1866. ji’astă felă fiindă, acei cari atacă pe 11 Fevruarie stacăndă armata națiunii, lovescă mai repezimă, prin solință seă nesciință, înseși resultatele lui 11 Fevruarie, și se ’ncerca astufelă a surpa, în basearea edificiulă celă noă ș’a prăvăli națiunea în prăpastia peirii de la gura căriia, prin celă mai eroică sacrificiă, aă depărtatu-o cei de la 11 Fevruarie, conformă voinței națiunii întrege erii nu a unei partite. Și națiunea vede cu ’ngrijire aceste atacuri și cere mai vnteiă, conformă regulelor, ca guvernul aici se vérju, se ’nțelegă și puindă mana cu tăriă și cu credință pe drapelulă mântuirii de la 11 Fevruarie se să rădice susă și se facă prin fapte ca toți se simplă că ’n adeveru dreptatea, în tote și pentru toți, domnesce în România. Se sugrabesca însă guvernul, căci fiecare oră ce trece agraveză situațiunea, și cestiunile din afară complicăndu-se ne pună în periclu ca ori ca ar face mai în urmă se fie pre tărâtă. Depeșițile publicate în capulă foici arată destulă de lămurită cumă se -ntunecă orizontele în afară și explică oricui și cutezarea celor trei și temerile celor buni. Astăfelă vedemă ca Grecia armână, că se dechlară umilită de către guvernul otomană și că insurecțiunea devine iminintă în provinciele creștine. Vedemă apoi că imperatorele Napoleone, nu numai c’a luată inițiativa d’a da libertăți nouă, dară că ăncă cele ce a dată se esplică de către guvernă pe totalina într’ună sensă liberalo multă mai întinsă decâtă este în adeveru litera legii, arătă în privința presei cătri ți’» privința întruniriloru publice, cine nu ’nțelege c’aceata intrare subită pe caȘilea libertății orix póte însemna trebuința ce simple Imperatorele d’a-șî atrage din nou și mai multa averea națiunii, pentru ca astafolo se polâ în capul ă iei, se procedă la fapte nete de gloriă și de măsire naționale. Ună suverană căndă se pregatesce pentru fapte mari, trebue se-și atragă și mai cu tărie iubirea și devotamentulă națiunii, căci numai printr’ună adeveratu și mare intusiasmană națiune este în stare a face sacrificie mari, a pune in lucrare acele cuvinte politice ale măntuitorulor lumii:—„și de veți ave credință cătă grăuntele de mustariu veți zice muntelui se plece și muntele va pleca.“ Și credința cea tare nu vine de cătă atunci căndă suveranulfl are una guvernă care soie se si rencuiască prin fapte noue ariarea pudicului. Mai vedemă că vice-regele Egipetului își rechiamă trupele fiindăcă Sultanul refusă concesiuni Candioților, și se scie că influința francesă are multă tărie asupra acestui vice-rege. Pe d’altă parte vedemă că guvernul Otomană nu’nțelege nimică și refusă în parte cererea serbilor. Tóte aceste, deși scrină că politica generale se póte schimba adeseorî, chiară în 24 de ore, totuși, judecăndu după starea actuale a lucrurilor, nu putamă nega, nu numai că orisontele politică este tare încurcată dară că încă resbelulă Oriintelui póte isbucni în curăndă și cu cea mai mare tăriă. Și noi ce facemă? destrămare în întru și nemulțumire, și n afară nimică, cu totulă nimică. Astăfelă dată (sliema acumă și publicului, și deputaților și guvernului: descoptați-ve căci Anibali se’ncerca din tóte puterile a pleca spre porțile Romei. Marți este una din serbătoriele cele mari ale României. Este aniversaria Revoluțiunii de la 24 Ianuarie 1859, căndă Camera Țeriî Romănesei cu poporulă Capitalii deplini voința tutoră Româniloru, alegîndă, contra otărîriî Europei întregi, aceluași domnü ca și Moldova. Omulu alesă n’a respunsă la speranțele ce era pusese într’însulă; d’aceea eră nici mai este pe tronulă rădicată de rațiune în acea memorabile <Ji. Paptură însă deplinită atunci a romasă faptă, s’a înscrisă în analele erei, căci acesta era și este voința iei nestrămutată. Ziua dată de 24 Ianuarie este și trebue se remără una din serbările cele mari naționali. Sperămă că Guvernul și Comunea Bucuresciloră au luată măsurele pentru a serba după cuviință acestă aniversariă a deplinirii Unirii. Publicămă astăzi o tabloidă pentru construcțiunile și reparațiunile de pavagie făcute de Comune în 1866, de care amă vorbită alaltă ori. Publicămă asemene ședință Consiliului Comunale, în care s’a desbătutu cestiunea unui împrumută de doue railióne cerută la guvernă pentru aprovisionarea Capitalei. Guvernulă pentru a efectua acestă împrumută, destinată a scăpa orașială de femete, a cerută ipotecă la Comune, căci asta ar fi cerîndă legea casei de Consemnațiune, de unde aveaă se se de banii. Guvernul n’a crezută că Bucurescii, Capitalea României, merită atâta încredere încătă se ipelă respunderea in facia casei de depuneri și se înainteze banii ceruți pentru aprovisionarea orașiului. Elă cere de la comune uă ipotecă materiale pe care scie bine că n’o póte da represintanții comerciului și industriei, cari reședă în consiliulu Bucuresciloră n’aă nici uă valore morale în ochii d-lui Ministru de interne, femetea care ne amenință nu este pentru dîrsală nimică negreșită. Constatămă faptulă și lăsămă ca lumea se de respunderea celui cărui se cuvine și care pune pe comune în neputință d’a lua mesujele ce reclamă împregjurările. Recomandăm o dată atențiunii publicului procesulu verbale de mai joși, nouă serată pentru astăzi. Duminecă. D. Reményi va esecuta unele din producțiunile cele mai însemnate ale geniului musicale, și’n intervale căte-va bucăți romănesei. Măne vomu audi asemenea acelii vestita marșiă alü lui Rákóczi, acelu cintecii palpitante ale unei națiuni ce tinde la libertate, ce luptă pentru a o dobîndi, și în care Reményi a mișcat masia de profunde Europa civilisată, a câștigată atâtea simpatie patrie sele. Espresiune a unui simptim întă puternica, și pe care fiă-ne permisii a spune aci dorința nóstră d’a lü vedé devenindu și dreptu — acesta marșnă alu lui Rákóczi este, se tfice, capulu d’opere alü lui Reményi. Bată programa seratei de astăzi: Colegiul I, ală județului Gorjlă, a alesă senatoră pe d. colonelă N. Ștefan Golescu. Colegiurile II, ale județului Oltă și Bolgradă, a alesă senatoră pe d. Constantin Bosianu. Colegiulă I, ală județului Ismailă, a alesă senatoră pe d. Grigorie Brâncovenu. Colegiulă II, ala județului Romană, a alesă senatoră pe d. Iorgu Scorțescu. Colegiulă III, ală județului Mehedinți, a alesă deputată pe d. generală Tell. Colegiulă IV, ală județului Teleorman, a alesă deputată pe d. G. Verulescu. Colegiulă IV, ală județului Muscelă, a alesă deputată pe d. Grigorie Iorgulescu. PARTEA X. 1. Concerto, (Andante și Rondo) pentru violină compusa de MENDELSSOHN, esecutată de d. ED. REMENYI. 2. Rapsodia Ungara pentru piano de d. F. LISZT, esecutată de D-ra GOLDENBERG eleva D. NESSLERN. 3. Rărim Uantaru Chansoneta comică compusă de D-na V. ALESANDRI, esecutată de D.IMATEIU MILLO. 4. Mare fantasie Româna compusă și esecutată de d. ED. REMENYI. is a rantera o 5. a) Nocturne (Esdur) de CHOPIN: b) Arii române ardeliane transcrise și esecutate de d. ED. REMÉNYI 6. Chira Hrastasia Chanțonetă comică de, d. V. ALESANDRI, esecutată de d. MILLO. 7. Marsul lui Rakoczy (Fantasie) compusă și esecutată de d. EDUARD REMÉNYE CE STARE ESTE ADMIISTRATIUNEA? Luptele politice absorba tóte preocupatiunile lumii nóstre și ale guvernului;— desbaterile camerei atrage tote atențiunea omenilor de Statu, a presei, a Corpurilor legiuitorie, a tutore cetățianilor CI; — acesta neaparatü nu este să culpă, nu este rea, din contra, preocupațiunea ce isvoresce din luptele politice, din desbaterile Camerelor și aduce cu sine lumina în discuțiuni, maturitate și seriositate în organisațiunea de care țara are necesitate spre a aunge la prosperarea și la consolidarea instituțiunilor și legilor votate și promulgate. Dar a acestui esclusivismu spre care pare a tinde întréga nóstra societate, acesta preocupațiune singură și isolată are partea iei vetemătoriă pentru că înlătura ori ce altu interesu publicu, ori ce altă lucrare și împedică astüfele cazulu Statului de a ’nainta pe calea progresului, a desvoltării morale și materiale, a stabilității de care are țara nóstra necesitate ca se completele și se încunune edificiulu rădicatu la 11 Fevruarie. Crederau că uă cestiune strânsö legată cu cestiunea politică, și fără care cestiunea politică nu are nici puterea, nici rațiune de a fi, este administrațiunea; — uă parte importante, vitale din datoriele guvernului și ale celora chiămați se organizezera, precum și ale celora chiămați se formeze și se lumineze opiniunea publică;— este administrațiunea; — și este indispensabile, de necesitatea cea mai absolută se ne preocupăm« de aioi-dacă instituția— oile votate de Camere, dacă legile promulgate suntu puse în lucrare și aplicate, cumu suntu aplicate și puse în lucrare?— dacă între guvernü și guvernați există uă bună înțelegere, armoniă, sinceritate in relațiuni?— pea-