Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)
1867-01-29
ANULU ALU UN SPRE PECELE ADMINISTRA 1 TOMBA, PAPAGHULU ROMANU NO.1— REDADJUT’fBA STRADA ACADEMIEI NO. 90 VOIEFCE ȘI VEI PUTE ..........................................Cap. Disț. Pe anu...........................lei 128 — 151’ Pe șăse luni.................. » 64 — 1 Pe trei luni................... » 32 -s Penă lună...................... » 11 Umi eseiiplani 24 par. Pentru Parisü pe trimestru nr. 20 - Pentru Austria...............fior. 10 v. a. Din causa serbătoriei de Luni Jiansuhi nu va eși Marți. ASOCIATIUNEA AMICILORU CONSTITUTIUNH. Convorbiri politice despre cestiuni ce sunt ii la ordinea (Jile), se vor si ține Luni séra, (30^ ianuarie) la 7 și jumătate ore, în sala Slatiniana. Cei cari au anunciat că vor lua cuvintuiri, suntu d-nii Vasilie Alesandrescu Ii rochie, Pană Buescu, George Petrescu, Ion Brătianu. SERVITIU TELEGRAFICA ALII RONARULUI. PARIS, 8 Fevruariu. Timbrul« pentru ifiariu så fi lipsată la 3 centimî. Pentru unele, din delictele de presă vom fi competințe jurații; cele mti multe delicte vor fi judecate de tribunalele co~recționale. ATENE, 4 Pevruariu. Guvernulă a supusă Camerilor, unu proiectă de lege relativă la cumperarea a două fregate ferecate, a patru corvete. Este intențiune a se face uă navă împrumută. DEPEȘTE TELEGRAFICE. (Serviciul privată ală Monitorului). Paris, 7 Fevruarie. Jurnalele (ficn că reorganisarea armatei nu este încă decisă într’ună modă definitivă. Nu este cestiune de sporirea reservei, ci de organisarea forte a gardei naționale. Patras 5. — In Cefalonia a fostă ună violentă cutremură de pămentă, mai multe victime. Londra — Scontură s’a redusă la trei. Athena. — La 2 Fevruarie, Camera a votată sporirea armatei Maritime. Ministrul de resbelă a declarată că Grecia face înarmări pentru a conserva pacea. Se așteptă evenimente importante. Deputatul Valasritis a declarată că singurul salută pentru Stată, este lărgirea frontiereloru Greciei. Viena. — D. Samsich este hotărîtă ca ministru de interne, pentru ministerulă ungară și d. de Hellersberg, pentru ministerul D . de dincece de Leitha. Se asigură că d. de Beust va presida ministerial imperiului. D. Hoch va fi numită ministru de finance. Iași s/27 Fevruarie. înălțimea Sa, aialtă eri a visitată spitalele cu de amănuntură. — La masă a întrunită notabilitățile cele mai înalte: S. S. Mitropolitulă, DD. Balșu, C. Sturdza, Beldiman și alții; și, la finitul aprinsului, a anunțată noutatea despre mariiagiule surorei sale A. S. Principesa Marias, cu cornițele de Flandra, și fericirea de a fi primiți acesta noutate la Iași. Sora principele domnitoră, însoțită de A. S. principele Frederică, a mersă la balula dată de notabilități în casa generalului Mavrocordată. Balulă a fostă splendidă, și mai multe toaste s'au rădicată în onorea membrilor și familiei domnitore. Eri, înălțimea Sa a mersă la Cristesci, la domniță Mavrocordată, unde a primită ună dejună. — înălțimea Sa a petrecută două ore întru a visita erghelia din producerile anglo-române. Săra, înălțimea Sa a mersă cu principele Frederică se prîmiască la Mitropolie, unde ’î accepta uă masă de 50 persone.— Mitropolitulăa felicitată pe înălțimea Sa, pentru sosirea principelui Frederică și pentru mariiagiulă principesei Maria. Astăzi, Înălțimea Sa visităză telegrafulă, închisorile, cazarmele —• Astă-sură își va lua congediă de la totă societatea și crede a putea pleca Sîmbătă pentru Bucurescî, oprindu-se ănteia ji la Bacău, a doua ji la Buzeă, a treia ji la Ploescî. (Monitoriul I.) ajunge mai cu înlesnire și la guvernă și la tóte autoritățile constituite; ea le impune, ca se Zicemu asia, ascultarea, și mai curându sau mai târziu, ele suntă nevoite a da satisfacere cereriloracelora drepte. D’aceea guvernele cele rele, cele despotice, au lovită totă deuna și mai’nainte de tote presa. D’aceea națiunile cele libere, cele ce se respectă, dau totă concursurii loră, totă susținerea loră publicității, astăoiă in cătă astă-zi în lumea civili sată, mesura libertății unui poporă, se calculă, putemă Z>a ei după numerală organeloră sale de publicitate. Mica Elveția, c’uă poporațiune de vre 2,500000 de locuitori, posede ună nimeră de 282 Zapie, din cari cele politice au celă mai pucină căte 2 sau 3000 de abonați. Cetățianul citescu, se lumineză, învață ce este dreptulă și libertatea. De aceea de sute de ani ei pestréza neatinse și în dependința țerei și a individului, fără ca puterile cele mai mari se cureze a le lovi, căci seă line că este acolo ună popom, a cărui consciințâ este descépta, care veghieza. România, cu 5 milióne locutori, abia are vre 20 de arie, cu cei e oficiali cu totă. Ne oprimă aci, căci d’amo face și alte comparațiuni, inferioritatea nóstra ar resări într’ună modă prea învederată și umilitoriă. Din afară ,tarnele nu ne aducă nici uă solre însemnatorii. Depeștele nóstre și ale Monitorului au însă frecare însemnătate și merită atențiunea. Vom semnala mai alesă soirile cari ne anunță pregătirile de resbelă ale Cleiei. Ea îmulțesce armata mea și-și întăresce marina sea. Ministrulă seu declară că tóte aceste pregătiri se face ca se și asigure pacea. Acest ministru se vede că scie mașima. De vrei pace prepară-te de resbelu, și lucrezu în consecință. Ce nebuniă! N’ar fi mai bine selelecțiuni de la miniștrii noștri, se nu-și mai bată capulă cu ideie smintite, se se culce și se dorme în pace căci Allah ne scie de scrie, și d’omă are pușca ori căciula în mănă, ce este scrisă e scrisă și se va întîmpla. D-nii miniștri ai României potă da învețâminte întinse în acestă privință, căci speranța loră e mare. II» căci căteva lunet de vieță ale unei constituțiuni nu se potă considera decătă ca vă Zi în îndelungata viéța ce trebue a aveaă Constituțiune) daă deuă parte citatulu articlu de Constituțiune, și începu a croi la modificări în legile esistenți, nu pe calea de revizuire, prescrisă de Constituțiune, ci pe calea de căruire a legilor, înfățișândă proiecte prin cari se propune suprimerea seö. modificarea unor article de legi, precumă de exemplu guvernulă a cerută modificarea unora din articele din legea comunale, din legea consilieror de județe și altele. Rezultă dară că arătă Constituțiunea este violată, cătă și însuși celă mai esențiale principiu, care trebue se proșeză la modificarea unei legi, este călcată în piciore, adică principiilă economiei legii, seă cu alte cuvinte băgarea de sómn ce trebue a ave legiuitorulă ca nu prin modificarea in parte a unei legi se lovescá în planulă generale ale legii, sau măcară în părțile sale rămase nemodificate, și care resultată nu se póte dobândi într’ună modă nemerită decătă printr’un totale revizuire a legii, supuse modificării; ceea ce nu se vede se se fi făcută la legile despre cari am vorbită. — In facia clată a unei asemene procederi, care tinde a face din Constituțiune uă literă morta, și din legi ună ce imposibile de aplicată, dacă nu și periculosă, și totă d’uădată uă haină de arlechină, deuă croială bizară și compusă de mii de petice mulți colori, mm’am credulă datoră a lua pena in mână și a da alarma cătră cei în putință de a opri reală de la începutul ă seă. Ve rogă dară, d-le Redactore, ca se bine-voiți a-mi da concursuri d-v. purificăndă aceste puține oservațiuni, pe cari nici timpulă nici loculă nu m’aă iertată de a le desvolta în totă ce aretata procetere are periculosă. interpretarea legei într’mă scapă de părtinire și nu de dreptate, atunci fiți încredințați că și opiniunea publică deprisată de voi, își va face datoria de a ve condamna și de a repeta Zisele lui Voltaire: „Celă de pe urmă „gradă de înrăutățire este a se servi „de legi într’ună modă asupritorii, și „cea mai teribilă osîndă politică este „corupțiunea tribunaleloră !“— Prefecților», suprefecțiloră, poliția floră, de veți trece peste limitele competinței vostre și din administratori mărginiți în menținerea ordinului legală, vă veți însuși dreptulă de judecători, iu cătă cancelariele prefectoriale se fiă transformate în tribunale, atunci se nu bănuiți voi, că opiniunea publică care reclamă la tota circonstanța legalitate, va trata nisce asemene judecăți ca o busă de putere și vă evidentă violare a art. 14 și 104 din Constituțiunea (erei! — In fine, opiniunea publică ca judecătoriă supremă nu cruță pe nime: primari și toți aleșii comunelor), deputați și senatori, representanți ai națiunei, cu toții Zică, îngrijiți-vă de a nu sa contraria cu acestă neadormită procurori ale societății, care oriunde Zoresce abusură și apăsarea, se oferesce, se întăriră și bănuindă cu amară, opiniunea publică nu uită a înscrie în cartea negru, între trădători și pariuri, pe totă condamnabilă de ea. In respectulă și considerațiunea ce păstreză virtuțiloră patronate de opiniuunea publică, facă profesiunea mea de credință, că faia acesta va fi prelulü echo alű opiniunii publice și neîmpăm -turit mnemicü alți dbusuluĭ de putere. D. Sc. Miclescu. (Opiniunea). Bucurescî 2g pI“"' Un non gliarie a aparuit in partea de peste Milcovă a României. Opiniunea, supun redacțiuniia D - lui Se. Miclescu, a cărui programă o publicama mai la vale, promite a fi organi ale opiniunii publice. Salutămă apărerea acestei feie și sperămii că, inspirăndu-se din cugetarea tuturor, ea va pune tóte silințele sale spre a aduce lumina, acolo unde intunericulu mănține retecirea, degradarea, imoralitatea. Suntemu totu demna fericiti cându vedemu Ziaristica tezei nóstre inavutindu-se cu noui luptători; regretămu însă că numerulu cititoriloru nu respunde, în genere vorbinde, la chieltuielele ce vă fuia este nevoită a face spre a eși regulată și redactată într’un modă cuviinciosö. Urăm dar noului Ziariu vă vieji lungă. Sperămii că elű nu va dispărea ca unii meteorii, cumv am trecută atate altele cari s’aă cercată a aduce concursuhi Ioni de lumini, de cunoscințe, causei țetei. Fiecare localitate, mai bine inspirată asupra proprielor sale interese, va înțelege de cătă folosit este pentru dînsa esistența unei fote care se espuiă și trebuințele, și pesurile iei, și abusurile la cari este supusă. Vocea publicității REVIZUIREA LEGILORU. Constituante a nóstra, preocupată între altele de numerósele și seriósele imputări, ce se făceau și încă se facă legiloră, cu cari guvernulă fostului domn ă aă inundata țara cu atâta nechipzuință și precipitare, a statornicită în Constituțiune un anume articlu care z'ce ca acele legi voră fi revizuite. — De aicea urmeza darii că puterile Statului, cari au inițiativa propunerii legilor, suntă obligate a revisui fiecare lege în parte și totărădată cu privire cătră celelalte legi, cu cari s’ar afla în legătură, a o cerceta cu scrupulozitate mai inteiă în totalele seă, apoi în speciale fiecare parte, fiecare articlu, și după acesta a veni c’ună proiectă de lege, prin care se se cera modificarea legii în totală seă numai în acele părți ale sele, cari s’ară găsi că suntă contrarie cu împregiurările, cu nevoiele și cu obiceiurile țerei. Ce se întâmplă însă ? se întâmplă mă ce cu totulă necalificabile, se întâmplă că chiară acele puteri ale Statului, cari tatărădată sunt însărcinate și cu paza legiloră, nu mai departe decătă a doua Zhif'cu a doua P. BOTOȘIAN, 15 Ianuarie 1867. Vorbindă despe libertatea opiniunii, în sensură abstracă, nu putemă admite că s’ar înceca cineva se-i conteste însușirea de neatârnare și de respectată ce’i datorită, fiă opiniunea unei întregi partite, fiă opiniunea unui simplu individă, ea te due a se respecta și a nu admite ce mai mică persecuțiune sau apăsar; dară căndă voimă a înțelege prin opiniunea publică acelă glasă ală poprului, acelă censoră neînvinsă și tunătoră ală unei comunități de omor constituațî în societate, atunci voiale spotului se frănge, tendințele viciului e sdrobescă și iată opiniunea privată aiuțesce, atunci Zică, dinaintea acestei atorități impusă de legile naturei, cu toții ne plecămă: Vox Populi, Vox lei! In zadară mulț vizoați și presuminoși inftimZi cu toți a sprijini că opiniunea publică est uă nebunie și uă absurdă ficțiune a urnei liberale, căci în acelă momentă căndă ei argumentază contra opiniei publice totă în acelă momentae se simtă coprinșî de o îngrijire și să împotriți dinaintea delictului ce doreai a comite. Că te ușurpări, te părtinimi, câte abusurî și viciuri ocescă ascunse în inimile unora, derica opinîunei publice ! Magistrați din abunale și curți, de socotiți că opiniana publică nu vé póte censura femnele și decisiunile vóstre, când ele suntă sprijinite pe CU DUMINECA 29 IANUARIU 1867 LUMINEZA-TE ȘI VEI VI -----MI» Abonamentele în Bucuresci Pasagiul Romănu No. 1. — In districte la corspondinții pariului și prin poștă. La Pass, la D. Caras-Nalfegrain, une de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d. C.Ciocârlan ANUNCIORILE Linia de 30 litere.........................1 leu Inserțiuni și reclame, linia....... 5 - LUCRĂRILE PUBLICE DIN CAPITALĂ. (Urmare). Este cunoscuții de toți câinii acțiunii câtâ-va timpună mare parte, dacă nu jumătate din capitale» nostru, o acoperi« devastatorului element st Ucidă și sule, mii de concetățeni, confrați ai noștril, au fostă in cele mai mari suferințe, nu chinuri chiară. — Nu vom descrie aci nenorocirile și suferințele individualice »ii încercată fiecare din cei inundați in cele d’ântâiă ore ale acestei teribile catastrofe, căci descrierea ar fi fórte jalnică și tinguirea amară și apoi toți le va fi vețjutu și aurită, «ne voiă mărgini numai adice că starea nenorocițiloră inundați este perdută de tată și că sănetatea loră este compromisă în chipulu celei maî spăimintătoru. In numele dară ală umanității suferinte, dacă nu pentru Igiena publică, se se stăruiascâ ca cu cea mai mare arginiiă se se stirpască inundațiunea din capitală, ceea ce ar fi mintuirea unui poporă întregi! potă dice. Am disă și cu altă ocasiunie, legi avemu, dară nu le aplicăm», nu le păzimă. — Bată ce dice Regulamentulă organică în articlul ă stă 165. Art. 165, .,Pentru marele folosuri „ce putemă dobândi din plutirea pe „cele cinci mari grile cari frecă d’a „curmedișiulă Valachieî în lărgimea ei, „adică Jiiulă, Oltulu, Argeșiulă, Dăm„bovița și Ialomița, Domnului din preu„nă cu Opștasca Adunan* va îngriji a „trămite ingineri, meșteri, ca se gă„sescu mid’lóce spre a curați matca „loră, și după planulă ce se va oțărî, „lucrarea loră va urma neîncetată du„pe miij’lacele ce voru fi în putința „Statului, pină căndă aceste gârle voră „veni în stare de a fi primitóre de „plutire."4 Art. 8 din legea de la 1835 stipulază încă asemeni disposițiuni: „Potrivită cu coprinderea articlului 3 din „acésta legiuire, inginerii ajutăndu -se „și de morarii părții locului, vom mensura nivelația și lungimea gărlei, du„pă fireștele trepte ce va fi avîndă, „începlnd și din otarulă țerei de la Căi„neni, pînă la a sa vărsătură In In„năre, voru cunosce prin de aprópe ,,vedere și cercare adeverita matcă, „min’lócele de Îndreptare pentru ori„ce abatere, și ori ce alta asemenea „împrejurare ce s’ar socoti de neapărată trebuiróre In îndreptarea gărlei „spre a se face cu desevîrșire plutit „tare fără nici uă împedicare și pri mejdie.“ In anulă 1865, s’hi votata de corpurile legiuitorie done legi, de la 18 și 23 Marții, ambele formăndu completa sistemă de apărare a capitalei de inundațiune. Una din aceste legi este pentru canalisarea sau rectificarea cursului Dămboviței, era cea dea doua pentru desființarea moriloru, căci se credea că morele alinăndă cursulo apeloră, făcu ca depunerea se fiă forte însemnată și ca albia mului se se înalțe pe fie-care ană ceea ce causei fi inundațiunile, și prin urmare olăresce a se desființa acele mori, mesură forte bună, dară din nenorocire prea lărijiâ, căndă vădată albi» rlulni după atâta timpu s’aă rădicată atăta.— in una din aceste legi se prescrie „ca studiere necesarie pentru canalisarea Dămboviței se se termine negreșitul cetii multă ín timpu de d«iani“;și stă că timpulă prescrisa prin lege espiră și nu este, după cfim am aflată, de cătâ abia unu slab a început pentru studiul unei asemene lucrări. Relativă la lucrările din capitale, Dîmbovița este pétru funghiular și, este cheia, basea, temelia pe care trebue se se concepá tóte lucrările publice de pavare a capitalii,— căci mai înainte de a nu se determina și a se cunosce traseul definitivă ală Dămboviței, nu se póte face nivelamentulö generale ală capitalii, trebuindu acesta a se lega cu Dămbovița, Dîmbovița fiindn punctul» celă mai de josă și de plecare intru formarea nivelamentului generale, prin urmare nu se va putea sei daca va trebui a se construi egure colectori, nu se vor putea canalisa straiele, canalile trebuind a fi recordate in clinele loră de scurgere cu Dămbovița sau cu egurele colectori, in fine nu se va putea obține nici uă dată uă regulată clină de scurgere pentru straiele capitalii nóstre, fiindă astăfelă în eternă amenințați a ijacea in unele suburbe înecați In apele ce remăn statatorie, din causa lipsei de scurgeri regulate și suficiențî pe acele strate. Duuă oră dar mai ’nainte se se resolve cestiunea Dămboviței, se se reguleze, căci ea va fi inainte-mergătoriu a tuturor lucrărilor publice, fără de cari nu vomă pute îmbunătăți nici de’ cumosterea materiale a capitalii. Nu cunoscemu opiniunea ómeniloru competințî In acastă cestiune, nmă reijistă insă la onor, ministeră de lucrări publice, două traseuri însemnate pe planulă topografică ale Capitalei. Unulî din aceste traseuri, se ijice că s fost propusă de onor. consiliu teemeu de lucrări publice și al doilea, după cum mi s’a spusă, ar fi propusă de domnulu inginerilorcianu. U lucrare de utilitate publică ca se fie preferate, trebue se insușăscă doue calități: aceea de a fi în tote condițiunile cerute și prescrise de sciință, ca astăfelă ea se conrespundă și se implinască scopulă pentru care se înființază, și se presinte cele mai mari evantație de economie. Pe acestă principiu, îmi permită a examina aci fiăcare din acele doue traseuri din done puncturi de vedere: acela ală șciinței și acela de economie, și ca se potă face acestă examinare mai consciințiasă, voiă precisa încă de acuma de la începută scopulă ce avemu și la care trebue se ajungemă, căndă ne propuneam rectificarea cursului Dămboviței. Scopulă, după mine, este scăparea și asigurarea Capitalei în viitorul de inundațiuni și facerea Dămboviței navigabile. Credu că, fiindă că nu existe în nici una din legile de la 18 și 23 Martie, curenturü de navigabilitate nu mită va îngerifice un mine. Atăta prin Regulamentul Organic cit