Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)

1867-01-29

ANULU ALU UN SPRE­ PECELE ADMINISTRA 1 TOMBA, PAPAGHULU ROMANU NO.1­— REDADJU­­T’fBA STRADA ACADEMIEI NO. 90 VOIEFCE ȘI VEI PUTE ..........................................­Cap. Disț. Pe anu...........................lei 128 — 151’ Pe șăse luni­.................. » 64 — 1 Pe trei luni................... » 32 -­­s Penă lună...................... » 11 Umi eseiiplani 24 par. Pentru Parisü pe trimestru nr. 20 - Pentru Austria...............fior. 10 v. a. Din causa serbătoriei de Luni­­ Jian­suhi nu va eși Marți. ASOCIATIUNEA AMICILORU CONSTITUTIUNH. Convorbiri politice despre cestiuni ce sunt ii la ordinea (Jile), se vor si ține Luni séra, (30^ ia­­nuarie) la 7 și jumătate ore, în sala Slati­­niana. Cei cari au­ anunciat că vor lua cuvin­tuiri, sun­tu d-nii Vasi­lie Alesandrescu Ii rochie, Pană Buescu, George Petrescu, Ion Brătianu. SERVITIU TELEGRAFICA ALII RON­ARU­LU­I. PARIS, 8 Fevruariu. Timbrul« pentru ifiariu så fi lipsată la 3 centimî. Pentru unele, din delic­tele de presă vom­ fi competințe jurații; cele mti multe delicte vor­ fi judecate de tribunalele co~­recționale. ATENE, 4 Pevruariu. Guvernulă a supusă Ca­­merilor, unu proiectă de lege relativă la cum­­perarea a două fregate ferecate, a patru corvete. Este intențiune a se face u­ă navă împrumută. DEPEȘTE TELEGRAFICE. (Serviciul­ privată ală Monitorului). Paris, 7 Fevruarie.­­ Jurnalele (ficn că reor­­ganisarea armatei nu este încă decisă într’ună modă definitivă. Nu este cestiune de sporirea reservei, ci de organisarea forte a gardei naționale. Patras 5. — In Cefalonia a fostă ună violentă cutremură de pămentă, mai multe victime. Londra — Scon­­tură s’a redusă la trei. Athena. — La 2 Fevruarie, Camera a votată sporirea armatei Maritime. Ministrul­ de resbelă a declarată că Grecia face înarmări pentru a con­serva pacea. Se așteptă evenimente importante. Deputatul­ Valasritis a declarată că singurul­ salută pentru Stată, este lărgirea frontiereloru Greciei. Viena. — D. Samsich este hotărîtă ca ministru de interne, pentru ministerulă ungară și d. de Hellersberg, pentru ministerul D . de dincece de Leitha. Se asigură că d. de Beust va presida mi­­nisterial­ imperiului. D. Hoch va fi numită mi­nistru de finance. Iași s/27 Fevruarie­. înălțimea Sa, aialtă­ eri a visitată spitalele cu de amănuntură. — La masă a întrunită notabilită­țile cele mai înalte: S. S. Mitropolitulă, DD. Balșu, C. Sturdza, Beldiman și alții; și, la fini­­tul a­prinsului, a anunțată noutatea despre mari­­iagiule surorei sale A. S. Principesa Marias, cu cornițele de Flandra, și fericirea de a­ fi prim­iți acesta noutate la Iași. Sora principele domnitoră, însoțită de A. S. principele Frederică, a mersă la balula dată de notabilități în casa generalului Mavrocordată.­­ Balulă a fostă splendidă, și mai multe toaste s'au rădicată în onorea membrilor și familiei domnitore. Eri, înălțimea Sa a mersă la Cristesci, la domniță Mavrocordată, unde a primită ună dejună. — înălțimea Sa a petrecută două ore întru a vi­­sita erghelia din producerile anglo-române. Săra, înălțimea Sa a mersă cu principele Fre­­derică se prîmiască la Mitropolie, unde ’î accepta uă masă de 50 persone.­­— Mitropolitulă­a feli­citată pe înălțimea Sa, pentru sosirea principelui Frederică și pentru mariiagiulă principesei Maria. Astăzi, Înălțimea Sa visităză telegrafulă, închi­sorile, cazarmele —• Astă-su­ră își va lua congediă de la totă societatea și crede a putea pleca Sîm­­bătă pentru Bucurescî, oprindu-se ănteia­­ ji la Bacău, a doua­­ ji la Buzeă, a treia­­ ji la Ploescî. (Monitoriul I.) ajunge mai cu înlesnire și la guvernă și la tóte autoritățile constituite; ea le impune, ca se Zicemu asia, ascultarea, și mai curându sau mai târziu, ele suntă nevoite a da satisfacere cere­­rilora­celora drepte. D’aceea guverne­le cele rele, cele despotice, au lovită totă deuna și mai’nainte de tote presa. D’aceea națiunile cele libere, cele ce se respectă, dau totă concursurii loră, totă susținerea loră publicității, astă­­oiă in cătă astă-zi în lumea civili­ sată, mesura libertății unui poporă, se calculă, putemă Z>a ei după numerală organeloră sale de publicitate. Mica El­­veția, c’uă poporațiune de vre 2,500000 de locuitori, posede ună nim­eră de 282 Z­apie, din cari cele politice au celă mai pucină căte 2 sau 3000 de abonați. Cetățianul citescu, se lumine­­ză, învață ce este dreptulă și liber­tatea. De aceea de sute de ani ei pes­­tréza neatinse și în dependința țerei și a individului, fără ca puterile cele mai mari se cureze a le lovi, căci se­ă line că este acolo ună popom, a că­rui consciințâ este descépta, care ve­­ghieza. România, cu 5 milióne locut­­ori, abia are vre 20 de arie, cu cei e oficiali cu totă. Ne oprimă aci, căci d’amo face și alte comparațiuni, infe­rioritatea nóstra ar resări într’ună modă prea învederată și umilitoriă. Din afară ,tarnele nu ne aducă nici uă solre însemnatorii. Depeștele nó­stre și ale Monitorului au însă fre­care însemnătate și merită atențiunea. Vom semnala mai alesă soirile cari ne a­­nunță pregătirile de resbelă ale Cl­eiei. Ea îmulțesce armata mea și-și întăresce marina sea. Ministrulă seu declară că tóte aceste pregătiri se face ca se și asigure pacea. Acest ministru se vede că scie mașima. De vrei pace prepară-te de resbelu, și lucrezu în con­secință. Ce nebuniă! N’ar fi mai bine se­le­lecțiuni de la miniștrii noștri, se­ nu-și mai bată capulă cu ideie smin­tite, se se culce și se dorme în pace căci Allah ne scie de scrie, și d’omă are pușca ori căciula în mănă, ce este scrisă e scrisă și se va întîmpla. D-nii miniștri ai României potă da învețâ­­minte întinse în acestă privință, căci spera­nța loră e mare. II­» căci căte­va lunet d­e vieță ale unei constituțiuni nu se potă considera de­cătă ca vă Zi în îndelungata viéța ce trebue a ave­aă Constituțiune) daă de­uă parte citatulu articlu de Constitu­­țiune, și începu a croi la modificări în legile esistenți, nu pe calea de re­­vizuire, prescrisă de Constituțiune, ci pe calea de căruire a legilor­, înfăți­­ș­ândă proiecte prin cari se propune suprimerea seö. modificarea unor­ ar­ticle de legi, precumă de exemplu gu­vern­ulă a cerută modificarea unora din artic­ele din legea comunale, din legea consilieror­ de județe și altele. Rezultă dară că arătă Constituțiu­­nea este violată, cătă și însuși celă mai esențiale principiu, care trebue se proșeză la modificarea unei legi, este călcată în piciore, adică principiilă e­­conomiei legii, seă cu alte cuvinte bă­garea de sóm­n ce trebue a ave le­­giuitorulă ca nu prin modificarea in parte a unei legi se lovescá în pla­­nulă generale ale legii, sau măcară în părțile sale rămase nemodificate, și ca­re resultată nu se póte dobândi în­­tr’ună modă nemerită decătă prin­­­tr’un totale revizuire a legii, supuse modificării; ceea ce nu se vede se se fi făcută la legile despre cari am vorbită. — In facia clată a unei ase­mene procederi, care tinde a face din Constituțiune uă literă morta, și din legi ună ce imposibile de aplicată, dacă nu și periculosă, și totă d’uăda­­tă uă haină de arlechină, de­uă croia­­lă bizară și compusă de mii de pe­tice mulți colori, mm’am credulă da­toră a lua pena in mână și a da a­­larma cătră cei în putință de a opri reală de la începutul ă seă. Ve rogă dară, d-le Redactore, ca se bine-voiți a-mi da concursuri d-v. purificăndă aceste puține oservațiuni, pe cari nici timpulă nici loculă nu m’aă iertată de a le desvolta în totă ce aretata procetere are periculosă. interpretarea legei într’m­ă scapă de părtinire și nu de dreptate, atunci fiți încredințați că și opiniunea publică deprisată de voi, își va face datoria de a ve condamna și de a repeta Zi­sele lui Voltaire: „Celă de pe urmă „gradă de înrăutățire este a se servi „de legi într’ună modă asupritorii­, și „cea mai teribilă osîndă politică este „corupțiunea tribunaleloră !“— Prefec­ților», suprefecțiloră, poliția floră, de veți trece peste limitele competinței vostre și din administratori mărginiți în menținerea ordinului legală, vă veți însuși dreptulă de judecători, iu cătă cancelariele prefectoriale se fiă trans­formate în tribunale, atunci se nu bă­nuiți voi, că opiniunea publică care reclamă la tota circonstanța legalitate, va trata nisce asemene judecăți ca o busă de putere și vă evidentă violare a art. 14 și 104 din Constituțiunea (erei! — In fine, opiniunea publică ca judecătoriă supremă nu cruță pe nime: primari și toți aleșii comunelor), de­putați și senatori, representanți ai na­­țiunei, cu toții Zică, îngrijiți-vă de a nu sa contraria cu acestă neadormită procurori­ ale societății, care ori­unde Zoresce abusură și apăsarea, se oferesce, se întăriră și bănuindă cu amară, o­­piniunea publică nu uită a înscrie în cartea negru, între trădători și pariuri, pe totă condamnabilă de ea. In respectulă și considerațiunea ce păstreză virtuțiloră patronate de opi­­niuunea publică, facă profesiunea mea de credință, că faia acesta va fi prelulü echo alű opiniunii publice și neîmpăm -­turit mnemicü alți dbusuluĭ de putere. D. Sc. Miclescu. (Opiniunea). Bucurescî 2g pI“"' Un­ non gliarie a aparuit in par­tea de peste Milcovă a României. O­­piniunea, supun­ redacțiuniia D - lui Se. Miclescu, a cărui programă o pu­­blicama mai la vale, promite a fi or­ga­ni ale opiniunii publice. Salutămă apărerea acestei feie și sperămii că, inspirăndu-se din cugetarea tuturor­, ea va pune tóte silințele sale spre a aduce lumina, acolo unde intunericulu mănține retecirea, degradarea, imora­litatea. Suntemu totu demna fericiti cându vedemu Ziaristica tezei nóstre inavutindu-se cu noui luptători; re­­gretămu însă că num­erulu cititoriloru nu respunde, în genere vorbinde, la chieltuielele ce vă fuia este nevoită a face spre a eși regulată și redactată în­­tr’un modă cuviinciosö. Urăm dar noului Ziariu vă vieji lungă. Sperămii că elű nu va dispărea ca unii meteorii, cumv am trecută atate altele cari s’aă cercată a aduce concursuhi Ioni de lumini, de cunoscințe, causei țetei. Fie­care lo­calitate, mai bine inspirată asupra pro­­prielor­ sale interese, va înțelege de cătă folosit este pentru dînsa esistența unei fote care se espuiă și trebuin­țele, și pesurile iei, și abusurile la cari este supusă. Vocea publicității REVIZUIREA LEGILORU. Constituante a nóstra, preocupată între altele de numerósele și serió­­sele imputări, ce se făceau și încă se facă legiloră, cu cari guvernulă fos­tului domn ă aă inundata țara cu a­­tâta nechipzuință și precipitare, a sta­tornicită în Constituțiune un­ anume articlu care z'ce ca acele legi voră fi revizuite. — De aicea urmeza darii că puterile Statului, cari au­ inițiativa pro­punerii legilor­, suntă obligate a re­­visui fie­care lege în parte și totă­rădată cu privire cătră cele­l­alte legi, cu cari s’ar afla în legătură, a o cer­ceta cu scrupulozitate mai inteiă în totalele seă, apoi în speciale fie­care parte, fie­care articlu, și după acesta a veni c’ună proiectă de lege, prin care se se cera modificarea legii în totală seă numai în acele părți ale sele, cari s’ară găsi că suntă contra­rie cu împregiurările, cu nevoiele și cu obiceiurile țerei. Ce se întâmplă însă ? se întâmplă m­ă ce cu totulă necalificabile, se în­tâmplă că chiară acele puteri ale Sta­tului, cari tată­rădată sunt­ însărci­nate și cu paza legiloră, nu mai de­parte decătă a doua Zh­­if'cu a doua P. BOTOȘIAN, 15 Ianuarie 1867. Vorbindă despe libertatea opiniunii, în sensură abstracă, nu putemă ad­mite că s’ar înceca cine­va se-i con­teste însușirea de neatârnare și de res­pectată ce’i datorită, fiă opiniunea unei întregi partite, fiă opiniunea unui sim­plu individă, ea te due a se respecta și a nu admite ce mai mică perse­­cuțiune sau apăsar; dară căndă voimă a înțelege prin opiniunea publică a­­celă glasă ală poprului, acelă cen­­soră neînvinsă și tunătoră ală unei comunități de omor constituațî în so­cietate, atunci voiale spotului se frănge, tendințele viciului e sdrobescă și iată opiniunea privată aiuțesce, atunci Zică, dinaintea acestei atorități impusă de legile naturei, cu toții ne plecămă: Vox Populi, Vox lei! In zadară mulț vizoați și presum­­inoși inftim­­Zi cu toți a sprijini că o­piniunea publică est uă nebunie și uă absurdă ficțiune a urnei liberale, căci în acelă momentă căndă ei argumen­­tază contra opini­ei publice totă în acelă momenta­e se simtă coprinșî de o îngrijire și să împotriți dinaintea delictului ce doreai a comite. Că te ușurpări, te părtinimi, câte a­­busurî și viciuri ocescă ascunse în inimile unora, derica opinîunei pu­blice ! Magistrați din abunale și curți, de socotiți că opiniana publică nu vé póte censura femnele și decisiunile vóstre, când­ ele suntă sprijinite pe CU DUMINECA 29 IANUARIU 1867 LUMINEZ­A-TE ȘI VEI VI -----MI» Abonamentele în Bucuresci Pasagiul Romănu No. 1. — In districte la cors­­pondinții pariului și prin poștă. La Pa­ss, la D. Caras-N­alfegrain, une de l’an­­cienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administrațiune la d. C.Ciocârlan ANUNCIORILE Linia de 30 litere.........................1 leu Inserțiuni și reclame, linia....... 5 - LUCRĂRILE PUBLICE DIN CAPITALĂ. (Urmare). Este cunoscuții de toți câinii acțiunii câtâ-va timpu­nă mare parte, dacă nu jumătate din capitale» nostru, o aco­peri« devastatorului element st Ucidă și sule, mii de concetățeni, confrați ai noștril, au fostă in cele mai mari suferințe, nu chinuri chiară. — Nu vom descrie aci nenorocirile și suferințele individuali­ce »ii încercată fie­care din cei inundați in cele d’ântâiă ore ale acestei teribile catastrofe, căci des­crierea ar fi fórte jalnică și tinguirea amară și apoi toți le va fi vețjutu și aurită, «ne voiă mărgini numai a­dice că starea nenorocițiloră inundați este perdută de tată și că sănetatea loră este compromisă în chipulu celei maî spăimintătoru. In numele dară ală umanității sufe­rinte, dacă nu pentru Igiena publică, se se stăruiascâ ca cu cea mai mare arginiiă se se stirpască inundațiu­­nea din capitală, ceea ce ar fi mintui­­rea unui poporă întregi! potă dice. Am disă și cu altă ocasiunie, legi avemu, dară nu le aplicăm», nu le pă­­zimă. — Bată ce dice Regulamentulă organică în articlul ă stă 165. Art. 165, .,Pentru marele folosuri „ce putemă dobândi din plutirea pe „cele cinci mari grile cari frecă d’a „curmedișiulă Valachieî în lărgimea ei, „adică Jiiulă, Oltulu, Argeșiulă, Dăm­­„bovița și Ialomița, Domnului din preu­­„nă cu Opștasca Adunan* va îngriji a „trămite ingineri, meșteri, ca se gă­­„sescu mid’lóce spre a curați matca „loră, și după planulă ce se va oțărî, „lucrarea loră va urma neîncetată du­­„pe miij’lacele ce voru fi în putința „Statului, pină căndă aceste gârle voră „veni în stare de a fi primitóre de „plutire."4 Art. 8 din legea de la 1835 stipu­­lază încă asemeni disposițiuni: „Po­trivită cu coprinderea articlului 3 din „acésta legiuire, inginerii ajutăndu -se „și de morarii părții locului, vom­ me­nsura nivelația și lungimea gărlei, du­­„pă fireștele trepte ce va fi avîndă, „începlnd și din otarulă țerei de la Căi­­„neni, pînă la a sa vărsătură In I­n­­„năre, voru cunosce prin de aprópe ,,vedere și cercare adeverita matcă, „min’lócele de Îndreptare pentru ori­­„ce abatere, și ori­ ce alta asemenea „împrejurare ce s’ar socoti de neapă­rată trebuiróre In îndreptarea gărlei „spre a se face cu desevîrșire plutit „tare fără nici uă împedicare și pri­­­ mejdie.“ In anulă 1865, s’hi­ votata de cor­purile legiuitorie done legi, de la 18 și 23 Marții­, ambele formăndu com­pleta sistemă de apărare a capitalei de inundațiune.­­ Una din aceste legi este pentru canalisarea sau rectifica­rea cursului Dămboviței, era cea dea doua pentru desființarea moriloru, căci se credea că morele alinăndă cursulo apeloră, făcu ca depunerea se fiă forte însemnată și ca albia m­ului se se înalțe pe fie-care ană ceea ce causei fi inun­­dațiunile, și prin urmare olăresce a se desființa acele mori, mesură forte bu­nă, dară din nenorocire prea lărijiâ, căndă vădată albi» rlulni după atâta timpu s’aă rădicată atăta.— in una din aceste legi se prescrie „ca studiere ne­­cesarie pentru canalisarea Dămboviței se se termine negreșitul cetii multă ín timpu de d«iani“;și stă că timpulă prescrisa prin lege espiră și nu este, după cfim­ am aflată, de cătâ abia unu slab a înce­put pentru studiul­ unei asemene lucrări. Relativă la lucrările din capitale, Dîmbovița este pétru funghiular și, este cheia, basea, temelia pe care trebue se se concepá tóte lucrările publice de pavare a capitalii,— căci mai înain­­te de a nu se determina și a se cu­nosce traseul­ definitivă ală Dămbovi­­ței, nu se póte face nivelamentulö ge­nerale ală capitalii, trebuindu acesta a se lega cu Dămbovița, Dîmbovița fiin­dn punctul» celă mai de josă și de plecare intru formarea nivelamentului generale, prin urmare nu se va putea sei daca va trebui a se construi egure colectori, nu se vor­­ putea canalisa straiele, canalile trebuind­ a fi recor­­date in clinele loră de scurgere cu Dămbovița sau cu egurele colectori, in fine nu se va putea obține nici uă dată uă regulată clină de scurgere pen­tru straiele capitalii nóstre, fiindă astă­felă în eternă amenințați a ijacea in u­­nele suburbe înecați In apele ce remăn statatorie, din causa lipsei de scurgeri regulate și suficiențî pe acele strate. Du­uă oră dar mai ’nainte se se re­solve cestiunea Dămboviței, se se re­guleze, căci ea va fi inainte-mergă­­toriu a tuturor­ lucrărilor­ publice, fără de cari nu vomă pute îmbunătăți nici de’ cum­o­­sterea materiale a capitalii. Nu cunoscemu opiniunea ómeniloru competințî In acastă cestiune, nmă re­­ijistă insă la onor, ministeră de lucrări publice, două traseuri însemnate pe pla­nulă topografică ale Capitalei.­­ U­­nul­î din aceste traseuri, se ijice că s fost propusă de onor. consiliu teem­eu de lucrări publice și al­ doilea, după cum mi s’a spusă, ar fi propusă de dom­­nulu ingineri­­lorcianu. U­ lucrare de utilitate publică ca se fie preferate, trebue se insușăscă doue calități: aceea de a fi în tote condițiu­­nile cerute și prescrise de sciință, ca astă­felă ea se conrespund­ă și se im­­plinască scopulă pentru care se înfiin­­țază, și se presinte cele mai mari e­­vantație de econom­ie. Pe acestă prin­cipiu, îmi permită a examina aci fiă­­care din acele doue traseuri din done puncturi de vedere: acela ală șciinței și acela de economie, și ca se potă face acestă examinare mai consciinția­­să, voiă precisa încă de acuma de la începută scopulă ce avemu și la care trebue se ajungemă, căndă ne propu­neam rectificarea cursului Dămboviței. Scopulă, după mine, este scăparea și asigurarea Capitalei în viitoru­l de inun­­dațiu­ni și facerea Dămboviței naviga­bile. Credu­ că, fiindă că nu existe în nici una din legile de la 18 și 23 Martie, curenturü de navigabilitate nu mi­tă va îngerifice un mine. Atăta prin Regulamentul Organic cit

Next