Romanulu, martie 1867 (Anul 11)
1867-03-26
ASI î.d ALU UI SPRE PE CELE VOXSSOS ȘI VEI PUTE Cap. Dist. Pe ajari.................... lei 128 — 152 Pe ■ iuni................. » 64— 76 Pe trei luni.................. »■ 32— 38 Pe oâ lună................... » 11 — ■— Unu esemplarü 24 par. Pentru Parisü pe trimestru fr. 20 Pentru Austria................fior. 10 v. a. DEZBATERI PUBLICE. Societatea Studietiloru Romani va desbate în ședința sei ordinară de Marți, 8 ore sera,ta localulă Academiei Naționale ecstiunea: Déca unu poporu merită séu nu sórta de care te bucură. SERVITIU TELEGRAFICII ALI ROMANULUI. PARIS, 6 Aprile.— 1 D iariu,5 limpidă menționezi suptă reservă scomotulă reapenditu că Macmahon a fostă ehiămatu prin telegrafă la Paris. Dup’ ună altă scomotă Cabinetulă francese ar fi speduitu eri la Berlin uă notă relativă la cetatea Luxemburg. FLORENZZA, 6 Aprile.— D. Starazzi este însărcinată cu formarea noului Cabinetă. CONSTANTINOPOLE, 6 Aprile.— Omer Pașa sa numită comandante ală osciriloră din Candia. Ministrul Ruasier la Constantinopole, generaliulă Ignatieff, a fost înfiițată la rangul de ambasadore straordinariă. Bucuresciul Strü« Senatulu a amănatu pentru Marți 800 Mercuri desbaterea publică a proiectului de lege pentru curții de Casațiune la Iași, transferarea Acastă amănarea făcută pe unii se spere că va da timpu Senatoriloru a studia Gestiunea și din puntulu de vedere politică, și atunci de sicuru voră vedé și voru înțelege și Senatorii cea-a ce au veiutu ș’au înțelesQ și deputații și voru vota ca și dânșii. Unii judecă conduși de dorința lorii, ș’alții de legile naturei și de logica fapteloru,* cei d’âateiu speră că Senatorii voru vedé pînă mănescu poimăne cea a ce n’au ve$utü și o’aă înțeleșii pân’ acuma; cei din urmă credu că ținere voru trece fără s’aduca nici uă lumina. Strămutarea Curții de Casațiulu la Iași nu póte fi înțelesâ și primită de ADMÎNISTEATIUIm, PASAGIULO ROMANO No. 1. REDACȚIUNIBA STRADA ACADEMIEI No. 80 Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetorulu^eului arada. —LUNI—MARȚI, 26, 27, 28 MARTIE 1867Í SUÎINEEA TE ȘI VEI !* Abonament elejn Bucurescî Pasagiifiă ’Română" No. 1. — In districte la corespondinți (Jianului și prin poșta. La Paris la I. Caras-Hallegrain, rue de l’ancierme Commédie, Ro. 5. A se adresa pentru administațiune la d.C.Ciocârlan. AN UN CIUJULE Linia de 30 litere..........1 leu. Inserțiuni și reclame, linia..__ 5 (Serviciulu privata ală Monitorului). BERLIN, 4 Apriliű. — Monitorul de aera din 2 Aprilie reproduce testuri discursului d-lui de Bismark,iecondű că textulű constată încă și mai nete sentimentele înalte exprimate de d. de Bismark: jurnalele oposiționale contestă interpretațiunea dată discursului d-lui de Bismark de jurnalele oficiase.— Totü Monitorulu de séra din 2 Aprilie adaugă: Interpelațiunile făcute în Parlamentului din Berlin care ar fi putută se aibă unu efectű superstorii în starea actuală a Europei ne lasă în resumatură bună impresiune. D de Bismark desvoltă în termeni înalți necesitatea pentru Germania de a ține comptü de susceptibilitățile Franciei, insistă mai cu semn asupra influenței ce trebue se exerse asupra politicii Prusiei și doresce a întreține relațiuni amictie cu una vecină puternică.— Una articolă ale lui Limayrac din Constituționalul de la 4 Aprilie justificândă moderațiunea limbagiului d-luî de Bismark Siee că Francia n’are nici un dorință de a amenința interesele Germaniei și de a aduce, lovire ouórei sale, și n'are nici uă tendință resbelnică, dură numai sentimente de justiție și de equitate; așadară ar fi nedreptă dacă Prusia, dupe marele concuiste cea făcută, ar privi cu ună vehtă gelos și întinderile cele mai mici ce vecinulQ se- ar putea dori într'una interesă, nu de ambițiune, ci de fecunditate. PETERSBURG. Se apicură ofolosit că Rusia ca putere consemnătore tractateloră de la 1830, n’ar consimți la cedarea Luxemburgului, crezând că tractatele, cu totu disolvarea Confederațiunii Germaniei, sunt și încă în deplină vigore. HAGA. 4.— Regele Oltandei a renunciatu definitivă la proicctul de a vinde Luxemburgulu. Ministrulu trebiseră străine a informată despre acesta pe ambasadorul francesă. FLORENZA.— S’a respânditű zgomotulü ca toți miniștrii au demisionată. Jurnalulü Italia crede că nimică nu este încă definitivă rezolvată. Principele Humbert a primită ordinulă prusiană ală Aquilei Negre. Ambasadorulă Usedom a plecată pentru Venezia spre a aduce aceași decorațiune principelui Amedeo. Se crede că Tomello se va întorce la Roma. CONSTANTINOPOLE — Sultanulă a primită pe principele Serbei cu distincțiune și i-a conferită ordinul Osmanie în briliante. Se asigură dintr -o bună sorginte că nota francesă dată odiuiórán ar fi consiliată cederea Candiei, pură și simplu, dură votulă generale ală poporațiunei, că nu numai dai putilulu de vedere politică. Uă politică >cu totula naționale nu póte fi pe deplină înțelesă de câtă de omeni cari au urmărită o ne- i contenită, fără a se lăsa nici macarü distra de alte adieri de vânturi, de alte codate și de corpuri ce suntu producte firesci ale națiunii, ce ești d’a i dreptulă din natura iei, din trîidiți uni ie i iei, din păntecile iei. 1 Bătrânii suă multe, simtă înțelepți și forte trebuincioși și folositori uaiunii ca și familiei. In vicisitudinile însă prin cari au trecută națiunea nóstră,din vânturile ce au bântuitu-o, prin cluriții comiți cari au cernutu-o în osebite sensuri, nu suntă mulți acei cari în mijlocul atâtora șiue țări au putută distinge totădeuna suflarea naționale și urmări necontenită, suntă puțini cari au putută se ’nfiga ghirele loră în rădăcina naționale ca se potă resiste la tăria staruitore și din tóte părțile îmbrâncitore a atâtoră corinți cari, ca se nu vorbimă decătă de istoria modernă, ne împinseră de la 1821 și pînă ații, în felurite sensuri cari de cari mai depărtate de spiritulă, de ținta și de adevératulű interesă naționale. Deci, mulți s’aă întrebată și se ’ntreba mereu. Senatulú este ună productă legitimă ală rațiunii? și din bătrânii noștri suntă mulți cari au urmārit o spiritulă națiunii din revoluțiune în revoluțiune, și fără se-lu confunde, fără voia și fără scirea loră, cu altă spirită ce nu era ală iei și care adese era cu atătă mai periculos, cu câtă se spoia cu colorile naționale ș’ave astea a s’arâta suptă formele înțelepciunii ș’a unoru interese pământene mai lesne de vânată și de ’nțelesu? Nu scimă și nici voimă a lua asupră ne respunderea spre a susține nici una din aceste douö opiumai. Ne mărginimu în a le ’nregistra și lăsămu ca faptele se respungă și se lumineze pe deplină națiunea spre a sei ceaa ce are a face un viitoriu. Camera deputațiloru în ședințele de Sâmbătă și Duminică au desbututu douö mari cestiuni. Bugetele comunale, ce suntă de mare însemnătate căci s’atinge de autonomia comunile, ce este temelia casei, și moneta naționale, ce mai cu sumă din puntulú de vedere economică, este asemene de mare însemnătate. Publicămii dară mai la vale darea de sâmă a acestora ședințe pentru ca publiculă intregă se le cunoscă, se se lumineze din ce în ce mai multă în privința acestora mari cestiuni și se seie apoi pe deplină cari din repreșintanții sei au fostă pe calea cea bună și ce are se facă in viitoriu ca se potă merge societatea română țarămulte și mari pedice pe calea iei cea naturale și bine facétórie. Reservându-ne a vorbiri speciale în privința acestora mari ce itiuni, dupe ce publiculă le va cunosce prin publicarea desbaterilor, atragemu alt atențieQea deputațiloru și a guvernului asupra unei împregiurări forte seriose. Camera deputaților nu mai are de câtă patru lune spre a lucra, adică până Joui ia șese ore sera. Lucrările ce ar avea a face suntă forte multe; suntă însă căteva ce credemă că nu este cu putință a s’amăna; din aceste lucrări suntu mai cu sumă cele urmatorie: Trei din nenorocitele concesiuni cari au remasa încă neotărîte și cari este neapărată a fi îndatâ resolvate într’unu moda séu Íntr’alta: Concesiunea dată d-lui Godillot de Comuna Bucuresci, concesiunea Bancei și concesiunea cum*lenilor și mesureloru. < Monetă ce este în desbatere și care va mistui întîagă ședința de ați. 1 Legea pentru poliția rurală. Legea pentru organisarea armatei. I Legea pentru pensiuni; ș’acordarea apoi a dreptului de pensiune ce l’au cerută și care li se cuvine a oStorfi-va cetâțani și cari nu potă ascepta până la revenirea Camerei căci familiele lor îi ceru hrană și copii aceloră familiei iPau altă avere decâtă pensiunea ce asceptă se el voteze. Legea pentru reorganisarea jurațiorö, și mai multe proiecte de legi pentru acordarea, de credite spre a se plăti nisce contractori ce au lucrată și ■ cări de mai multa timpă ceră a li se ilăti și nu ii se di ce este alătoră din causă că guvernele trecutete au sleită paragrafele respective. Oprindu-ne num 1 la aceste legi, intrebămii cumă, cu tóta buna voință, fiindă negreșită cântă și de ore care deprindere de iimbuiă, va putea Camera se termine aceste proiecte de legi pînă toui sera? Acesta minune nu credemu că se va face. Este daru de trebuință ca guvernu să se mai prelungiască sesiunea pentru vre de ce țile încă și deputații sa facă și acestu sacrificiu, se mai delece dlile din averea lorii pentru interesele generale, pentru binele publică, fără de care seă bine deputații că nici averea loru nu va fi asigurată, nici consciința loră impecatâ. 0 spuneme acestuiu fiindu că ne temeiau că deputații voru pleca mai nainte d’a fi votată legile mai susu enumerate, ci din contra spre a avea ocasiune de a atrage atențiunea publicului asupra deputații oră cari prin sacrificie și morale și materiale stau însă li postură liră și-i împlinescă datoria cu religiositate. Scirile din afară sunt rele, sunt amenințătoaie. Oricine înțelege gravitatea scomotelori despre cari menționeză corespondința nostru telegrafică. Se face mu încă cunoscută c’uă altă depeștă, pornită din Paris cu căteva ore mai in urma celei din capul fotei spune că aceste scomote au produsü uă mare fericere la bursa Parisului ș’uă scădere însemnată a reutei și alte scrie și mai noul ne spună că se crede cu tăria că Francia va face îndată un tabără de una sută mii omeni și ună împrumută de 300 milione franci. Scrisori particularie ne spună că spiritele sunt forte iritate în Francia contra Prusiei și că marele imperatore luptă intre doue corinte cari fundă a Imândoua forte tari, lupta devine din ce în ce mai anevoie. Cu tote aceste se speră mă ducă că Imperatorele va isbuti a ’nvinge, a împăca corintele rebelicii și acumă nu vomă ave durerea a vede că mă resbelă din cele mai mari, din cele mai periculose. Celelalte două solri din Constantinopole, transmise de corespondinția nostru telegrafică au asemene însemnetatea loră. Înălțarea ambasadorelui Rusiei de la Constantinopole n’a făcutu-o Cabinetulu de la Petrasburg spre a face onore Turciei, ci spre a da o ’nsemnetate, vă tămă politică mai mare ambasadorului seu. Ce negociări, ce cereri, ce amenințari cugetă de a face? Câtă despre numirea lui Omer-Pașîa ca comandante atu o schritoră în Candia, ea însemnază curată că Porta nu voieșce s’asculte nici voința candioților, nici cererile repetite ale guvernului francesc. Acesta însă nu ne ’ngrijesce nicidecume, ci din contra chiar acuma susținemă câ Candia va fi iberă în curândă și prin voința iei se va lipi de corpului ei, de regat,ură, Elenă. Afirmămă acesta căci asia cere dreptatea, asta cere legea naturei, asta cere juvernulu francese. Afirmame acesta căci candioții au sacrificată și sacrifică și averea și sângele loră, au covârșită chiar a eroismulu, mergéndu pînă la martiriu și prin urmare susținemu din nou, că Candia va fi liberă, este deja pentru noi. ADUNAREA DEPUTAȚILORU, , Ședința de la 25 Martii. Dupo comanicari séu focutu art' care convorbiri în privința unor reclamări de la Dorohoi contra judecâtoreluî de instrucțiune. Ministru justiției a respuns că nu destitue , pe judecători de câta cândü se va acredința positiva că nu-și împliniscu cu onore și cu dreptate datoriele și că orice înclamare 0 va lua în considerare și va cerceta. Sau focutü .apoi convorbiri în privința votului dată de Adunare, a resoluțiunii luată de Cam va în privința liberării velnițelor și a liberării raportului greului sinistru din întru a respunsu că crede că trebue se dobíndescu și de Ir Senatu să asimene resoluține. Demescu, susține opiniunea emisă le d. Maistru țlicându că acesta Cameră nu póte mesura drepturile Senatului precumu și Snatulu nu póte mesura drepturile Camerei; că în sura luată de fostula guvernă a fostă aprobată și de Cameră și de Sinată și prin urmare trebue la rădicarea iei se fiă consultată și matură. Se facă întrerupri și convorbiri pentru și contre. D. Ministru financeloră depune ună proiect de leg(gil prin «.ue .se cere un ...«plată 1 naționale dlui D. Asaki de la Iași. D. Vernescu. 1.ce că i s’a imputată de d. raportator. in ședințele trecute că reă a vorbit în contra concesiunii drumurilor de ieru, căci d-luî a fostă aprobată ca Ministru acea leg ș’a deci arată că prețurile suntă bune.. Arată c’atunci ori ce proiectă de lege trebuia trimisă la consiliulu de Stată, apoi revenită și cercetată de Ministru și dup acesta trimisă la Cameră. Arată c’aprobările din acelă raportă suntă ale comitatului tecnică, éri nu ale Miniștrilor, cari n’av ^ să nimică de câtă i* »erimite la consiliulu de Statü Comitatulu tecnicu a ^isă că este avantag ósu erü nu Miniștrii și prin urmare i s’a făcută nedreptate condus'ii țlisă c’a aprobrtu acela proieptă ș prețurile coprinso iatr’cusulű. Apoi zice că chiaru dle ar fi aprobată ș'ară fi fostă înșiălată ar fi venită se recunoscu c’a fostă înșelatu. Arată apoi că reü i s’a ^lisă că ca Ministru a lucrată într’una feră și ca deputată intr ’altăTufelă în cessiunea împrumutului 7 >rili; e’acea convențiune n’are nici uă analogiă cu convențiunea căii ferate, și dă ore care desvoltâri în acesta privință. Se pună în discuțiune budgetele comuneloră urbane din țară, începlindu prin cosă din Bucuresci. Publicamă aci îndată în estenao discursurile cele mai însemnate rostite în discuți, na a acestui din urmă budgeta. D. M. Cogălnicianu. D-loru permiteți-mi se facă cotâiu o mică digresiune și ve rogii sa credeți că nu înțelegă delocă se me rostescă într’ucă modă grăb tu, asupa unui articlu din Constiuțiune (Art 110), din contra voiții veni și voiu recunosca că a fostă póte o n Cisitate care a cerută se se puă în Constituțune acelă articlu. D-loru Constituțiunea a înțeles și se facă un fi pasă mai multă în calea de descentraisare pe care o doresc e țara întrega și în care ea vede mântuirea sea. Desc ntransarea, d-loră, e acea îmbunătățire care iea de la centru și de la agenții centrali administra lunea intereselor locali și o încredințiza autoritățiloră jocului. In Francia, d-lor) s’a făcută o descentralisare, adică s’a luată de la Minieterie pre care atribuțiunî cari s’au dată prefecțiloră; li noi nu e acea descentralsare care o cere țara și care este prinsă în moravurile nóstre, mai e< semn la comunii: rurale, ci e acea descentralisare prin care se dă autoritățiloră alese, adică consilieloră județene și consilieloră comunali administrațiunea tuturoru intereseloru judiului și comun foră. Așia a îițelesă Consttuțiunea; iise legislatorele ve^cuda abusulu ce s’a făcută în unele locuri cu facultatea ce s’u dată consilieroră comunali, abuzurî care au fostă de a angaja peste putința miracole comunitară, a pusă Constituțiunea principială cumă câ nici o dare județená și comunale se nu se pusă în lucrare fără consimptimentulu puterii legiuitóre Prin acesta, d-loră, primiteți-nu saplică că, dacă acistă articiu s’ar înțelege textuală, buchierescu, atunci amă putea crede câ Constitupunea, Iu locă se facă mă pasă Índută spre drecea transarea făcută ,ce puși înapoi de cuină era înainte, căci d-loră, ce caută aici la noi dările comunale votate de comuni.1 é • Bușil-dei Vede, Drăgășanii, Hărlâulă și Doroboiulă și noi Camera care avemu trei patru multă cinci luni de viață parlamentariu cumă voiți d-stră se ne putemă ocupa de regulares bulgitelară tuturoră comunitară urbane și rurați? căndă noi nu aveam timpu se votămă singurulă budgetă ală Statului? Experiența acesta s’a făcută și în timpulu regulamentului. Atunci Adunarea ava datoria a cerceta budgetele eforiilor și ale magistratelor, pe cândă aceste instituțiuni erau numai în câteva orașe, și cu tote acestea, mai cu sumă de la 67 incace, până a venită noua lege comunale, nu s’a examinată nici budgetele nici socolelele acelorü etorii și magistrate și acesta din singura rațiune tfa Adunarea nu avea timpă. Totă asia d-loră va fi și în viitoră, dară noi vomă înțelege brticlulă Constituțiunea în modulă buchieresm. Eă cred că scopulă legiuitoriului nu altută de cătă a nu permite comuniloru se lovescu interesele Statului și a păstra pentru acesta supremală veto ală Adunării. Asia de exemplu, doră tutunulu și tabaculu, până alaltăieri, era ună monopolă ală Statului și chiaru în anulă acesta e o marfă a Statului care trebue se se văndă; ei bine, d-loră, daca spre exemplu s’ară învoi unei comune a pune dări forte mari asupra tutunului, negreșită că s'ar împucina consumațiunea și prin acesta s’ară vatema interesele sfatului. Asemenea, d-loră, sarea care e iarăși ună monopolă ală statului, daca comunele în independința soră ar vina una, șase lei, alta trei, alta d ec‘t pe suta de oca, negreșită cu consumațiunea sară împucina și prin urmare S’ar jigni și interesele Statului Astă-feliă fundă clară, noi trebue se neotărâmă că, respectândă Constituțiunea, se facemă ca princpiile promise de ea se de* vâă o realitate, adică discentralizarea se facă ună pasă mai mare, îns . Camera sa aibă dreptulu ei de veto, căndă se voru j.gn interesele Statului Nu facă acumă acésta propunere, căci ne aflamă la finele sesiunii, dar chiamă bine-voitórea atențiune a Adunării asupra acestei cestiuni de mare importanță; căci, dacă vomă urma și pe viitoră drumulă pe care ne amu mersă pănă acumă, amă lovi de imobiilitate progresulă comunitară urbane, rurale și județene și acesia nu eradu că a fostă scopulüegiuitorului. Aceste flise se venimü acumă la cestiune. 11 mbmentală în care ne aflămă nu putemă face altă f lla de cătă ceea ce a făcut și d. raportatore, adică se voiămă dările așa cumă suntă propuse, insă cu reserva să vedemă daca ele suntă așezate pe o sistemă de dreptate și daca nu cumă va la unele comune autoritățile alese aă căutată la menagese órc.vre scrupulereă înțelese saă se vorü fi temută se nu se espuia la o nepopolaritate pentru mine forte trecere e, căci iată ce e bună și folositoră pentru țară, chiară daca trece du impopolară, totuși la sine este încoronată prin lauda bine meritată a unui faptă bine făcută. Așa dară, că pentru mine dinainte declară că mo expusă impopolarității d-loră comercianți.’ da rabiă și de vină din nobilea capitale a itomăniei . . . . faplause. D-ioră, s’adisă totă d’auna că Bucurescii suntă capitalea țrei; așine, ca capitale a trei, ea apri ne țetei, ea trebue se fiia orașulă modelă, ea trebuie se fiă corona României, modelă de strade, modelă de pavagie, modelă pentru grădine, modelă pentru iluminație, modelă pentru scaie, în fine moii IŰ iu tóte la care se vină tóm oi'oșeie și se iea exemplu. Dar pentru acesta, ca se fia modelă, trebuii se aibă duce mul’ioee. Trebue ăntăiă ca statură se’i v ia în ajutoră și pe urmă se’i viiă în ajutoră și acei orășanî care se folosescă de posițiunea loră din capitală. Statură, d-loră, x a venită in ajutoră, trebue acumă se’iviiă în ajutoră și orășanii, și se sporescá veniturile comunale, și se le sperască nu din sărăcie, ci din bogăție; căci or