Romanulu, iunie 1867 (Anul 11)

1867-06-30

întinderea moșiei domnului Giot este de 372 hectare. Vitele lui sunt­ frumóse ca și productele cari i’au­ a­­dusu marele premiu de onore, cea ce vrea se­dică in tóte privirile și mai alesu In beneficiele ce capătă și în progresele ce realisază este celu ân­­téifi și cela mai bună cultivatorii din departamentală seu. Asemine este și domn»!« comite de Kergorlay care se represintă la espo­­sițiune prin uă vâcârnă cu vaci fru­móse și a căroru lapte îlă vinde visitatoriloră esposițiune!. Baba insă dă la unii lapte dulce și caldă cumă t­u mulge chiară fără de nici uă pla­­tă. Se vede că așa este poruncitn a face de către d. Kergorlay. Nu póte fi una modelă de lăptăria mai comodă, mai­eftină de construită de cătr acesta a domnului Kergorlay cari este în mi­niatură lăptăria fermei imperiale de la Vencennes înființată de Imperatulu Na­poleon III, totă cu scopul­ de a da visitatoriul o lapte bună și curată și prospate. Imperatula are 100 de vaci la Vencennes și laptele loră, care se stie pe și la 1000 de oca se consu­mă în tóte filele de visitatori­ ce vină cu drumul­ de seră din Paris (50 cen­time) numai pentru a gusta lapte cu­rată adecă nebotesata cu apă. Se scie că în Francia sunt­ 5 mi­­lione de vaci și că numai în Paris se consumă pe tot fl 500.000 de litre. Litra se vinde de la 18 pînă la 40 centime. Se scie asemenea că în lap­tele ce se vinde în Paris se pune apă 25 pină la 30 la sută. Astăzi, grație sciinței, se recunosce fraudele laptelui prin ajutorul­ a doue instrumente nu­mite ereometru și buterometru. Laptele se intrebuințază mai multă pentru facerea untului care se vinde de la 2 pînă la 8 franci kilogramulă în Francia se produce o­ mare canti­tate de țntă, ca la 52 milione de ki­lograme din care numai Parisulă con­sumă 24 milione de kilograme. Se es­­portă din Francia peste 28 milione de kilograme de țntă. Nicălita în lume nu se face țintă de uă calitate mai bună de­câtă acea­a ce o are untură din Francia; de acea­a acumă la es­posițiunea universale, Francia a eșita cu untură celă mai bună. Din lapte se face cașcavalulu de care guntă forte multe și de forte multe fe­luri la esposițiune, însă ca Rocfortulu nimeni n’a făcută uă esposițiune de cașuri mai frumóse. Este făcută în par­culă esposițiune! uă steaca ca cele de la Rocfort cu pivnițele intr'însa. Se scie că brânza de Rociort se face din lapte de oi și cu ulterior ea și fermen­­tațiunea este secondată in chipul« celă mai favorabile calității ei de pivnițele in stânci de piatră calcarie, de piv­­niți în cari se conservă pururea uă temperatură constantă. Din aceste piv­­niți esă pe totă anulă ca la 2,750,000 kilograme de brânză de Rocfort, din care jumătate se consumă în Francia și jumătate în strainătate.­­ Importanța productelor» ce daă vi­tele este arătă de bine cunoscută și apreciaită in Francia, nn cătu guvernulu numai în premii sacrifică pe totă anulă peste 4 milione de Franci. Dar si dacă Francia insemneza ceva în lume prin facerile de bine ce ea a făcută, apoi partea ei cea mai bună este mai cu seme în oi de rasa Merinosă, în par­­cală esposițiune­ se vedu oile de rasa mirinosa a domnului Gilbert, fondato­­rele celei mai frumose turme de oi și propagatorul­ neinteresatu alu meri­­panelorü arătă în Francia cătă și în străinătate. Léna este, cu tóte aceste, scumpă în Francia, și de acea­a léna din alte țeri îi face un mare concurință. Cul­tivatorii francosi se silescu a spori greutatea lenei unei oi fără de a a­­bandona și sporirea calitatea ei. Rasa de oi merinase îmbunătățite este cea mai respăndite in Francia; éra din a­­ceste oi îmbunătățite, tipul­ Rambouillet este pretutindene celă mai căutată. Nu­­merusă oilorö sân mai bine~4>coadă, ala turmeloru scăde în Francia, din cauză că se strîmtază pământurile. Aci în Francia uă turmă de 1500 de oi este cea mai mare ce se vede pe la moșii. Loculă oilor­ este în țerile cu pământuri întinse și cu brațe puține, se vedă la esposițiunea Rusiei proprie­tari de câte 40 și pînă la 70.000 de oi cari au trimisă eșantilióne de lână merindsă. Turme mari de oi averin și noi; dară esposițiunea lenelor­ nóstre este din tôte cea mai neînsemnată, cu tóte că este unula din cele mai mari venituri ale țerei, unul­ din ramurile cele mai importante ale com­erciului nostru internaționale. 1. lonescu. D-lux Redactore alü qitanulux RomaNüLO. In­isiab­ul­ d.v. de Sâmbătă, 23 a curentei, reduseme publicată uă recla­­mațiune a d-lui Tomescu în contra unui subcomisar pentru purtare brutală. Dacă vă mirați că unu subcomisare este bru­tală, și merita pedepsa, atunci ce me­rită unu suprefectă care bate pe ómeni în mij’iocului Stradel? Care în publică oumesce pe prefect« și comitetulă per­manentă tâlhari? Care luă de la ovrei mai multe­­ zecimi de galbeni spre a-i lăsa in sate, dândă la fie­care ovrei, în parte oă redusă confidențială cătră pri­mară că înfăpișia totală este liberă a ședă In satu? O mulă bătută a reclamată de două ori procurorelui, prefectului în zadarul Țedulele suntă­fagiâl martorii suntă gatul și totă nu se face nici uă cercetare! Tóte aceste s’aă întâmplată în târ­­gușorulu Adj­udo, și d. Suprefeată E­­duard Gherghely devine din 41 în 4* *nai brutalul— Ve­rogu publicați aceste rân­duri, ca se scie frații noștri din Bucu­­resci, că și la noi suntă agenții guver­nului mai multă de câtă brutali. Une Agiudianu. Ne pare ioa că cetățianulu ce ne trămite notițiă de mai susu n’a supsem­­natu-o. Domnia-sea scie negreșit și ce pagină valore­au, din tóte ponturile de vedere, epistolile anonime. Domnialui va ’nțelege apoi cu­lesnire că dacă ne tememu a denuncia pe cei culpoși, reula va cresce în locu d’a scade. Scrme că ni se va fjice mulți au denunciatu reulu și nu s’a luatu în considerare arîtările lor­, că mulți ancă au sufe­rită ei in locu d’a pătimi cele cul­pabile, dar a mai seimți că nu prin re­clamări isolate se ’ndrepteză rele in­veterate, și că binele nu se dobên­­desce pînă ce cei cari n­u vorü în a­­devĕru nu voru suferi pentru dênsuli. Cu tóte aceste, deși nu putemu pune temeii pe uă epistolă anonimă, credemu că este bine s’o punemü suptu ochii d-lui Prefectu alți jucegiului spre a cer­ceta. Dacă denund­area este adevărată se facă binele, de este neadevărată atâta mai bine, căci calomniatorii sunt­ învinși prin publicitate. PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNEI BUCURESCI. Ședința LVII, Sâmbătă 10 Iuniü 1867. (Urmare). D. Buescu, ca ajutoră alu primaru­lui însărcinată cu lucrările de pavagiu, iecunoșciințază consiliului că d. Naum Cașu, întreprindetorulă repar­ațiunii pa­­vagiului de pe strada Romană, abătăn­­dui-se din condițiunile contractului pen­tru că a făcută lucrarea prosta, s’a o­­prită de a o continua și s’a obligată a o strica și a o face din nuoă după contractă; d. architect- șefă al­ comu­nei însă, pentru mai multe considera­­țiuni, este de opiniune a se admite și pentru acesta stradă condițiuner* între­ținerii pe cursă de doui ani de la ter­minarea operațiunii, ca și pentru pa­ ROMANUL 1 IULIU. 543 vagiură stradei Vămei remăidi dă cumă e făcută. Se citesce relațiunea dată de d. ar­­chitectă comunală asupra cestiunii. Consiliul­ admite opiniunea d-lui ar­­chitectu. Se supune aprobării consiliului bud­getele bisericeloră Oțetaru și Isvoru să nucă pe anulă curenți. Consiliul­ aprobă aceste budgete, alu bisericei Oțetaru în cifra de lei 5­076 la venită și de lei 5578 par. 30 la spese, cu observațiunea ca deficitul­ de lei 502 par. 30 și se acopere prin contribuțiunea voluntară a enoriașilor«;­aiă bisericei Isvorulă­iuou,în cifra de lei 1396 par. 3 la venită și lei 1242 la spese. Se supune consiliului resultatulu li­citațiunei ținută la Primărie în 10ua de 24 Masă trecută pentru reparațiunea și întreținerea în cursă de trei ani a pasagelor, de pe tóte stradele, după condițiunile aprobate de consiliu în șe­dința de la 5 Maiu. Consiliul­, redândă că suma totale ce ară trebui se se plătască pentru a­­costa lucrarea după prețurile cele mai josă ce s-au propusă la licitațiune, este de iei 2,277,660, considerând­ că a­­cestă sumă este forte mare în raportă cu veniturile comunei, și prin urmare ar fi imposibilă municipalității a o plăti mai înainte da a i se adăogi venituri­le, consiliulu chibzuiește a se lăsa a­­cesta licitațiune fără efect». Se pune în vederea consiliului ce­rerea făcută de un a d. Nae George de a i se da autorisațiune se facă pe lo­­culă seu din suburbea Oborulă-nou case cu dependințele sale și împrej­muirea curții. Se citesce și relațiunea dată de d arh­itectă asupra acestei cereri; se vede schița de plană dată cu acestă rela­țiune precum­ și opiniunea emisă de d. arh­itectă. Consiliu s ă chibzuiasca ca alinierea ce se va însemna pentru ulucere­a împrejmuire a locului reclamantului se se facă cu retragerea cerută de lege și pe strada despre Nuța veduva, ve­cina d-lui Nae George, spre a obține acestă stradă lărgimea legiuită de șase stînjini. Se încunoștiințază consiliului că a­­supra cererii făcută de d. Tom­a Fq­­lescu de a construi pe loculă ce are în strada Lazăr, suburbia Sf. George vechiu, d. Architectă-șefă al comunei a dată relațiune că strada fiind­ des­chisă din nuoă pe loculă fostă alu d-lui Asan cu autorisațiunea municipalității, și lărgimea ei Hindu­­ fixată la 4 stîn­ jini, petiționarulă cată a așed­a cons­­­trucțiunea sea pe linia actuale a locu­­lui seă fără retragere. Consiliulu aprobă opinia d-lui ar­chitect, și prin urmare decide a se autoriza d. Toma Fotescu se-și facă construcțiunea fără retragere, remă­­nândă strada totă de­­ stînjini, pre­­cumă s’a destinată la deschiderea ei. Se pune în vederea consiliului ra­­clamațiunea d-lui Nicolae Laho­vary prin care arată că cu ocazia lucrărilora de canalisare și pavare ce se face pe ca­lea Mogoșei, paragia să se facă arătă de josă înaintea proprietății d-sele, în cară temeliile casei română mai ia su­­prafacia pământului, și spre întâmpina­rea derimirii acestei case, cere ca trotoriulă din dreptul ă ei se se cons­truia la înălțimea de mai ’nainte, și pentru soliditate și Înlesnirea pedeș­­triloră, se i se facă uă trâptă în totö singulă despre paragiă. Totă de nădata se pune în vedere­ consiliului și procesului-verbalú înche­iată de com­isiunea numita de primă­riă spre a se pronuncia asupra aces­tei reclamațiunî, și care a fostă com­pusă de doi. Bureli, Berendei, Căpuți­­nianu și Cudinovsky arc bitecții. Consiliulă admite opiniunea majori­tății acestei comisiuni compusă de d d. Berendei, Bureți și Căpuținianu de a se permite d-lui Lahovari se așeze cu cheltuiala d-sale în tota lungimea casei ună soclu de patră In dimensiune de 30 centimetre în grosime și 30 centi­metre înălțime d’asupra nivelului tro­­tariului, consolidându se acestă soclu printr’uă zidărie care va începe de la temelia caselor, pe uă basă mai lată și perdându­-se în susă suptă soclu în formă piramidale. Se recunoștiințază consiliului că, după cererea făcută de d. Alecu Triandafilă de a i se da autorisațiune se repare casa și se împrejmuiască curtea ei din suburbia Gorgani, d. arh­itectă a ri­dicată planul­ unei părți a stradei Bel­vedere, pe care se află proprietatea petiționarului, și a dată relațiune cumă că, după proiectul­ de aliniere făcută de d-sa, casa nu e supusă la retragere, ci numai locală, și că prin urmare se pute da d-lui Triandafilă autorizațiune se repare casele, oră împrejmuirea s’o facă cu retragere. Acestă proiectă de aliniere dar se supune aprobării con­siliului ca în urmă se se reguleze ce­rerea petiționarului. Consiliulă, redândă că acestă pro­iectă nu cuprinde strada întragă, cumă ar trebui, nu-lă încuviințeză, aprobă însă linia însemnată într’ânsulă numai pentru proprietatea d-lui Triandafilă, și decide a se da acestui proprietară biletă de autorisațiune pentru lucrarea ce voiesce a face conformă opiniunii emisă de d. architectă. D. Arion, arată că, în Capitală se află una ospeță care nu este însă su­pusă ca cele­l­alte la taxă către co­mună. Acesta este o spelulă numită Bu­­dișteanu de pe strada Gard­ă I, care fiindu de categoria aceluia ală d-lui Neubauer, trebue ca și acele a fi su­pusă la un asemenea taxă, însă ca o s­­peță de clasa I-a, căci se află într’uă posițiane centrale a orașului După cererea mai multor­ consilieri, discuțiunea acestei propuneri se amână pentru altă ședință, timpură fiind­ îna­intata cătră sâră. Ședința se ridică la 5­­ ore. La fixată prin înf­iințarea No 6243, pentru închirierea caselor­ din suburbia Crețulescu, proprietatea b­se­ricei Anna și St. loan Moldoveni, la care locuesce actualmente d-na Elena Conduratu, nepresentându sa altî una doritoră s’a amânată pentru dina de 15 ale viitórei luni Iuliu. Aceste case se închiriază pe ter­menii de trei ani, cu începută de la 26 Octombre viitoră 1867 înainte, însă pe uă jumătate ană, de la începutul­ închirierii înainte cu ori­ce dificită va resulta în comptntă d­e­ Conduratu ac­tuala chiriașă. Se face dată cunoscută spre sclința tuturoră, și se invită d-nii doritori cari voră voi a închiria aceste case, se se presimte la Primăria în «fiu» arîtata îna­inte de amerji spre concurință. Primară C. Panaiotti. După decisiunea consiliului comunală din ședința de la 29 Aprilie 1867, ur­­măndă a se face sistematcă în regie strada Lipscanii, și fiindă că, pentru acestă lucrare Primăria are trebuință de 110 mii bucăți piatră cubică, cio­plită regulată pe tote fețele și în mă­rime de două decimetre sau uă palmă decimală pe fie­care față, suptă­ scri­­sulă, publică din nuoă spre sclința «e­­tâțenilor», ca toți aceia ce voră ave­a de vinitare asemenea materială, se viă la Primăriă în zi­ua de 13 ale viitórei Iuții Iuliu, aducândă cu d loră garanții vala­bile și probe de patră, spre a’șî pro­pune prețurile cu cari voiesen a o vindei și după care se se pótá încheia cuve­­nitură contractă cu acela ce va pro­pune prețură celă mai scăz­ută. P. Primară P. Buescu. No. 6995, 1867, luniă 28. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. Duminică la 2 Iuliu la amiaiii se va face la Primăriă împărțirea premieloră ce se va da de Municipalitate, băeți­­loră și feteloru cari s’au distinsă la învețăturâ în scólele primărie din Ca­pitale, în anulă scolariă ce s’a ter­minată. Luptă­ scrisulu, publică acésta spre cunoscința generale, și invită atătă pe părinții ișîtorii băețî și fete, cătă și pe cetățianii doritori de a afla progre­sele junime! studióse, se viă la ospe­lulă Comunală Duminica viitóre, spre a asista la acestă solemnitate. Primaru C. Panaiotti. No. 6975, 1867, iuniă 28. La 12 ale viitórei luni Iuliu, se va ține licitația in sala ședințelor­ consi­liului Comunală, pentru darea în între­prindere a întreținerii celor­ 30 sacale cu stropitori mecanice ale Primăriei pe timpur ă de la data adjudecațiunei și pînă la 26 Octombre viitoră 1867. Doritorii de a se însărcina cu an­­treprisa, sunt­ încunosciinția di a veni la Primărie în arîtata­­­i, la 12 ore, pregătiți cu garanții valabile pentru con­curență. P. Primară P. Buescu, No. 6900, 1867, luniă 26. Din causa lipsei unor­ acte neputân­­du-se face la 27 ale curentei luni, lici­tațiune pentru reconstrucțiunea biseri­cii Popa Tatu, din suburbia Fântăna Boului, conformă insciințârii No. 6271, luptă­ semnatură, am decisă a se face o altă loci­­ițiune la 11 ale viitórei luni Iuliu. Se face cunoscută tuturora, ca doritorii pe voră voi a se însărcina cu acastă lucrare, se se presinte la Primărie, în arîtata 1« 13 o re, pre­gătiți cu garanții în regulă. Primară C. Panaiotti. No. 6983, 1867, luniă 28. RESVAN-VODA DRAMA ISTORICA IN CINCI ACTE, IN VERSURI de B. P. Hasdeu EDITIUNEA A DOUA Anunțțămă cu fericire -oștirea de supt tipară a aceste ântâie drame naționale în versuri, adeverată tesaură adăugată la Lteratura română. Suntemă convinși că renumele bi­­ne-meritată de care se bucură deja a­­cestă frumósa dramă va ajâța gustului și dorința cititorilor­ d’a și-o procu­ra pentru a face uă mai seriosa și mai intimă cunoscință cu ea. Se află de vân ioare­­a librăriile Secec et Comp. si G loanid. — Prețulă 4 sfanți. DEMANDE ET RÉ­PONSE PENTEU PIANO. COi­PUSA. DE ANDREI FERLENDIS 'V­ . I A eș­ lfS de luptă" tiparu și se află de vândare la Magazinulu de Musică a d-lui A. GEBAUER. uibao B ob hstio o ŰBidoBob a­n 881 file ,­șinc GHIMPELE Jurnalu umoristion eu ilustrațiuni.' Ese­nă dată pe săptămîna redigiații de o societate din cei mai buni scriitori umoriștii­ îndestulii de cunoscuțî pubdenlui cititorii. Preținsâ abominiertului: "Pen­tru Capitală pe anii 28 sfanți, pe jumetate 1­4 sfanți Pentru districte pe anii 32 sfanți, pe jumătate 16 sfanți, pentru streinatate pe anii 44 sfanți, pe jumătate 24 sfanți; abonamentele se facu la ad­ministrați­unea în Pasagiff­ No. 9 — 10. Ghimpeie, se află cu exemplarulă de viroare la Librăria So­­cecu Podu-Mogoș di. pele, se află de virijare La administrațiunea Ghim­CATASTIHUL AM­ORULUI ___ . . . ți­la îi&tRS fiii 'F­ - sb­abei ——Gura Sobei romană originală de moravuri, Bolint modeie file. 1—3-

Next