Romanulu, iunie 1867 (Anul 11)
1867-06-30
întinderea moșiei domnului Giot este de 372 hectare. Vitele lui sunt frumóse ca și productele cari i’au adusu marele premiu de onore, cea ce vrea sedică in tóte privirile și mai alesu In beneficiele ce capătă și în progresele ce realisază este celu ântéifi și cela mai bună cultivatorii din departamentală seu. Asemine este și domn»!« comite de Kergorlay care se represintă la esposițiune prin uă vâcârnă cu vaci frumóse și a căroru lapte îlă vinde visitatoriloră esposițiune!. Baba insă dă la unii lapte dulce și caldă cumă tu mulge chiară fără de nici uă plată. Se vede că așa este poruncitn a face de către d. Kergorlay. Nu póte fi una modelă de lăptăria mai comodă, maieftină de construită de cătr acesta a domnului Kergorlay cari este în miniatură lăptăria fermei imperiale de la Vencennes înființată de Imperatulu Napoleon III, totă cu scopul de a da visitatoriul o lapte bună și curată și prospate. Imperatula are 100 de vaci la Vencennes și laptele loră, care se stie pe și la 1000 de oca se consumă în tóte filele de visitatori ce vină cu drumul de seră din Paris (50 centime) numai pentru a gusta lapte curată adecă nebotesata cu apă. Se scie că în Francia sunt 5 milione de vaci și că numai în Paris se consumă pe tot fl 500.000 de litre. Litra se vinde de la 18 pînă la 40 centime. Se scie asemenea că în laptele ce se vinde în Paris se pune apă 25 pină la 30 la sută. Astăzi, grație sciinței, se recunosce fraudele laptelui prin ajutorul a doue instrumente numite ereometru și buterometru. Laptele se intrebuințază mai multă pentru facerea untului care se vinde de la 2 pînă la 8 franci kilogramulă în Francia se produce o mare cantitate de țntă, ca la 52 milione de kilograme din care numai Parisulă consumă 24 milione de kilograme. Se esportă din Francia peste 28 milione de kilograme de țntă. Nicălita în lume nu se face țintă de uă calitate mai bună decâtă aceaa ce o are untură din Francia; de aceaa acumă la esposițiunea universale, Francia a eșita cu untură celă mai bună. Din lapte se face cașcavalulu de care guntă forte multe și de forte multe feluri la esposițiune, însă ca Rocfortulu nimeni n’a făcută uă esposițiune de cașuri mai frumóse. Este făcută în parculă esposițiune! uă steaca ca cele de la Rocfort cu pivnițele intr'însa. Se scie că brânza de Rociort se face din lapte de oi și cu ulterior ea și fermentațiunea este secondată in chipul« celă mai favorabile calității ei de pivnițele in stânci de piatră calcarie, de pivniți în cari se conservă pururea uă temperatură constantă. Din aceste pivniți esă pe totă anulă ca la 2,750,000 kilograme de brânză de Rocfort, din care jumătate se consumă în Francia și jumătate în strainătate. Importanța productelor» ce daă vitele este arătă de bine cunoscută și apreciaită in Francia, nn cătu guvernulu numai în premii sacrifică pe totă anulă peste 4 milione de Franci. Dar si dacă Francia insemneza ceva în lume prin facerile de bine ce ea a făcută, apoi partea ei cea mai bună este mai cu seme în oi de rasa Merinosă, în parcală esposițiune se vedu oile de rasa mirinosa a domnului Gilbert, fondatorele celei mai frumose turme de oi și propagatorul neinteresatu alu meripanelorü arătă în Francia cătă și în străinătate. Léna este, cu tóte aceste, scumpă în Francia, și de aceaa léna din alte țeri îi face un mare concurință. Cultivatorii francosi se silescu a spori greutatea lenei unei oi fără de a abandona și sporirea calitatea ei. Rasa de oi merinase îmbunătățite este cea mai respăndite in Francia; éra din aceste oi îmbunătățite, tipul Rambouillet este pretutindene celă mai căutată. Numerusă oilorö sân mai bine~4>coadă, ala turmeloru scăde în Francia, din cauză că se strîmtază pământurile. Aci în Francia uă turmă de 1500 de oi este cea mai mare ce se vede pe la moșii. Loculă oilor este în țerile cu pământuri întinse și cu brațe puține, se vedă la esposițiunea Rusiei proprietari de câte 40 și pînă la 70.000 de oi cari au trimisă eșantilióne de lână merindsă. Turme mari de oi averin și noi; dară esposițiunea lenelor nóstre este din tôte cea mai neînsemnată, cu tóte că este unula din cele mai mari venituri ale țerei, unul din ramurile cele mai importante ale comerciului nostru internaționale. 1. lonescu. D-lux Redactore alü qitanulux RomaNüLO. Inisiabul d.v. de Sâmbătă, 23 a curentei, reduseme publicată uă reclamațiune a d-lui Tomescu în contra unui subcomisar pentru purtare brutală. Dacă vă mirați că unu subcomisare este brutală, și merita pedepsa, atunci ce merită unu suprefectă care bate pe ómeni în mij’iocului Stradel? Care în publică oumesce pe prefect« și comitetulă permanentă tâlhari? Care luă de la ovrei mai multe zecimi de galbeni spre a-i lăsa in sate, dândă la fiecare ovrei, în parte oă redusă confidențială cătră primară că înfăpișia totală este liberă a ședă In satu? O mulă bătută a reclamată de două ori procurorelui, prefectului în zadarul Țedulele suntăfagiâl martorii suntă gatul și totă nu se face nici uă cercetare! Tóte aceste s’aă întâmplată în târgușorulu Adjudo, și d. Suprefeată Eduard Gherghely devine din 41 în 4* *nai brutalul— Verogu publicați aceste rânduri, ca se scie frații noștri din Bucuresci, că și la noi suntă agenții guvernului mai multă de câtă brutali. Une Agiudianu. Ne pare ioa că cetățianulu ce ne trămite notițiă de mai susu n’a supsemnatu-o. Domnia-sea scie negreșit și ce pagină valoreau, din tóte ponturile de vedere, epistolile anonime. Domnialui va ’nțelege apoi culesnire că dacă ne tememu a denuncia pe cei culpoși, reula va cresce în locu d’a scade. Scrme că ni se va fjice mulți au denunciatu reulu și nu s’a luatu în considerare arîtările lor, că mulți ancă au suferită ei in locu d’a pătimi cele culpabile, dar a mai seimți că nu prin reclamări isolate se ’ndrepteză rele inveterate, și că binele nu se dobêndesce pînă ce cei cari nu vorü în adevĕru nu voru suferi pentru dênsuli. Cu tóte aceste, deși nu putemu pune temeii pe uă epistolă anonimă, credemu că este bine s’o punemü suptu ochii d-lui Prefectu alți jucegiului spre a cerceta. Dacă denundarea este adevărată se facă binele, de este neadevărată atâta mai bine, căci calomniatorii sunt învinși prin publicitate. PARTEA COMUNALE. CONSILIULU COMUNEI BUCURESCI. Ședința LVII, Sâmbătă 10 Iuniü 1867. (Urmare). D. Buescu, ca ajutoră alu primarului însărcinată cu lucrările de pavagiu, iecunoșciințază consiliului că d. Naum Cașu, întreprindetorulă reparațiunii pavagiului de pe strada Romană, abătăndui-se din condițiunile contractului pentru că a făcută lucrarea prosta, s’a oprită de a o continua și s’a obligată a o strica și a o face din nuoă după contractă; d. architect- șefă al comunei însă, pentru mai multe considerațiuni, este de opiniune a se admite și pentru acesta stradă condițiuner* întreținerii pe cursă de doui ani de la terminarea operațiunii, ca și pentru pa ROMANUL 1 IULIU. 543 vagiură stradei Vămei remăidi dă cumă e făcută. Se citesce relațiunea dată de d. architectă comunală asupra cestiunii. Consiliul admite opiniunea d-lui architectu. Se supune aprobării consiliului budgetele bisericeloră Oțetaru și Isvoru să nucă pe anulă curenți. Consiliul aprobă aceste budgete, alu bisericei Oțetaru în cifra de lei 5076 la venită și de lei 5578 par. 30 la spese, cu observațiunea ca deficitul de lei 502 par. 30 și se acopere prin contribuțiunea voluntară a enoriașilor«;aiă bisericei Isvorulăiuou,în cifra de lei 1396 par. 3 la venită și lei 1242 la spese. Se supune consiliului resultatulu licitațiunei ținută la Primărie în 10ua de 24 Masă trecută pentru reparațiunea și întreținerea în cursă de trei ani a pasagelor, de pe tóte stradele, după condițiunile aprobate de consiliu în ședința de la 5 Maiu. Consiliul, redândă că suma totale ce ară trebui se se plătască pentru acosta lucrarea după prețurile cele mai josă ce s-au propusă la licitațiune, este de iei 2,277,660, considerând că acestă sumă este forte mare în raportă cu veniturile comunei, și prin urmare ar fi imposibilă municipalității a o plăti mai înainte da a i se adăogi veniturile, consiliulu chibzuiește a se lăsa acesta licitațiune fără efect». Se pune în vederea consiliului cererea făcută de un a d. Nae George de a i se da autorisațiune se facă pe loculă seu din suburbea Oborulă-nou case cu dependințele sale și împrejmuirea curții. Se citesce și relațiunea dată de d arhitectă asupra acestei cereri; se vede schița de plană dată cu acestă relațiune precum și opiniunea emisă de d. arhitectă. Consiliu s ă chibzuiasca ca alinierea ce se va însemna pentru ulucerea împrejmuire a locului reclamantului se se facă cu retragerea cerută de lege și pe strada despre Nuța veduva, vecina d-lui Nae George, spre a obține acestă stradă lărgimea legiuită de șase stînjini. Se încunoștiințază consiliului că asupra cererii făcută de d. Toma Fqlescu de a construi pe loculă ce are în strada Lazăr, suburbia Sf. George vechiu, d. Architectă-șefă al comunei a dată relațiune că strada fiind deschisă din nuoă pe loculă fostă alu d-lui Asan cu autorisațiunea municipalității, și lărgimea ei Hindu fixată la 4 stîn jini, petiționarulă cată a aședa construcțiunea sea pe linia actuale a locului seă fără retragere. Consiliulu aprobă opinia d-lui architect, și prin urmare decide a se autoriza d. Toma Fotescu se-și facă construcțiunea fără retragere, remănândă strada totă de stînjini, precumă s’a destinată la deschiderea ei. Se pune în vederea consiliului raclamațiunea d-lui Nicolae Lahovary prin care arată că cu ocazia lucrărilora de canalisare și pavare ce se face pe calea Mogoșei, paragia să se facă arătă de josă înaintea proprietății d-sele, în cară temeliile casei română mai ia suprafacia pământului, și spre întâmpinarea derimirii acestei case, cere ca trotoriulă din dreptul ă ei se se construia la înălțimea de mai ’nainte, și pentru soliditate și Înlesnirea pedeștriloră, se i se facă uă trâptă în totö singulă despre paragiă. Totă de nădata se pune în vedere consiliului și procesului-verbalú încheiată de comisiunea numita de primăriă spre a se pronuncia asupra acestei reclamațiunî, și care a fostă compusă de doi. Bureli, Berendei, Căpuținianu și Cudinovsky arc bitecții. Consiliulă admite opiniunea majorității acestei comisiuni compusă de d d. Berendei, Bureți și Căpuținianu de a se permite d-lui Lahovari se așeze cu cheltuiala d-sale în tota lungimea casei ună soclu de patră In dimensiune de 30 centimetre în grosime și 30 centimetre înălțime d’asupra nivelului trotariului, consolidându se acestă soclu printr’uă zidărie care va începe de la temelia caselor, pe uă basă mai lată și perdându-se în susă suptă soclu în formă piramidale. Se recunoștiințază consiliului că, după cererea făcută de d. Alecu Triandafilă de a i se da autorisațiune se repare casa și se împrejmuiască curtea ei din suburbia Gorgani, d. arhitectă a ridicată planul unei părți a stradei Belvedere, pe care se află proprietatea petiționarului, și a dată relațiune cumă că, după proiectul de aliniere făcută de d-sa, casa nu e supusă la retragere, ci numai locală, și că prin urmare se pute da d-lui Triandafilă autorizațiune se repare casele, oră împrejmuirea s’o facă cu retragere. Acestă proiectă de aliniere dar se supune aprobării consiliului ca în urmă se se reguleze cererea petiționarului. Consiliulă, redândă că acestă proiectă nu cuprinde strada întragă, cumă ar trebui, nu-lă încuviințeză, aprobă însă linia însemnată într’ânsulă numai pentru proprietatea d-lui Triandafilă, și decide a se da acestui proprietară biletă de autorisațiune pentru lucrarea ce voiesce a face conformă opiniunii emisă de d. architectă. D. Arion, arată că, în Capitală se află una ospeță care nu este însă supusă ca celelalte la taxă către comună. Acesta este o spelulă numită Budișteanu de pe strada Gardă I, care fiindu de categoria aceluia ală d-lui Neubauer, trebue ca și acele a fi supusă la un asemenea taxă, însă ca o speță de clasa I-a, căci se află într’uă posițiane centrale a orașului După cererea mai multor consilieri, discuțiunea acestei propuneri se amână pentru altă ședință, timpură fiind înaintata cătră sâră. Ședința se ridică la 5 ore. La fixată prin înființarea No 6243, pentru închirierea caselor din suburbia Crețulescu, proprietatea bsericei Anna și St. loan Moldoveni, la care locuesce actualmente d-na Elena Conduratu, nepresentându sa altî una doritoră s’a amânată pentru dina de 15 ale viitórei luni Iuliu. Aceste case se închiriază pe termenii de trei ani, cu începută de la 26 Octombre viitoră 1867 înainte, însă pe uă jumătate ană, de la începutul închirierii înainte cu orice dificită va resulta în comptntă de Conduratu actuala chiriașă. Se face dată cunoscută spre sclința tuturoră, și se invită d-nii doritori cari voră voi a închiria aceste case, se se presimte la Primăria în «fiu» arîtata înainte de amerji spre concurință. Primară C. Panaiotti. După decisiunea consiliului comunală din ședința de la 29 Aprilie 1867, urmăndă a se face sistematcă în regie strada Lipscanii, și fiindă că, pentru acestă lucrare Primăria are trebuință de 110 mii bucăți piatră cubică, cioplită regulată pe tote fețele și în mărime de două decimetre sau uă palmă decimală pe fiecare față, suptă scrisulă, publică din nuoă spre sclința «etâțenilor», ca toți aceia ce voră avea de vinitare asemenea materială, se viă la Primăriă în ziua de 13 ale viitórei Iuții Iuliu, aducândă cu d loră garanții valabile și probe de patră, spre a’șî propune prețurile cu cari voiesen a o vindei și după care se se pótá încheia cuvenitură contractă cu acela ce va propune prețură celă mai scăzută. P. Primară P. Buescu. No. 6995, 1867, luniă 28. PRIMARULU COMUNEI BUCURESCI. Duminică la 2 Iuliu la amiaiii se va face la Primăriă împărțirea premieloră ce se va da de Municipalitate, băețiloră și feteloru cari s’au distinsă la învețăturâ în scólele primărie din Capitale, în anulă scolariă ce s’a terminată. Luptă scrisulu, publică acésta spre cunoscința generale, și invită atătă pe părinții ișîtorii băețî și fete, cătă și pe cetățianii doritori de a afla progresele junime! studióse, se viă la ospelulă Comunală Duminica viitóre, spre a asista la acestă solemnitate. Primaru C. Panaiotti. No. 6975, 1867, iuniă 28. La 12 ale viitórei luni Iuliu, se va ține licitația in sala ședințelor consiliului Comunală, pentru darea în întreprindere a întreținerii celor 30 sacale cu stropitori mecanice ale Primăriei pe timpur ă de la data adjudecațiunei și pînă la 26 Octombre viitoră 1867. Doritorii de a se însărcina cu antreprisa, sunt încunosciinția di a veni la Primărie în arîtatai, la 12 ore, pregătiți cu garanții valabile pentru concurență. P. Primară P. Buescu, No. 6900, 1867, luniă 26. Din causa lipsei unor acte neputându-se face la 27 ale curentei luni, licitațiune pentru reconstrucțiunea bisericii Popa Tatu, din suburbia Fântăna Boului, conformă insciințârii No. 6271, luptă semnatură, am decisă a se face o altă lociițiune la 11 ale viitórei luni Iuliu. Se face cunoscută tuturora, ca doritorii pe voră voi a se însărcina cu acastă lucrare, se se presinte la Primărie, în arîtata 1« 13 o re, pregătiți cu garanții în regulă. Primară C. Panaiotti. No. 6983, 1867, luniă 28. RESVAN-VODA DRAMA ISTORICA IN CINCI ACTE, IN VERSURI de B. P. Hasdeu EDITIUNEA A DOUA Anunțțămă cu fericire -oștirea de supt tipară a aceste ântâie drame naționale în versuri, adeverată tesaură adăugată la Lteratura română. Suntemă convinși că renumele bine-meritată de care se bucură deja acestă frumósa dramă va ajâța gustului și dorința cititorilor d’a și-o procura pentru a face uă mai seriosa și mai intimă cunoscință cu ea. Se află de vân ioarea librăriile Secec et Comp. si G loanid. — Prețulă 4 sfanți. DEMANDE ET RÉPONSE PENTEU PIANO. COiPUSA. DE ANDREI FERLENDIS 'V . I A eș lfS de luptă" tiparu și se află de vândare la Magazinulu de Musică a d-lui A. GEBAUER. uibao B ob hstio o ŰBidoBob an 881 file ,șinc GHIMPELE Jurnalu umoristion eu ilustrațiuni.' Esenă dată pe săptămîna redigiații de o societate din cei mai buni scriitori umoriștii îndestulii de cunoscuțî pubdenlui cititorii. Preținsâ abominiertului: "Pentru Capitală pe anii 28 sfanți, pe jumetate 14 sfanți Pentru districte pe anii 32 sfanți, pe jumătate 16 sfanți, pentru streinatate pe anii 44 sfanți, pe jumătate 24 sfanți; abonamentele se facu la administrațiunea în Pasagiff No. 9 — 10. Ghimpeie, se află cu exemplarulă de viroare la Librăria Socecu Podu-Mogoș di. pele, se află de virijare La administrațiunea GhimCATASTIHUL AMORULUI ___ . . . țila îi&tRS fiii 'F - sbabei ——Gura Sobei romană originală de moravuri, Bolint modeie file. 1—3-