Romanulu, septembrie 1867 (Anul 11)

1867-09-27

ANULU ALU UNSPREZECELE VTES CE ȘI VEI PUTE Gap. Bist. Pe anu.............................lei 128 — 152 Pe șase lunî................... » 64— 76 f’e trei luni..................... » 32 — 3S Pouă lună............ » 11 — ’ — Una exemplară 24 par. Pentru Paris pe trimestru fr. 20 Pentru Austria..................fior. 10 v. a. DEPEȘIE TELEGRAFICE. (ServiciulS privații atu Monitoriului.) RARIS, 4 Octobre. — țiarurii Epoca conține una comunicată in care se <zice cu d. de Moustierra’a făcută nicî nă nouă circulariă, și nici s’a sub-scris o vr’uă tratată între Francia și Italia. Niel și Rigault-de-Genouilly nu suntă la Biaritz; Drouyn de L’huys, principele Napoleone n’au fostă chiămațî la Biaritz; Roucher, Lavalotte a plecată la Biaritz spre a ține conferință cu Imperatură asupra afacerilorănsinisterieloră loră. Patria jece: „Nigra s’a dusă numai la Biaritz pentru a’șî complecta informațiunile asupra afacerilor lui Garibaldi.“ Etendard jice: „Zgomotele despre evenimentele din Roma continuă, dară de două țile, nu s’a întâmplată nicî ună incidinte demnă de a fi notată. MUNICH, 41 Octobre. — Din sorginte sigură se scie că regele Bavariei va merge se tână pe regele Prusiei la Nuremberg. PARIS, 4 Octobre. — Principele ereditară al Danemarcei a sosită în Paris unde va sta pînă la 15 Octombre.— Căsătoria regelui Greciei s’a fixată la 22 Octobre. SIGMARINGEN, 4 Octobre. — Regele, regina și principele ereditară au sosită astăzi; primirea a fostă intusiastică. Principele de Hohenzollern cu familia aă sosită de la Hechingen. — Regele a visitată de doue ori castelulă Hohenzolern a cărui chetă i s’a dată era într’ună modă solemnă. ADMUNl STPAflA STEA, PARAOIVILO KOTIAMU Mo I. — REDACTIVE* STRADA ACADEMIEI 82. Artiolele trimise și nepublicate se voră arde. — Redactorii respundetorii Engeuin Carada £ 2 ' > Bucuresci ^ £ 22«. Oricine citesce acestă faie, scie c’ame fosta totu deuna contra arestării preventive. Chiar acumö vre două luni, d. Avocatu G. Petrescu a tratatö, pe une teräme juridice, acestă însemnată cestiune. Acesta alutulire facuta, avemQ datoria so <isma sema despre une faptu ce pare a lua proporțiuni seriose. Acumö câteva zile, d. judecâtorii de instrucțiune alu tribunalelor de llfovü a datü mandatü de depunere contra unui cetățianu. d. Polescu. Pentru ce s’a facuta acestä arestare nu scrie, Hindu că instrucțiunea nu este terminată. D. Polescu a facutu recursii în Casațiune și Curtea ieri a casații mandatulu de depunere, a anulat a uă lucrare ce nu era încă nici terminată, ș’a liberate pe célu arestatu. După legea în vigore Curtea de Casațiune nu póte cerceta și casa dă lucrare de cătți după ce ea este făcută, și oricine póte înțelege c’unii judecătorii nu póte sei dacă cineva este sau nu culpeșiQ de călu după ce are ’nainte’i uă instrucțiune terminată. Acea lucrare este la începutu de resortulu primei instanțe și legea pedepseșce aspru pe funcționariul care ar da ascultare unei autorități în contra legii. Aflama câ ieri sarà, d. prima Procuratore, s datü une nou mandată de arestare contra d-lui Polescu, ea scăpată din închisore, căci acea liberare se făcuse încă și cu înlăturarea formelor în privința liberărilorâ de la areste. Faptul, precumu oricine vede, a devenitu fórte seriosü, căci este vorba de respectulü și de călcarea legii și prin urmare, pînă se lu putemu cunosce în tóte amenuntele suntemu siliți a ne mărgini in acesta simplă declarare. piariula Independința Română, în Museu de la 22 Septembre publică cele următoare: ,,Presa din străinătate se ocupă iarăși cu mare seriositate de situatiunea din România și mai cu sema cu aceea a Moldovei. Vechia „presă liberă“ din Viena, publică un corespondință, din care reproduceme mai joră uă parte, omițăndă tote ecele pasaje care nu vorbesc în una modă obiectiva despre starea țetei, și cari au marca unei tendințe inemice. „Vechia „presă liberă“ scrie: Iași 21 Septembre: Ministrulu Justiției și al Resbelului plecară la Iași cu ferma speranță, de a găsi aci una fapta împlinită, uă revoltă înăbușită. Insă amarii înșelați trebuiră se vadă că nu suntfi nici arestați, nici mutilați sau morți și astfelü nu avură niciuna protestii de a executa planuri facutü de guvernământă. Visita oficială s’a transformată prin urmare de Îndată în uă escursiune făcută incognito, și ambii se întorsere în Bucuresci după 24 de ore, cu una invățămîntă mai mulții, adică, că și pentru a provoca uăreseala — trebue abilitate și spiritu. ..Aci era vorba de a face oă machinațiune spre a introduce in tota țdra starea de asediu, după care ar fi urmată mai ántéiu disolvarea guardei civice și mai în urmă sistarea constituțiunei. In loculil acestei din urmă (constituțiunei) — cu aprobarea secretă a puterilor si garante (??) — se se introducă curată și simplu domnia militară, camerile incomode se se înlătureze cu totul, sau se se inlocuiască prin creaturi mai supuse guvernului, și déci nu se va fi găsită nici pînă atunci una Oppenheim spre a umplea prin unu împrumută casa statului ce este grilă, atunci se vor fi încercată a seate cu puterea armată, bani de acolo, unde nici perceptorii cei mai afurisiți numai găsiră nimicu. ..Acumă s’a pusă perspectiva între a se incinoi, séu a se rupe. De uă cam dată s’au hotăritu pentru înduoită și acésta s’a făcutu după unu proiectă alu d—lui Brătianu și Rosetti. Cele doua țeri adică se se împartă în patru districte și in capul fiecărui din aceste districte, se separă una așa numită guvernare generală, cu autorisațiunile cele mai întinse. Nici acestui proiect nu mai este originala, fiindu că se avusese în vedere din timpul Domniei lui Cuza, déra fuse respinsă din mai multe cause însemnate, mai cu semn din ceusă că la uă asemenea divisiune, ar trebui ca puterea armată se fiă prea multă împărțită și fiinducă era nu’și va găsi salvarea sea încă asemene divisiune. Insă ceea ce a reținută mai multü pe Cuza de la punerea în esecutare a acestui proiect, a fost că n’avea ómeni de încredere, cărora se le fi putută încredința puterea cerută pentru a ține ordinea în ună asemenea districtă generală fără a avea se se tema, câ acesta guvernorii nu va abusa de ditnsa. La tóte aceste proiecte însă autorii n’au avută în vedere că și ca merile legiuitóre vorüifice ceva.“ Astafelu vorbescu foile austriaca de România, d’asemene natură și veracitate suntu spirile ce le publică, și care independința Română, reproducendu-le fără nici un comentariu, devine resunetule credinciose ale acestora neadevăruri ale presei ,,cu tendințe immice,u Se însemnămu mai ánteiu că ea ensa^și scrie aceste din urmă cuvinte, ce le supraliniarau adaogânde încă c’a supresa acele părți „cu tendințe mimice,“ ș’a lâsa îu prin urmare numai ce era amicalü și adeverate. Dup’acésta se ’asemnamne căte neadeveruri din cele ce nu se potu nega, și câte contraziceri învederate publică presa austriacă din Viena și din Bucuresci. Unulți^Ministrul justiției ș’alu Resbelului au plecatu la Iași. Deci Ministrulu de resbelu sciu toți că nu s’a mișcate din Bucuresci. Doue. Că ambii Miniștrii s’au întorșii în Bucuresci după 24 de ore. Deci Ministrulu Justiției nu s’a întorsu nici pînă aiii. Trei. In tóte numerile austriecii din Viena și cei din Bucuresci scriu că, țara este în revoluțiune, ș’aci spune că Miniștrii au învățată că „pentru a provoca uă rescolă în Iași trebue abilitate și spiritu.“ Patru. Că dd. Brătianu și Rosetti ar fi proiectată a proclama starea de asediu, ș.c.l. DD. Brătianu și Rosetti nu suntu miniștrii: celu d’améiű nu este nici în țeră și celu d’alu douile nu pate c’un simplă până de jlcaristu ce are se facă alte de cătri se pun în evidință neadeverurile și infamiile străinilor și inimici. Cinci. „Se se dispiie garda civică.“ Deci ori cine scie că de la 1848 și pin’ acumu amu susținutu înființarea acestei instituțiuni, că Principele Carol I a 'ntinsu-o ș’a susținutu-o prin tóte modurile, că i-a dat sensuși jtindarmulö, pe care a sensu, „Patria și dreptulu meu, “ că i-a țjisit, cea-a ce nici unu Domnitorö n’ajlisu âncă armatei naționale, „că i va aduce totudeuna aminte datoria d’a mănține drepturile că sei gate,“ că are „ferma convingere că se voru arîta demni de încrederea ce pune Patria într’înșii, că voru apăra acestu depositu sacru, și că astefelö tronulu meu va fi cea-a ce rîdicându-Iu ați voi tu se fiă: Măria și tăria naționale.“ Găndu dară după asemene fapte, unice în anatele istoriei, se mai găse8cu omeni carii cutéza a scrie asemene calomnie, prin acesta chiarö iei se înfierază enșiî, și nu ne mai remăne de cătu a-I pune în facia națiunii asta’felu precumu suntu, precumu s’arîtă iei enșiî. Națiunea scie acumĕ, c’a surpatu corupțiunea și despotismul, și prin urmare nu mai are de eăin derîdere și dispreție pentru minciunele străinului și ale despotismului coruptu carii îngrînă cuvintele morții în timpii de viață. Și fiindu că la noi nu toți înțelegu mărirea și gingășia timpului în care ne aflămu, recomandămu cititoriloru nostril unë artiolu din Gazeta de Transilvania, prin care se dă sema despre primirea în adevĕru naționale și române sau ce s’a făcutu în Brașiovu, membriloru societății literarie a României. Se se citescu acea primire și mulți, fórte mulți din noi vomu învăța a fi Romăui, a trăi. Câte despre noi este d’ajunsu se punenau aci numai câteva din cuvintele unora din acei Români. — „Nu vă urămu, țlise uuuie, nópte bună, ci totödeuna țlină bună, căci sórele românismului este la răsăritulu seu.“ Și d. Hodoșiu Ilise: „Romănulu nu póte peri, căci este Sentinela pusă de Roma in privnte pentru apărarea civilisațiunei in contra invasiunei întunericului.“ Măria Sea Domnitorul«, însoțătii de d. Ministru ală lucrărilor publice, a visitată în Sâmbăta trecută, la Comana lucrările de terasmente ale drumului de fer«. Domnitorulă a dejunată la monastirea Comana. După dejună, d. Cogălnicianu, arendașul Comanei, care venise se întâmpine pe M. S. la monastire, s’a pusă la disposițiunea î. Sele, spre a’l arîta Comana în amenuntele séle. Astafelu a fostă lesne M. Sele d’a visita, în câteva ore, puncturile cele mai însemnate ale Comaneî, lucrările de terasmente și trăsura drumului de ferii de pe acesta propriatate, precum și câmpulă de batălie d’intre Românî și Turci, în pomenirea căreia Șerbanu Cantacuzino a zidită monastirea Comana. M. Lea, care plecase de la Cotroceni la 8’/2 ore dimineța, s’a intorsă sera la aceiași oră, trecând prin comunele Vidra, Grădiștea și Sintescu. (Monitorul II). Bucuresci, 25 Sept. 1867. Vechiul ei casieră de Hohenzollern, logánulu familiei regale și princiare de Hohenzollern, a fostă sevârșită în reparațiunile gale în anul acesta. La 3 Octobre inaugurarea acestui castelă s’a făcută în presința Maiestății Sale Regelui, Reginei, Principelui Regale al Prussiei și membrilor familiei princiare de Hohenzollern. Cu acestă ocusiune Maestatea Sea Regele a adresată Domnitorului României să depeștă forte grațiosă anunciându’i tată d’uădată că’i conferă marele colan ală ordinei regale de Nohenzollern in memoria acestei die solemne. Acesta decorațiune a fostă creată de repausatul Rege Frederic ViLhalm IV căndă a venită pentru prima oră în castelul de Hohenzollern, spre aducerea aminte a cessiunii acestor principate ia corona Prusiei. Domnitorul are deja crucea acestui ordină. DESPRE GARIBALDI SI ARESTAREA LUI. Deputații din stânga, aflândă despre arestarea lui Garibaldi aă dată președintelui Camerei deputaților, urmatorea protestare: „Prea onorate președinte; luptă-semnații profundă mișcați de arestarea strălucitului lor și colegă, generaliulă Garibaldi, aducă aminte că Statutul, sancționâză, în termeni solemni, inviolabilitatea personale a represintanțiloru națiunii. „Ei țină ca positivă ca articlulă 45 ală legii fondamentale a regatului a fost violată prin actulă ce despune că: „in consecință, recurgă la prea onorabila ta seniorie, ca’n calitatea sea de președinte ală Camerei și tutore legale ale garanțelor parlamentare, de nu ne-ai prevenită deja prin drepta ți inițiativă, se intervii cu autoritatea ce al lângă puterea respunnse tare spre a opține grabnica reparare a unei ilegalități ce va răni forte conscința naționale.“ Acesta protestă este făcută pe temeiă că sesiunea Camerei nefiindă terminată, și ea fiindu numai prorogată, deputații susțină că’n totă acestă timpii ei remăni inviolabili. Garibaldi, din Inchisorea sea de la Alesandria, a trimisă Romaniloru și Italianilor, următorulă manifestă: ,,25 Septembrî. Romanii afi dreptulii sclavilor, adică d’a se rescula contra tiranului lor. Italianii au vă datoria de împlinită, aceaa d’a-1 ajuta. Găndiți-ve, lumea întragă are ochii asupra-ve. „Urmați daru frumosa și unitara vóstra revoluțiune, chiară căndu s’ar aresta încă 50 de Garibaldi! Și vomă zice apoi cu capulu în susă națiuniloră. Ne-amă scăpată de inemiculu celă mai abominabile. Garibaldi.“ La Alesandria mai mulți cetățieni au visitată pe Garibaldi și ministrulu de marină a venită ș’a avută cu dânsulă uă conferință. Genoraliulu a manifestată dorința d’a se ’ntorce la Caprera; i s’a împlinită cererea, fără nici uă condițiune, ceea ce explică noua sea încercare d’a pleca din Caprera, unde acuma se află blocată d’uă corabia de resbel. Movimento din Genua publică uă epistolă a lui Garibaldi prin care spune că ministerială n’a stipulată nimicii și elă n’a promisă nimica, adăogândă printr’altă epistolă că va accepta la Caprera pînă ce Romanii resculați îlă voră chiaima în ajutorul ă loră. MERCURI, 27 SEPTEMBRE 1867. LTTKONEZA-TB ȘI VEI ’I Abonam (Mitele in Bucuresci Pasagiul) Romanii No. 1. —In districte la corespondințiî Jiariului și prin poștă. La Paris la D. Caras-Hallegrain, mede l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administra pune lad.T.Paleologu 3-* AN.UNGIU.RIL1)>:.L13k7>inia de 30 litere........................ 1 leă. ... .aserțiuni și reclame, linia...... 5 - Brașiovu, 20 Sept. 2 Oct. 1867. Era la trei ore și jumătate după amor comercianții noștri ,roerseră a bineventa pe iluștrii membrii ai societății academice romane și anume pe preon. d. canonică mitropolitană Timoteu Cipariu, d. AL Romanu și pe franculă și leatută apărătorii ale drepturilor și ală autonomiei transilvana dr. Hodoșiu. D. Popoviciu comerciantă, cu numele romanilor,» brașiovenî bineventa pe iluștrii noștri 0speți pentru fericita loră rolntornare din capitala României libere și pentru marețială succesă, ce acestă societate este destinată a adu o românismului. Apoi adresăndu-se cătră dr. Hodoșiu a adăogată: „Suntemă fericiți a ve esprima și prin grabă adinca nóstra recunoscință pentru măruția și abnegata operare ce aduceți fără încetare în favorea iubitei vóstre patrie autonome și mame comune, pe lângă adresele ce v’am trimisă la Pesta.* La aceste cuvinte bine simțite deputațiunea rupse în se trăiască societatea academică romană I ! D. cari. Cipariu mulțumi poporațiune in termini scurți, nobili și forte apriați. D. Romanu respunse : ca basca românismului s’a pusă prin așezarea litereloru alfabetice, care voră fi de azi înainte simbolulu credinței tuturora. Dr. Hodoșiu mulțămi deputațiunei în termini următori: ,,Jovu a zisă : Omulă este născută pentru a lucra, precumu paserea este născută pentru a sbura. Lucrul, este legea naturei omenesci, este frenulu patimiloră lui. D-v. ați nțelesă acestá lege, și ați lucrată pe terenul ă de comercianți, pe terenul ă de a ridica scule și pe întregulă terenă ală simțimintelor romănesci. Dr. Brașiovenii, singuri cetățiani ai unei singure cetăți — mai — române In Transilvania, aveți și putere materială, și trebue se aveți și simțițilă de a lucra și mai multă și mai bine pentru români. Nu sciü, dară este ceva în română ce crează acelă cugetă, aceiași simțământă unică romănescă. Vé mulțămescă, domniloră și frațiloru.“ Aceste cuvinte, și cele zise de cei- 1 ~alți membri ai societății academice fuseră acoperite de aplauze și de urări prelungite. Sinescea restabilindu- se d. Ciurcu invită pe iluștrii noștri ospeți la unu banchetî, oferită de comereiă și de inteligențiă în onorea do-loru. Pré onor. d. canonică Cipariu declină acésta invitare din causa debilei sale senătăți și mai cu semn fiindu’i disposițiunea făcută a călători îndată la loculă oficiului. Cel—1—alți primiră cu mare curtenire și recunoscință. La 8 ore sora orăși anîi noștri se aflau adunați într’uă sală măruță, bine decorată și iluminată a giorno. La intrarea iluștrilor« 0speți, se făcu, tăcere, d-na Hodoșiu însocia pe bărbatulu seu, urări de se trăiască rupseră tăcerea de bucuria provenită din causa Domnei. Era unu ce imposanta a vede acestă mulțime plină de viață și de dorinți o încongiurăndă pe iluștrii ospeți, demnii operatori ai raționalității și salvatorii cugetului. Nu voiă vorbi nimic asupra banchetului. Brașiovulă, fruntarea Bucuresciloru, a seiutat a-i răpi eleganția și lucrulă seu. Trecu dară peste totu și ajungă la toaslulu de bineventare, unde redicătorul ă s’a destinsă prin panegirica făcută societății academice în genere și folosela ce aștepta fiăcare romană în parte. F. O. D. A. Romanu respunse acestui teasiu cu uă afabilitate măreță, fiă-